2ra-274/17 — încasarea datoriei

2ra-274/17 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: C. Guzun dosarul nr. 2ra-274/17

instanța de apel: L. Bulgac, L. Popova, A. Pahopol

D E C I Z I E

15 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru

Ala Cobăneanu, Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de reprezentantul lui Ciuchitu Eduard, avocatul

Cernolev Ion,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Organizația de

Microfinanțare ”CREDITPLUS” societate cu răspundere limitată împotriva lui

Ciuchitu Eduard și Saulite Ilona cu privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 septembrie 2016

c o n s t a t ă

La 10 septembrie 2015 OM ”CREDITPLUS” SRL a depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Ciuchitu Eduard și Saulite Ilona cu privire la încasarea

datoriei.

În motivarea acțiunii a menționat că, la data de 12 iunie 2014 a încheiat cu

Ciuchitu Eduard contractul de credit pentru consumatori nr. 400109/1, în baza

căruia i-a acordat cu titlu de împrumut suma de 20000 de lei, care împreună cu

plățile aferente stabilite în contract urmau să fie restituite în termen de 24 de luni de

la momentul încheierii acestuia.

Mai menționează că, în scopul asigurării rambursării împrumutului, la data de

12 iunie 2014 între OM ”CREDITPLUS” SRL și Saulite Ilona a fost încheiat

contractul de fidejusiune nr. 400109/1.

Susține că, la numeroasele notificări adresate pîrîților de a rambursa datoria

scadentă și plățile aferente, dînșii nu au reacționat.

Solicită încasarea în mod solidar din contul lui Ciuchitu Eduard și Saulite Ilona

în beneficiul OM ”CREDITPLUS” SRL a împrumutului restant în mărime de

12397,86 de lei, dobînzii restante în mărime de 3554,54 de lei, penalității pentru 211

zile în mărime de 2150 de lei, penalității contractuale pentru notificări în cuantum

de 5600 de lei, cheltuieli poștale în mărime de 87,60 de lei, onorariului companiei

de colectare – 1775 de lei, taxei de stat – 766,95 de lei, în total suma de 26241,95 de

lei.

1

La ședința de judecată din 25 ianuarie 2016 OM ”CREDITPLUS” SRL a

renunțat la capătul de cerere cu privire la încasarea onorariului companiei de

colectare în mărime de 1775 de lei (f.d. 69-70).

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 25 ianuarie 2016 s-a

admis acțiunea, s-a încasat în mod solidar de la Ciuchitu Eduard și Saulite Ilona în

beneficiul OM ”CREDITPLUS” SRL datoria în sumă de 21740 de lei, s-a încasat în

mod solidar de la Ciuchitu Eduard și Saulite Ilona în beneficiul OM

”CREDITPLUS” SRL cheltuielile de judecată pentru înștiințarea pîrîților în mărime

de 541,96 de lei, s-a încasat în mod solidar de la Ciuchitu Eduard și Saulite Ilona în

beneficiul OM ”CREDITPLUS” SRL cheltuielile de judecare pentru achitarea taxei

de stat în sumă de 766,95 de lei.

Prima instanță a reținut că, sumele solicitate spre încasare din contul pîrîților

sunt probate și justificate legal, din care motiv a admis acțiunea înaintată de OM

”CREDITPLUS” SRL.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 septembrie 2016 s-a respins apelul

declarat de Ciuchitu Eduard și s-a menținut hotărîrea primei instanțe.

La data de 02 decembrie 2016 reprezentantul lui Ciuchitu Eduard, avocatul

Cernolev Ion a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

06 septembrie 2016 solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de restituire a pricinii spre

rejudecare.

În motivarea recursului a invocat că, instanțele au aplicat eronat art. 619 alin.

(1) din Codul civil, art. 268 lit. a) din Codul civil și au admis pretenții care nu au

fost formulate de reclamant.

Susține că, instanțele nu au examinat legalitatea clauzelor contractului litigios

prin prisma Codului civil și Legii privind clauzele abuzive în contractele încheiate

cu consumatorii, iar instanța de apel nu a ținut cont de faptul că Ciuchitu Eduard la

examinarea în primă instanță a pretențiilor reclamantului nu a fost citat legal.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de

reprezentantul lui Ciuchitu Eduard, avocatul Cernolev Ion urmează a fi admis,

casată decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe cu emiterea unei noi

hotărîri pentru următoarele.

Potrivit art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce

judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial

decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă hotărîre.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Materialele cauzei atestă că, la data de 12 iunie 2014 între Ciuchitu Eduard și

OM ”CREDITPLUS” SRL a fost încheiat contractul de credit pentru consumatori

nr. 400109/1, în baza căruia s-a convenit în privința acordării de către OM

”CREDITPLUS” SRL în beneficiul lui Ciuchitu Eduard a unui împrumut în mărime

de 20000 de lei, care împreună cu plățile aferente stabilite prin contract urmau să fie

2

restituite creditorului în termen de 24 de luni, conform Graficului de plăți anexat la

materialele pricinii - parte integrantă a contractului (f.d. 8-9).

Prin dispoziția de plată nr. 284 se confirmă că, la 12 iunie 2014 Ciuchitu

Eduard a primit de la OM ”CREDITPLUS” SRL suma de 20000 de lei (f.d. 12).

Întru garantarea rambursării împrumutului nominalizat, la data de 12 iunie

2014 între OM ”CREDITPLUS” SRL și Saulite Ilona a fost încheiat contractul de

fidejusiune nr. 400109/1 (f.d. 13).

Prin notificările privind întîrzierea plății expediate de OM ”CREDITPLUS”

SRL în adresa lui Ciuchitu Eduard și Saulite Ilona s-a solicitat achitarea datoriei

restante izvorîte din contractul de credit pentru consumatori nr. 400109/1 din 12

iunie 2014 (f.d. 16-23).

Verificînd legalitatea deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 septembrie 2016

și hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 25 ianuarie 2016 prin prisma

argumentelor invocate în recurs, Colegiul constată că, actele judecătorești

nominalizate sunt nemotivate, emise în rezultatul unei aprecieri superficiale a

circumstanțelor importante ale pricinii, iar la emiterea acestora au fost încălcate

normele de drept material și procedural.

Potrivit art. 8 alin. (1) din Codul civil, drepturile și obligațiile civile apar în

temeiul legii, precum și în baza actelor persoanelor fizice și juridice care, deși nu

sînt prevăzute de lege, dau naștere la drepturi și obligații civile, pornind de la

principiile generale și de la sensul legislației civile.

În conformitate cu art. 512 alin. (1) din Codul civil, în virtutea raportului

obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei

prestații, iar debitorul este ținut să o execute. Prestația poate consta în a da, a face

sau a nu face.

Potrivit art. 572 alin. (1) și (2) din Codul civil, temeiul executării rezidă în

existența unei obligații. Obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu

bună-credință, la locul și în momentul stabilit.

Conform art. 867 alin. (1) din Codul civil, prin contractul de împrumut o parte

(împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părți (împrumutatul) bani

sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau

bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au

fost date.

Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea privind contractele de credit pentru

consumatori nr. 202 din 12.07.2013, domeniul de reglementare al prezentei legi sînt

contractele de credit pentru consumatori.

În corespundere cu art. 3 din aceeași lege, contract de credit pentru

consumatori – contract prin care un creditor acordă sau se angajează să acorde unui

consumator un credit sub forma de amînare la plată, împrumut sau alte facilități

similare, cu excepția contractului pentru prestarea de servicii în mod continuu sau

pentru furnizarea de bunuri de același fel, atunci cînd consumatorul plătește pentru

acestea în rate, pe toată durata furnizării lor.

Colegiul reiterează că, la baza pretențiilor invocate de reclamantul OM

”CREDITPLUS” SRL împotriva lui Ciuchitu Eduard și Saulite Ilona se află

contractul de credit pentru consumatori nr. 400109/1 din 12 iunie 2014 care potrivit

3

naturii juridice și clauzelor contractuale inserate este unul de adeziune, de asemenea

acesta întrunește elementele unui contract de împrumut, prin urmare la caz vor fi

incidente și prevederile legale din Codul civil ce reglementează relațiile juridice de

împrumut reliefate supra.

Forța obligatorie a contractului este incontestabilă, însă contractul nu are putere

de lege dacă contravine normelor imperative, bunelor moravuri și Legii privind

clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, din aceste motive instanța

de recurs va purcede la examinarea legalității clauzelor contractuale prin prisma

criteriilor menționate.

În corespundere cu art. 3 din Legea privind contractele de credit pentru

consumatori, costul total al creditului pentru consumatori include toate costurile,

inclusiv dobînda, comisioanele, taxele și orice alt tip de costuri pe care trebuie să le

suporte consumatorul în legătură cu contractul de credit și care sînt cunoscute de

creditor, cu excepția taxelor notariale; costurile pentru serviciile accesorii aferente

contractului de credit, în special valoarea medie a primelor de asigurare, sînt incluse

în cazul în care obținerea creditului sau obținerea acestuia potrivit clauzelor și

condițiilor prezentate este condiționată de încheierea unui contract de servicii.

Potrivit art. 4 din Legea privind clauzele abuzive din contractele încheiate cu

consumatorii nr. 256 din 09.12.2011, se interzice comercianților să includă clauze

abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. Orice clauză abuzivă introdusă în

astfel de contracte este considerată nulă din momentul încheierii lor. Orice contract

încheiat între comerciant și consumator va cuprinde clauze contractuale clare,

univoce, a căror înțelegere nu necesită cunoștințe speciale. În cazul contractelor în

care toate clauzele sau o parte din ele sînt prezentate consumatorului în scris,

acestea trebuie să fie redactate într-un limbaj clar și inteligibil, să fie lizibile.

Această cerință este aplicabilă documentului în întregime, inclusiv notelor de

subsol, trimiterilor la alte documente sau specificațiilor de orice natură. În cazul

unor dubii cu privire la sensul unei clauze, prevalează interpretarea cea mai

favorabilă pentru consumator.

Conform art. 5 din aceeași lege, o clauză contractuală nefiind negociată în

mod individual cu consumatorul, este abuzivă, în cazul în care creează, contrar

cerințelor de bună-credință, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din

contract, în detrimentul consumatorului, un dezechilibru semnificativ între

drepturile și obligațiile părților care decurg din contract. Se consideră întotdeauna că

o clauză nu a fost negociată individual, atunci când a fost inclusă de către

comerciant în prealabil și, din acest motiv, consumatorul nu a avut posibilitatea de a

influența conținutul ei.

Conform art. 7 alin. (1) din aceeași lege, evaluarea clauzelor contractuale și

decizia finală asupra faptului că acestea sunt sau nu recunoscute, ca fiind abuzive, se

efectuează de către instanța de judecată.

Colegiul relevă că, din prevederile legale citate rezultă că, la încheierea

contractului credit/împrumut, creditorul (organizația de microfinanțare) poate

prevedea încasarea unor comisioane, taxe și orice alt tip de costuri, pe care trebuie

să le suporte consumatorul, în legătură cu încheierea contractului de împrumut. Nu

4

se poate admite argumentul că, odată semnat/acceptat un contract, acesta îi este

opozabil consumatorului, indiferent dacă este legal, nul sau abuziv.

Pentru a reține existența unei clauze abuzive, instanța trebuie să verifice

îndeplinirea următoarelor condiții generale: (1) clauza contractuală în litigiu să nu fi

fost negociată; (2) prin ea însăși creează un dezechilibru semnificativ între drepturile

și obligațiile părților; (3) dezechilibrul creat este în detrimentul consumatorului,

nefiind respectată cerința bunei-credințe.

Prin acțiunea înaintată de OM ”CREDITPLUS” SRL se solicită încasarea în

mod solidar din contul lui Ciuchitu Eduard și Saulite Ilona în beneficiul său a

împrumutului nestins în mărime de 12397,86 de lei, dobînzii restante în mărime de

3554,54 de lei, penalității pentru 211 zile în mărime de 2150 de lei, penalității

contractuale pentru notificări în cuantum de 5600 de lei, cheltuieli poștale în mărime

de 87,60 de lei, taxei de stat – 766,95 de lei, în total suma de 26241,95 de lei (f.d. 4).

Conform art. 624 alin. (1) din Codul civil, clauza penală (penalitatea) este o

prevedere contractuală, prin care părțile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că

debitorul, în cazul neexecutării obligației, urmează să remită creditorului o sumă de

bani sau un alt bun.

Potrivit art. 268 lit. a) din Codul civil, clauza penală urmează a fi încasată,

pentru perioada anterioară acțiunii, dar nu mai mare de 6 luni.

Prin pct. 6.3 din contractul disputat, în cazul în care consumatorul nu

rambursează creditul parțial sau total, în termenul de rambursare a creditului,

creditorul are dreptul să aplice o penalitate contractuală de întîrziere în sumă de 50

de lei pentru fiecare zi calendaristică de întîrziere, calculată pînă la data stingerii

integrale a datoriei, dar nu mai mult de 6 luni.

Instanța de recurs notează că, perioada pentru care poate fi solicitată penalitatea

de întîrziere nu poate depăși 180 de zile (6 luni), astfel reieșind din faptul că o zi de

întîrziere potrivit clauzei enunțate constituie 50 de lei, suma totală a penalității este

de 9000 de lei. Ținînd cont de faptul că, potrivit actului de constatare a datoriilor din

28.08.2015 (f.d. 24) rezultă că Ciuchitu Eduard a achitat suma penalității în mărime

de 8900 de lei, respectiv dînsul urmează să restituie doar diferența de 100 de lei, în

caz contrar s-ar admite încasarea dublă a aceleași sume.

Conform art. 217 alin. (1) din Codul civil, nulitatea absolută a actului juridic

poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut și actual. Instanța de

judecată o invocă din oficiu.

Potrivit art. 719 lit. f) din Codul civil, în cadrul condițiilor contractuale

standard, fără a prejudicia dispozițiile care exclud posibilitatea derogării de la

dispozițiile legale în defavoarea consumatorului, este nulă clauza prin care

utilizatorului i se promite plata unei penalități dacă obligația nu este executată sau

este executată cu întîrziere, dacă întîrzie plata sau dacă partenerul lui de contract

reziliază contractul.

În baza art. 5 alin. (5) lit. e) din Legea privind clauzele abuzive în contractele

încheiate cu consumatorii nr. 256 din 09.12.2011, sunt considerate abuzive clauzele

care au ca obiect sau efect: solicitarea de la orice consumator care nu și-a îndeplinit

obligația să plătească drept compensație o sumă disproporționată în raport cu

prejudiciul cauzat de neonorarea obligațiilor contractuale.

5

În aceeași ordine de idei, la pct. 6.5 - 6.8 din contractul de credit pentru

consumatori nr. 400109/1 din 12 iunie 2014, sunt prevăzute sancțiunile pecuniare

suportate de debitor în cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare a

obligației de plată a sumelor scadente precum și în cazul rezilierii de către creditor a

contractului, astfel pentru perioada de neexecutare sau executare necorespunzătoare

ce nu depășește 10 zile, comisionul de recuperare a creditului suportat de către

creditor în legătura cu expedierea primei notificări/somații în adresa consumatorului

va constitui 100 de lei, pînă la 20 de zile suma de 200 de lei (a doua notificare), pînă

la 30 de zile suma de 300 de lei (a treia notificare), iar dacă termenul depășește 40

de zile consumatorul va fi obligat să achite suplimentar creditorului o penalitate în

mărime de 25% din valoarea creditului acordat pentru rezilierea anticipată a

contractului de credit.

Colegiul consideră că, sumele prevăzute la pct. 6.5 – 6.8 din același contract

impun consumatorului obligația să plătească drept compensație o sumă

disproporționată în raport cu prejudiciul cauzat de neonorarea obligațiilor

contractuale, mai mult ca atît, obligă consumatorul la plata unei penalități pentru

rezilierea contractului, clauze care sunt lovite de nulitate absolută deoarece vin în

contradicție cu prevederile imperative prevăzute la art. 5 alin. (5) lit. e) din Legea

privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii și art. 719 lit. f)

din Codul civil.

În aceste condiții, penalitatea contractuală pentru notificări în cuantum de 5600

de lei solicitată de OM ”CREDITPLUS” SRL urmează a fi respinsă.

Potrivit art. 240 alin. (3) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească

adoptă hotărîrea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

Conform art. 243 din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească,

pronunțînd hotărîrea de încasare a unei sume de bani, consemnează în dispozitiv, cu

cifre și litere, suma și moneda în care se percepe și dobînda de întîrziere determinată

conform art. 619 din Codul civil, pe care urmează să o achite debitorul, chiar și în

lipsa vinovăției, dacă nu execută hotărîrea în termen de 90 de zile de la data cînd

aceasta a devenit definitivă.

Din conținutul cererii de chemare în judecată rezultă cert că, OM

”CREDITPLUS” SRL solicită încasarea din contul lui Ciuchitu Eduard și Saulite

Ilona a dobînzii restante în mărime de 3554,54 de lei, fără a indica temeiul juridic și

natura juridică a sumei disputate. Contrar acestor circumstanțe precum și în prezența

unor dubii vis-a-vis de proveniența sumei disputate, instanțele inferioare au dispus

încasarea sumei de 3554,54 de lei cu titlu de dobîndă de întîrziere și mai mult ca

atît, cu aplicarea greșită a coeficientului procentual (9 %) aplicabil în relațiile

contractuale derulate cu neconsumatorii, deși Ciuchitu Eduard și Saulite Ilona în

raportul juridic litigios au calitatea de consumatori.

De asemenea, Colegiul reține că, în cererea de chemare în judecată OM

”CREDITPLUS” SRL invocă art. 619 din Codul civil în contextul art. 243 din

Codul de procedură civilă care de fapt reglementează dobînda de întîrziere în cazul

neexecutării de către pîrîți a hotărîrii judecătorești în termen de 90 de zile de la data

cînd aceasta a devenit definitivă și nicidecum dobînda de întîrziere în cazurile

neonorării în termen a obligațiilor contractuale.

6

Din considerentele menționate, Colegiul va respinge capătul de cerere cu

privire la încasarea dobînzii restante în mărime de 3554,54 ca fiind neîntemeiat.

În concluzie, luînd în considerare raționamentele relevate supra, instanța de

recurs consideră oportun de a admite recursul declarat de reprezentantul lui

Ciuchitu Eduard, avocatul Cernolev Ion, de a casa decizia Curții de Apel Chișinău

din 06 septembrie 2016 și hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 25

ianuarie 2016 cu emiterea unei noi hotărîri de admitere parțială a acțiunii și

încasarea în mod solidar din contul lui Ciuchitu Eduard și Saulite Ilona în beneficiul

OM ”CREDITPLUS” SRL a datoriei restante în mărime de 12397,86 de lei,

penalității în mărime de 100 de lei, cheltuielilor poștale în mărime de 87,60 de lei, în

total suma de 12585,46 de lei.

Conform art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut cîștig

de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial,

acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din

pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Colegiul menționează că, reclamantul OM ”CREDITPLUS” SRL pretinde

încasarea din contul pîrîților a taxei de stat în mărime de 766,95 de lei (f.d. 28)

reieșind din suma totală solicitată în mărime de 26241,95 de lei, iar prima instanță

cu încălcarea art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a încasat din contul lui

Ciuchitu Eduard și Saulite Ilona în beneficiul OM ”CREDITPLUS” SRL taxa de

stat în cuantumul enunțat fără a ține cont de mărimea pretențiilor admise din acțiune

(21740 de lei).

Prin urmare, reieșind din cuantumul pretențiilor admise în sumă de 12585,46

de lei, Colegiul va încasa în mod solidar cu titlu de taxă de stat din contul lui

Ciuchitu Eduard și Saulite Ilona în beneficiul OM ”CREDITPLUS” SRL suma de

377,56 de lei.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e

Se admite recursul declarat de reprezentantul lui Ciuchitu Eduard, avocatul

Cernolev Ion.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 06 septembrie 2016 și hotărîrea

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 25 ianuarie 2016 în pricina civilă la cererea

de chemare în judecată depusă de Organizația de Microfinanțare ”CREDITPLUS”

societate cu răspundere limitată împotriva lui Ciuchitu Eduard și Saulite Ilona cu

privire la încasarea datoriei cu emiterea unei noi hotărîri prin care:

Se admite parțial acțiunea.

Se încasează în mod solidar din contul lui Ciuchitu Eduard și Saulite Ilona în

beneficiul Organizației de Microfinanțare ”CREDITPLUS” societate cu răspundere

limitată datoria restantă în mărime de 12397,86 de lei, penalitatea în mărime de 100

de lei, cheltuielile poștale în mărime de 87,60 de lei, în total suma de 12585,46 de

lei.

7

Se încasează în mod solidar din contul lui Ciuchitu Eduard și Saulite Ilona în

beneficiul Organizației de Microfinanțare ”CREDITPLUS” societate cu răspundere

limitată taxa de stat în cuantum de 377,56 de lei.

În rest acțiunea se respinge ca neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

Judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

8