3rh-28/17 — privind contestarea actului administrativ, constatarea faptului discriminării
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind contestarea actului administrativ, constatarea faptului discriminării
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
3rh-28/17 — privind contestarea actului administrativ, constatarea faptului discriminării (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 3rh-28/17
prima instanță: V. Chisăliță
instanța de apel: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi
Î N C H E I E R E
15 martie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii: Ion Druță
Dumitru Mardari
examinând cererea de revizuire depusă de Alexei Iacovenco
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexei Iacovenco
împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea
Egalității privind contestarea actului administrativ, constatarea faptului
discriminării
împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, prin care a
fost considerat ca inadmisibil recursul declarat de Alexei Iacovenco împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016
c o n s t a t ă:
La 29 decembrie 2015, Alexei Iacovenco a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea
Egalității, cu privire la contestarea actului administrativ, constatarea faptului
discriminării și încălcării art. 6 și art.14 din Convenția Europeană pentru apărarea
Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.
În motivarea acțiunii a invocat că prin sentința Judecătoriei Florești din
29 noiembrie 2006, a fost condamnat în baza art. 145 alin. (3) lit. h) Cod penal, la 20
ani închisoare. În conformitate cu art. 24 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa stabilită a
fost cumulată parțial pedeapsa neexecutată, stabilită prin sentința din 08 decembrie
2005, fiind-i stabilită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 21
ani.
Menționează că instanța de judecată nu a adus motive suficiente și relevante în
susținerea refuzului de a aplica în privința sa legea penală mai favorabilă și
recalificarea art. 145 din alin. (3) în alin. (2) Cod penal, care prevede o reducere a
pedepsei de la 21 la 16 ani închisoare. În acest mod, consideră că a fost discriminat de
instanța de judecată în raport cu alți condamnați în privința cărora au fost aplicate
prevederile art. 101 Cod penal.
1
Consideră reclamantul că prin decizia de inadmisibilitate a Consiliului pentru
Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității din 22 septembrie 2011
au fost încălcate prevederile art. 6, art. 14 CEDO.
Solicită constatarea încălcării prevederilor art. 6, art. 14 CEDO și art.127 din
Legea nr. 121 din 25 mai 2012 privind asigurarea egalității.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 6, art.14 CEDO și art.127 din
Legea nr. 121 din 25 mai 2012 privind asigurarea egalității.
Prin hotărârea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 22 februarie 2016
acțiunea lui Alexei Iacovenco a fost respinsă, ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016 a fost respins apelul
declarat de Alexei Iacovenco și menținută hotărârea primei instanțe.
La 02 august 2016 Alexei Iacovenco a declarat recurs împotriva decizie instanței
de apel din 07 iunie 2016 prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei
recurate și a hotărârii primei instanțe.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, recursul
declarat de Alexei Iacovenco a fost considerat inadmisibil.
La 08 decembrie 2016, Alexei Iacovenco a depus cerere de revizuire împotriva
încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, prin care a solicitat
admiterea cererii de revizuire, casarea integrală a încheierii, casarea deciziei Curții de
Apel Chișinău din 07 iunie 2016 și a hotărârii Judecătoriei Buiucani din 22 februarie
2016 cu emiterea unei noi hotărâri.
În motivarea cererii de revizuire a indicat că hotărârile instanțelor naționale sunt
neîntemeiate și că la emiterea acestora au fost interpretate în mod eronat atât norma
materială cât și cea procesuală.
Explică că instanțele naționale nu au constat și examinat pe deplin toate
circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, pricina fiind examinată
superficial.
Consideră că urmează a fi emisă o nouă hotărâre prin care să fie revizuită pricina,
deoarece acțiunea a fost respinsă neîntemeiat.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge
cererea de revizuire ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de
persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile
consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.
În conformitate cu prevederile art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care:
a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în
legătură cu pricina care se judecă,
b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu
au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins
toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării
anterioare a pricinii,
c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost
implicate în proces,
2
e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței
judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror
revizuire se cere,
e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea
Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,
iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind
sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin
aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în
domeniul drepturilor omului,
g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a
inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva
Republicii Moldova,
h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie
Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a
drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin
anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.
În interpretarea corectă a prevederilor legale enunțate, este cert că cererea de
revizuire poate fi declarată doar în temeiurile expres prevăzute în norma dată, care
poartă un caracter exhaustiv și nu pot fi completate.
Ca urmare, declararea revizuirii pentru alte temeiuri decât cele prevăzute în
această normă duce la respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.
La caz, se va remarca că în susținerea cererii de revizuire declarată,
Alexei Iacovenco nu a indicat niciun temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se
poate solicita revizuirea hotărârii, ori ultimul, în susținerea cererii de revizuire, a oferit
împrejurări ce țin de interpretarea normelor de drept procedural, argumente care nu
constituie temei de revizuire.
Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat, ar
contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6
din Convenția Europenă pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale.
Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul
căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea
judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii
contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De
aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute
în mod limitativ în art. 449 CPC.
În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a
Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra
Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea
raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care
instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și
obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de
revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile
3
judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea
nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este
justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale
și obligatorii.
Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu
indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexei Iacovenco
împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, în pricina civilă
la cererea de chemare în judecată a lui Alexei Iacovenco împotriva Consiliului pentru
Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității privind contestarea
actului administrativ, constatarea faptului discriminării.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președinte, judecătorul: Ala Cobăneanu
Judecătorii Ion Druță
Dumitru Mardari
4