2rac-12/17 — încasarea prejudiciului și a cheltuielilor de judecată

prima instanță: V. Mihaila dosarul nr.2rac-12/17

instanța de apel: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru

Î N C H E I E R E

18 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Tamara Chișca-Doneva

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Întreprinderea Individuală „Dumitru Gaina”,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere

Limitată „Chișinău-Gaz” împotriva Întreprinderii Individuale „Dumitru Găină” cu

privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Întreprinderea Individuală „Dumitru Gaina” și menținută

hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 15 octombrie 2015 prin care acțiunea

a fost admisă,

c o n s t a t ă :

La 28 aprilie 2015, SRL „Chișinău-Gaz” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎI „Dumitru Gaina” cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 18 mai 2013 și 19 mai 2013 în imobilul din

str. Cuza Vodă 39/4 mun. Chișinău ce aparține cu drept de proprietate ÎI „Dumitru

Gaina”, drept urmare, a acțiunilor ilegale ale pîrîtului s-a constatat conectarea ilicită la

gazoduct, prin instalarea în subsolul construcției a 28 butelii umplute cu gaz natural,

unite între ele prin tuburi de impuls, sistem destinat alimentării unităților de transport

care folosesc ca combustibil gazul natural.

Indică reclamantul că în calitate de unitate de distribuție și furnizare de gaze

naturale licențiată și autorizată teritorial, a îndeplinit toate lucrările necesare pentru

înlăturarea consecințelor și restabilirea gazoductului, pentru care a suportat cheltuieli în

sumă de 43 3382,61 lei.

Susține că la data de 05 iunie 2013, a expediat pârâtului pretenția nr. 8 că prin

care i-a solicitat achitarea integrală a sumei prejudiciului cauzat, însă careva măsuri în

acest sens nu au fost întreprinse.

Solicită încasarea din contul pârâtului ÎI „Dumitru Gaina” în beneficiul SRL

„Chișinău-Gaz” a prejudiciului material în mărime de 43 382,61 lei și a cheltuielilor de

judecată în sumă de 1 301,47 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 15 octombrie 2015,

acțiunea fost admisă, fiind încasat din contul ÎI „Dumitru Gaina” în beneficiul SRL

„Chișinău-Gaz” prejudiciul material în mărime de 43 382,61 lei și cheltuielile de

judecată în sumă de 1 301,47 lei, iar în total suma de 44 684,08 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2016 a fost respins apelul

declarat de ÎI „Dumitru Gaina” și menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut Actul de depistare a încălcării

clauzelor contractuale din18 mi 2013 și Actul de constatare din 19 mai 2013, prtin care

a fost constatat că ÎI „Dumitru Gaina” s-a conectat ilicit la gazoductul de presiune medie

din str. Cuza-Vodă 39/4 mun. Chișinău, fără documentația tehnică de execuție, evidență

și cu încălcări grave tehnicii securității în ramura gazificării.

Totodată, instanța de apel a reținut explicația scrisă adresată SRL „Chișinău-Gaz”

(f.d. 54), în care Gaina Dumitru a indicat că imobilul din str. Cuza Vodă, 39/4 mun.

Chișinău îi aparține cu drept de proprietate, iar în luna aprilie 2013 acesta personal,

neautorizat, s-a conectat la conducta de gaze, și-a recunoscut vina și a fost de acord să

restituie reclamantei SRL „Chișinău-Gaz” prejudiciul cauzat prin conectarea

neautorizată la gazoduct, și ordonanța Procurorului Botanica din 25 iunie 2013, prin

care Dumitru Găină a fost recunoscut vinovat de comiterea contravențiilor prevăzute de

art. 108, 164 Cod contravențional pentru faptul conectării neautorizate la sursele de gaze

naturale și pentru folosirea neautorizată la sursele de gaze naturale și pentru folosirea

neautorizată în scop de profit a gazelor și a respins ca fiind lipsite de temei afirmațiile ÎI

„Dumitru Găină” precum că nu este vinovat în comiterea acestei contravenții și nu a

cauzat careva pagube SRL „Chișinău-Gaz”.

În context, instanța de apel cu referire la prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil,

a menționat că urmare a acțiunilor ilegale ÎI „Dumitru Gaina” la data de 18 mai 2013 -

19 mai 2013, SRL „Chișinău-Gaz” acționând în calitate de unitate de distribuție și

furnizare a gazelor naturale a îndeplinit lucrările necesare pentru înlăturarea

consecințelor conectării ilicite la gazoduct și restabilirii acestuia, pentru care a suportat

cheltuieli în mărime de 43 382,61 lei, considerând că prima instanță justificat a

concluzionat că ÎI „Gaina Dumitru” a acționat cu vinovăție și urmează să repare

prejudiciul cauzat.

La e 24 august 2016 ÎI „Dumitru Gaina”a declarat recurs împotriva deciziei

instanțe de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă

ca neîntemeiată.

În motivarea recursului a invocat că prima instanță a soluționat cauza superficial

și unilateral, iar ca urmare hotărârea pronunțată este ilegală și nu are putere de

convingere.

Susține că pe marginea acțiunii în speță există încheierea judecătorească

definitivă și irevocabilă din 17 decembrie 2014 prin care acțiunea a fost scoasă de pe rol

și care nu a fost contestată de SRL „Chișinău-Gaz”.

Astfel, instanța nu poate examina repetat același litigiu cu atât mai mult că în

susținerea acțiunii înaintate repetat reclamantul nu a prezentat probe noi.

Consideră că sancționarea persoanei fizice Dumitru Găină nu confirmă temeinicia

acțiunii înaintate de SRL „Chișinău-Gaz” împotriva persoanei juridice ÎI „Dumitru

Gaina” și nu constituie o probă ce poate fi pusă la baza adoptării hotărârii pe marginea

litigiului în speță.

Mai indică că SRL „Chișinău-Gaz” nu a solicitat repunerea cererii pe rol și

anularea încheierii Judecătoriei Botanica din 17 decembrie 2014, și fără a ține cont de

termenul de contestare în lipsa argumentelor legale s-a adresat repetat în instanța de

judecată cu aceeași solicitare împotriva aceluia și pârât peste un an de zile omițând

termenul general de contestare.

Totodată, afirmă recurentul că persoana juridică SRL „Chișinău-Gaz” a omis să

elibereze factură fiscală pentru încasarea sumei calculate și să-i acorde dreptul la

achitarea acesteia or, acest fapt în ansamblu cu circumstanțele descrise determină

ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 24 august 2016 împotriva deciziei instanței de apel din 25

iunie 2016 în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

către ÎI „Dumitru Găina” este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432

alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către ÎI „Dumitru Gaina” nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a

invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.

Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei,

constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de

către ÎI „Dumitru Gaina” asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către ÎI „Dumitru Gaina” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Întreprinderea Individuală „Dumitru Gaina” se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Tamara Chișca-Doneva