3ra-48/17 — obligarea primarului de a semna si elibera autorizatia de functionare

Prima instanță: P. Triboi 3ra–48/17

Instanța de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

Î N C H E I E R E

25 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, – Svetlana Filincova

Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Nadejda

Dodonu,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nadejdei Dodonu către

Primăria Milești, rl Nisporeni și Primarul s. Milești cu privire la obligarea semnării

și eliberării autorizației de funcționare,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2016, prin care

a fost admis apelul Primăriei Milești și casată hotărârea Judecătoriei Nisporeni din

23 mai 2016,

c o n s t a t ă:

La 09.03.2016, Dodonu Nadejda a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăria Milești și Primarului s. Milești, prin care a solicitat obligarea

primarului s. Milești de a semna și elibera autorizația de funcționare pentru

întreprinderea individuală „Dodonu Nadejda”, și încasarea de la Primăria Milești

cu titlu de prejudiciu moral - 50000 de lei.

În motivarea acțiunii a indicat că este fondatoare a ÎI „Dodonu Nadejda” din

anul 2002. Tot acest timp a activat, permanent, perfectând documentele necesare:

autorizația de funcționare, autorizația sanitară etc.

La 01.01.2016, termenul autorizației de funcționare a expirat și, conform

legislației ce reglementează activitatea de întreprinzător, s-a adresat la Primăria

Milești cu cerere de a i se elibera autorizația de funcționare, însă, fără nici un

motiv, Primarul s. Milești, i-a refuzat în eliberarea acesteia.

În opinia reclamantei, refuzul primarului s. Milești întru eliberarea autorizației

de funcționare constituie un abuz din partea lui și, deoarece a suferit mult, este

femeie în etate, solicită și încasarea pagubei morale.

Prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 23.05.2016, acțiunea a fost admisă

parțial. A fost obligat primarul s. Milești de a semna și elibera autorizația de

funcționare pentru întreprinderea individuală „Dodonu Nadejda” și s-a încasat de

la Primăria Milești cu titlu de prejudicii moral în beneficiul Nadejdei Dodonu –

2000 de lei.

Soluția de admitere a acțiunii, prima instanță, și-a motivat-o prin faptul că

reprezentantul Primăriei Milești, primarul Vîrlan Radu, fără motive neîntemeiate,

nu s-a prezentat în ședința de judecată și nu a prezentat referință prin care să

justifice refuzul eliberării autorizației de funcționare pentru unitățile ce

comercializează produse și servicii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29.09.2016, a fost admis apelul

declarat de Primăria Milești, rl Nisporeni, casată hotărârea Judecătoriei Nisporeni

din 23.05.2016 și pronunțată o hotărâre nouă de respingere a acțiunii.

În justificarea soluției de respingere a acțiunii, instanța de apel, a invocat

faptul că Dodonu Nadejda, la solicitarea autorizației de funcționare, nu s-a

conformat pct. 3, subpunct 3.2 lit. c), d), e) și f) al Regulamentului privind

eliberarea autorizațiilor de funcționare a unităților comerciale și de prestare a

serviciilor sociale, aprobat prin decizia Consiliului local Milești nr. 7/4 din

04.12.2015, în care se enumeră actele ce urmează a fi anexate la cererea privind

eliberarea autorizației de funcționare.

La 16.11.2016, Dodonu Nadejda a depus cerere de recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 29.09.2016, prin care a solicitat casarea acesteia cu

menținerea hotărârii Judecătoriei Nisporeni din 23.05.2016.

În motivarea recursului a indicat că consideră neîntemeiat argumentul

instanței de apel, precum că ea nu a prezentat primarului, la solicitarea acestuia,

certificatul de proprietate asupra imobilului cu destinație nelocativă, deoarece la

moment ea dorește să activeze în propria casă, prezentând titlul în acest sens.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurilor invocate în cererea de

recurs, prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către

Nadejda Dodonu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) și (3) ale articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Verificând prin prisma normele de drept citate, Completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că

recursul declarat de Nadejda Dodonu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, deoarece recurenta nu a invocat nici un temei care

ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel, ci a formulat doar critici ce se

axează asupra soluției instanței de apel.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a actului contestat.

Recursul exercitat, conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv doar asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Față de cele indicate, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în cercetarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Sub acest aspect, Completul ține să menționeze că, conform jurisprudenței

CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, la fel, recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta

în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă

motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Nadejda Dodonu, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin.

(1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Nadejda Dodonu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Svetlana Filincova

Judecători Iurie Bejenaru

Maria Ghervas