3rh-28/17 — privind contestarea actului administrativ, constatarea faptului discriminării

Dosarul nr. 3rh-28/17 prima instanță: V. Chisăliță instanța de apel: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi Î N C H E I E R E 15 martie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii: Ion Druță Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire depusă de Alexei Iacovenco în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexei Iacovenco împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității privind contestarea actului administrativ, constatarea faptului discriminării împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, prin care a fost considerat ca inadmisibil recursul declarat de Alexei Iacovenco împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016 c o n s t a t ă: La 29 decembrie 2015, Alexei Iacovenco a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, cu privire la contestarea actului administrativ, constatarea faptului discriminării și încălcării art. 6 și art.14 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

În motivarea acțiunii a invocat că prin sentința Judecătoriei Florești din 29 noiembrie 2006, a fost condamnat în baza art. 145 alin. (3) lit. h) Cod penal, la 20 ani închisoare. În conformitate cu art. 24 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa stabilită a fost cumulată parțial pedeapsa neexecutată, stabilită prin sentința din 08 decembrie 2005, fiind-i stabilită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 21 ani. Menționează că instanța de judecată nu a adus motive suficiente și relevante în susținerea refuzului de a aplica în privința sa legea penală mai favorabilă și recalificarea art. 145 din alin. (3) în alin. (2) Cod penal, care prevede o reducere a pedepsei de la 21 la 16 ani închisoare.

În acest mod, consideră că a fost discriminat de instanța de judecată în raport cu alți condamnați în privința cărora au fost aplicate prevederile art. 101 Cod penal. 1 Consideră reclamantul că prin decizia de inadmisibilitate a Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității din 22 septembrie 2011 au fost încălcate prevederile art. 6, art. 14 CEDO. Solicită constatarea încălcării prevederilor art. 6, art. 14 CEDO și art.127 din Legea nr. 121 din 25 mai 2012 privind asigurarea egalității. Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 6, art.14 CEDO și art.127 din Legea nr. 121 din 25 mai 2012 privind asigurarea egalității. Prin hotărârea judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 22 februarie 2016 acțiunea lui Alexei Iacovenco a fost respinsă, ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016 a fost respins apelul declarat de Alexei Iacovenco și menținută hotărârea primei instanțe. La 02 august 2016 Alexei Iacovenco a declarat recurs împotriva decizie instanței de apel din 07 iunie 2016 prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, recursul declarat de Alexei Iacovenco a fost considerat inadmisibil. La 08 decembrie 2016, Alexei Iacovenco a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea integrală a încheierii, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016 și a hotărârii Judecătoriei Buiucani din 22 februarie 2016 cu emiterea unei noi hotărâri.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că hotărârile instanțelor naționale sunt neîntemeiate și că la emiterea acestora au fost interpretate în mod eronat atât norma materială cât și cea procesuală. Explică că instanțele naționale nu au constat și examinat pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, pricina fiind examinată superficial. Consideră că urmează a fi emisă o nouă hotărâre prin care să fie revizuită pricina, deoarece acțiunea a fost respinsă neîntemeiat. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu prevederile art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă, b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii, c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, 2 e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere, e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului,

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova, h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională. În interpretarea corectă a prevederilor legale enunțate, este cert că cererea de revizuire poate fi declarată doar în temeiurile expres prevăzute în norma dată, care poartă un caracter exhaustiv și nu pot fi completate.

Ca urmare, declararea revizuirii pentru alte temeiuri decât cele prevăzute în această normă duce la respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă. La caz, se va remarca că în susținerea cererii de revizuire declarată, Alexei Iacovenco nu a indicat niciun temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ori ultimul, în susținerea cererii de revizuire, a oferit împrejurări ce țin de interpretarea normelor de drept procedural, argumente care nu constituie temei de revizuire. Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 din Convenția Europenă pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile 3 judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexei Iacovenco împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexei Iacovenco împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității privind contestarea actului administrativ, constatarea faptului discriminării. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președinte, judecătorul: Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druță Dumitru Mardari 4