2ra-43/17 — constatarea nulității contractelor de arendă și a acordurilor adiționale, încasarea cheltuielilor dr judecată

Dosarul nr.2ra-43/17

Instanța de fond: Judecătoria Ciocana mun. Chișinău – A. Malîi

Instanța de apel: CA Chișinău – D. Manole, Ș. Niță, A. Bostan

Î N C H E I E R E

08 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Iulia Sîrcu,

judecători Mariana Pitic, Maria Ghervas,

soluționând chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către

Victor Salinschi,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Victor

Salinschi împotriva Societății pe Acțiuni „Termoinstalare”, Societăți cu Răspundere

Limitată „Transunit” și Societății cu Răspundere Limitată „Capital Interautotrans”

privind constatarea nulității contractelor de arendă nr. 3 din 01 noiembrie 2002 și nr.

01/A din 01 noiembrie 2006 precum și a tuturor acordurilor adiționale și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 31 mai 2016,

C O N S T A T Ă:

Victor Salinschi la data de 07 februarie 2014 s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată împotriva S.A. „Termoinstalare”, S.R.L. „Transunit” și S.R.L. „Capital

Interautotrans”. La data de 27 octombrie 2014 a operat modificări la cererea de

chemare în judecată prin care a solicitat constatarea nulității absolute a contractului

de arendă nr. 3 din 01 noiembrie 2002 încheiat între S.A. „Termoinstalare” și S.R.L.

„Capital Interautotrans” precum și acordurile adiționale nr. 1, 2 și 3, constatarea

nulității absolute a contractului de arendă nr. 01/A din 01 noiembrie 2006 încheiat

între S.A. „Termoinstalare” și S.R.L. „Transunit” precum și acordurile adiționale din

data de 01 noiembrie 2006 și din 21 februarie 2009 și încasarea în mod solidar de la

pârâți a cheltuielilor de judecată ( f.d. 6-7, 82-83, vol. I).

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la data de 15 septembrie 1999 a

procurat la licitație publică organizată de Inspectoratul Fiscal de Stat blocul

administrativ cu numărul cadastral 0100302.016.01 cu suprafața de 247 m.p.,

amplasat în mun. Chișinău, str. Uzinelor 8a.

Prin procesul – verbal din 15 septembrie 1999 privind ridicarea bunului

construcția urmărită de la S.A. „Termoinstalare” a fost ridicată și transmisă în

proprietatea lui Victor Salinschi. Procedura de licitație și actul de transmitere a

bunului nu a fost contestat de către S.A. „Termoinstalare”, însă a refuzat să

părăsească construcția. Dreptul de proprietate asupra construcției amplasate pe str.

1

Uzinelor 8a, mun. Chișinău a trecut la reclamant la data de 15 septembrie 1999, fiind

înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data de 18 februarie 2010.

La data de 01 noiembrie 2006 între S.A. „Termoinstalare” și S.R.L. „Transunit”

a fost încheiat contractul de locațiune nr. 01/A, prin care locatorul S.A.

„Termoinstalare” a transmis în posesia temporară locatarului S.R.L. „Transunit”

încăperile de producere cu suprafața de 100 m2, amplasată în blocul administrativ din

mun. Chișinău, str. Uzinelor 8a, pe un termen de 3 ani. La data de 21 februarie 2009 a

fost încheiat acord adițional la contractul nr. 01/A din data de 01 noiembrie 2006,

prin care s-a prelungit termenul contractului cu încă 3 ani.

Prin contractul de arendă nr. 3, încheiat S.A. „Termoinstalare” și S.R.L. „Capital

Interautotrans” la data de 01 noiembrie 2002, S.A. „Termoinstalare” a transmis

locatarului S.R.L. „Capital Interautotrans” teritoriul adiacent cu suprafața de 0,3275

ha, de pe str. Uzinelor 8a, mun. Chișinău, pe un termen de până la data de 01

noiembrie 2007. Prin acordul adițional nr. 1, încheiat la contractul de arendă nr. 3 din

data de 01 noiembrie 2002 locatorul S.A. „Termoinstalare” a transmis locatarului

S.R.L. „Capital Interautotrans” în folosință temporară, pe o perioadă de 3 ani, cinci

încăperi cu suprafața totală de 56 m2, pentru oficii. Iar prin acordurile adiționale nr. 2

și 3, încheiate între S.A. „Termoinstalare” și S.R.L. „Capital Interautotrans”, s-a

prelungit perioada contractului până la data de 01 noiembrie 2010 și respectiv 01

noiembrie 2013. Acest fapt a fost confirmat prin hotărârea Judecătoriei Ciocana,

mun. Chișinău din data de 13 aprilie 2011 ( f.d. 18-20).

În opinia reclamantului atât contractul de locațiune nr. 01/A, încheiat între S.A.

„Termoinstalare” și S.R.L. „Transunit” din data de 01 noiembrie 2006 și acordul

adițional la acest contrat, cât și contractul de locațiune nr. 3 încheiat S.A.

„Termoinstalare” și S.R.L. „Capital Interautotrans” din data de 01 noiembrie 2002 și

acordurile adiționale nr. 1,2 și 3 au fost încheiate de o persoană care nu avea dreptul

de a da în locațiune încăperile blocului administrativ, întrucât nu deținea dreptul de

proprietate asupra lor.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din data de 04 mai 2015 s-a

respins ca fiind depusă tardiv cererea de chemare în judecată depusă de către Victor

Salinschi împotriva S.A.„Termoinstalare”, S.R.L. „Transunit” și S.R.L „Capital

Interautotrans” privind constatarea nulității contractelor de arendă nr. 3 din 01

noiembrie 2002 și nr. 01/A din 01 noiembrie 2006 precum și a tuturor acordurilor

adiționale și încasarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat de la Victor Salinschi în

beneficiul SC „Capital Interautotrans” SRL cheltuieli de asistență juridică în mărime

de 2 000 lei. În rest cerința încasării cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2

000 lei în beneficiul S.A. „Termoinstalare” a fost respinsă ( f.d. 143-144, 147/157,

vol.I).

Nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din data de

04 mai 2015 Victor Salinschi a depus apel, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea hotărârii contestate cu emiterea unei hotărâri noi privind admiterea acțiunii (

f.d. 146, 170-174, vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 31 mai 2016 s-a respins apelul

declarat de către Victor Salinschi, s-a menținut hotărârea judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău din data de 04 mai 2015 ( f.d. 53,54-63, vol. II).

2

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 09 septembrie 2016

Victor Salinschi a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi

privind admiterea acțiunii ( f.d. 87-92, vol.II). În motivarea recursului Victor

Salinschi a indicat, că atât instanța de apel cât și instanța de fond au interpretat eronat

legea, ori nulitatea absolută este imprescriptibilă

La data de 19 decembrie 2016 avocatul Cristina Ermurachi ( Cojocaru) în

interesele S.R.L. „Transunit” și S.R.L. „Capital Interautotrans” a depus referință, prin

care a solicitat declararea recursul inadmisibil ( f.d. 99-104, vol. II).

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

31 mai 2016, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 05 iulie

2016, confirmarea despre recepționarea acesteia de către recurenți la materialele

dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul depus de către 09 septembrie 2016 este depus în

termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Victor Salinschi

este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurentul

indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat

înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca

temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de

drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele de judecată

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite

la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

3

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar al. 4 stabilește că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la al.

3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea

au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 al. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe cînd în recursul

declarat de către Victor Salinschi asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Victor Salinschi inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Victor Salinschi împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2016 în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de către Victor Salinschi împotriva Societății pe Acțiuni

„Termoinstalare”, Societăți cu Răspundere Limitată „Transunit” și Societății cu

Răspundere Limitată „Capital Interautotrans” privind constatarea nulității

contractelor de arendă nr. 3 din 01 noiembrie 2002 și nr. 01/A din 01 noiembrie 2006

precum și a tuturor acordurilor adiționale și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Iulia Sîrcu

judecători Mariana Pitic

Maria Ghervas

4