2ra-2102/16 — încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori

2ra-2102/16 — încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: V. Gîrleanu dosarul nr. 2ra-2102/16

instanța de apel: I. Cimpoi, A. Panov, N. Simciuc

D E C I Z I E

14 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Ion Druță

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

examinând în ședința publică recursul declarat de către Curici Ivan, reprezentat

de avocatul Dodi Ariadna,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Renatei Curici împotriva lui

Curici Ivan cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și

încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 mai 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de către Curici Ivan și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău din 11 februarie 2016, prin care acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă

La 11 septembrie 2015, Curici Renata a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Curici Ivan cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului

copiilor minori și încasarea pensiei alimentare.

În motivarea acțiunii a indicat că la 26 noiembrie 2000, a încheiat căsătoria cu

pîrîtul Curici Ivan la Oficiul Stării Civile al mun. Bălți, fapt ce se atestă prin

certificatul de căsătorie seria CS-IV nr.0222274.

Menționează că din căsătorie au doi copii, fiul Gabriel Curici, născut la 26

martie 2001 și fiul Daniel Curici, născut la 07 august 2008.

Afirmă că din cauza neînțelegerilor și certurilor frecvente în familie, precum și

a caracterelor necompatibile, viața familiară a eșuat, iar toate încercările de a păstra

familia în continuare au fost epuizate, fiind, astfel, inoportună menținerea familiei.

Solicită desfacerea căsătoriei între ea și Curici Ivan, înregistrată la 26 noiembrie

2000 la Oficiul Stării Civile al mun. Bălți, sub nr. de înregistrare 750, stabilirea

domiciliului copiilor minori, Daniel Curici și Gabriel Curici cu dînsa și încasarea de la

Curici Ivan a pensiei pentru întreținere a copiilor minori, fiul Gabriel Curici, născut la

26 martie 2001 și fiul Daniel Curici, născut la 07 august 2008 în mărime de 1/3 din

toate felurile de venituri lunare pînă la atingerea majoratului de către copii.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 11 februarie 2016

acțiunea a fost admisă, desfăcută căsătoria încheiată la 26 noiembrie 2000 între Curici

Ivan și Curici (Zaharescu) Renata, pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei a fost

încasată taxa de stat de la Curici Ivan și Curici Renata în beneficiul statului în mărime

de 500% din cota procentuală fixată în unități contravenționale, adică cîte 100 lei de la

fiecare, stabilit domiciliul copiilor minori Gabriel Curici, născut la 26 martie 2001 și

Daniel Curici, născut la 07 august 2008, cu mama Curici renata și încasat de la Ivan

Curici în beneficiul Renatei Curici pensia de întreținere a copiilor minori Gabriel

Curici, născut la 26 martie 2001 și Daniel Curici, născut la 07 august 2008 în mărime

de 1/3 din salariu și/sau alte venituri, începînd cu 11 septembrie 2015, lunar, pînă la

atingerea majoratului copiilor minori.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 mai 2016 a fost respins apelul

declarat de către Ivan Curici și menținută hotărîrea primei instanțe.

La 15 iulie 2016, Curici Ivan, reprezentat de către avocatul Ariadna Dodi, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe în partea admiterii

cerințelor cu privire la încasarea pensie pentru întreținerea copiilor minori cu emiterea

în partea dată a unei noi hotărîri cu privire la respingerea acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărîrea primei instanțe în partea contestată, considerîndu-le ilegale și neîntemeiate în

partea dată.

Susține că norma materială incidență raportului juridic dedus judecății, și

anume, art. 74 alin. (3) din Codul familiei, statuează explicit că, pensia de întreținere

se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui

copilului sau a autorității tutelare, dacă lipsește un contract și părinții nu participă la

întreținerea copiilor.

Astfel, norma juridică precitată indică univoc că unul din părinți poate să își

valorifice pe cale judecătorească dreptul de încasare a pensiei de întreținere a copiilor

minori de la celălalt părinte, exclusiv în cazul în care dreptul respectiv este încălcat

sau contestat de părintele care datorează pensia de întreținere.

La fel, invocă că art. 74 alin. (3) din Codul familiei este în deplină concordanță

cu prevederile art. 5 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care indică că orice

persoană interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în modul

stabilit de lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și

interesele legitime.

De asemenea, afirmă că în speță a fost probat, iar instanțele de fond și de apel

au constatat că deși, Ivan Curici a plecat din familie, însă acesta transferă lunar sume

considerabile de bani reclamantei, la cardurile bancare ale acesteia, și anume: în luna

februarie 2015 - 12 000 lei; martie 2015 - 10 000 lei; aprilie 2015 - 11 000 lei; mai

2015 - 29 000 lei; iunie 2015 - 23 000 lei; iulie 2015 - 15 000 lei; august 2015 –

13 000 lei; septembrie 2015 - 13 000 lei; octombrie 2015 - 13 000 lei, fapt confirmat

prin informația eliberată de BC „Victoriabank” SA.

Mai mult, Curici Ivan a probat în cadrul ședinței de judecată că a continuat să

transfere bani intimatei pentru întreținerea copiilor minori și după demararea

procesului de judecată, inclusiv până în ziua emiterii hotărârii contestate, iar intimata

Renata Curici a confirmat în afară de banii transferați pe contul bancar al său, Ivan

Curici cumpără copiilor haine, încălțăminte și alte bunuri necesare lor.

Afirmă că toate aceste circumstanțe demonstrează cu certitudine că Ivan Curiei

participă substanțial la întreținerea copiilor minori.

Așa fiind, constatând că pârâtul-recurent Ivan Curiei achită pentru întreținerea

copiilor săi minori mai mult, decât prevede legea materială incidentă speței,insistă că

instanța urma să respingă ca fiind nefondat capătul de cerere al Renatei Curici

împotriva lui Ivan Curici privind încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori:

Curici Gabriel și Curici Daniel.

În concluzie indică că hotărârea contestată este una contrară principiilor

fundamentale de drept, una absolut inechitabilă și chiar nocivă, deoarece este în

măsură să motiveze reau-credință a justițiabililor.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum rezultă din actele cauzei copia decizie instanței de apel din 05 nai

2016 a fost expediată pentru cunoștință în adresa părților, inclusiv și în adresa

recurentului Curici Ivan și reprezentantului acestuia Ariadna Dodo la 13 mai 2016,

fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoțire (f.d. 78), însă date care ar confirma

și recepționarea acesteia de către recurentă la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 15 iulie 2016, în termen.

La 09 august 2016, în adresa intimatei Curici Renata a fost expediată copia

recursului declarat de către Curici Ivan cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței.

Iar la 08 septembrie 2016, Curici Renata a depus referința la recursul declarat

în care a invocat caracterul neîntemeiat al acestuia și a solicitat respingerea lui ca fiind

inadmisibil.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 02 noiembrie 2016, recursul

declarat de către Curici Ivan, a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe

însă din alte motive decît cele invocate de instanța de apel, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

După cum rezultă din recursul declarat de către Curici Ivan, ultimul invocă

dezacordul cu decizia instanței de apel doar în partea ce ține de admiterea pretențiilor

cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori.

Astfel, la caz se constată că Curici Renata, înaintând prezenta acțiune împotriva

lui Curici Ivan, alături de pretențiile cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

locului de trai a copiilor, a solicitat și încasarea de la ultimul în beneficiul ei a pensiei

pentru întreținerea copiilor minori fiul Gabriel Curici, născut la 26 martie 2001 și fiul

Daniel Curici, născut la 07 august 2008 în mărime de 1/3 din toate felurile de venituri

lunare pînă la atingerea majoratului de către copii.

Judecând pricina în cauză prima instanță a admis acțiunea, a desfăcut căsătoria

încheiate la 26 noiembrie 2000 între Curici Ivan și Curici (Zaharescu) Renata, pentru

înregistrarea desfacerii căsătoriei fiind încasată taxa de stat de la Curici Ivan și Curici

Renata în beneficiul statului în mărime de 500% din cota procentuală fixată în unități

contravenționale, adică cîte 100 lei de la fiecare.

Prin aceiași hotărîre a fost stabilit domiciliul copiilor minori Gabriel Curici,

născut la 26 martie 2001 și Daniel Curici, născut la 07 august 2008, cu mama Curici

Renata și încasat de la Ivan Curici în beneficiul Renatei Curici pensia de întreținere a

copiilor minori Gabriel Curici, născut la 26 martie 2001 și Daniel Curici, născut la 07

august 2008 în mărime de 1/3 din salariu și/sau alte venituri, începînd cu 11

septembrie 2015, lunar, pînă la atingerea majoratului copiilor minori.

Fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Ivan Curici, instanța de

apel a ajuns la concluzia respingerii apelului și menținerii hotărîrii primei instanțe,

inclusiv, în partea contestată cu privire la încasarea din contul lui Ivan Curici în

beneficiul Renatei Curici pensia de întreținere a copiilor minori Gabriel Curici,

născut la 26 martie 2001 și Daniel Curici, născut la 07 august 2008 în mărime de 1/3

din salariu și/sau alte venituri, începînd cu 11 septembrie 2015, lunar, pînă la

atingerea majoratului copiilor minori.

Instanța de apel adoptând soluția dată a menționat că Curici Ivan este angajat în

cadrul ÎM „Orange Moldova” SA, deținînd funcția de manager schimbare procese

business, cu salariul lunar brut de 43 190 lei.

Prin urmare, luînd în considerare faptul că apelantul este angajat în cîmpul

muncii cu salariul lunar brut de 43190 lei și ținînd cont de interesul superior al

copiilor, care necesită o creștere și dezvoltare fizică, intelectuală, spirituală și socială

corespunzătoare, precum și de necesitățile și cheltuielile suportate pentru creșterea și

educarea a doi copii în vîrstă de 15 ani și, respectiv, 08 ani, instanța de apel a

considerat întemeiată soluția primei instanțe în partea încasării de la Ivan Curici în

beneficiul Renatei Curici pensia de întreținere a copiilor minori Gabriel Curici, născut

la 26 martie 2001 și Daniel Curici, născut la 07 august 2008 în mărime de 1/3 din

salariu și/sau alte venituri, începînd cu 11 septembrie 2015, lunar, pînă la atingerea

majoratului de către copii.

Totodată, instanța de apel a respins ca fiind declarativ și lipsit de suport

probatoriu argumentul invocat de către apelant precum că el achită pentru întreținerea

copiilor săi minori mai mult decît prevede legea materială incidență speței.

Astfel, se constată că instanța de apel, deși corect a indicat la netemeinicia

alegațiilor recurentului precum că pretențiile intimatei Curici Renata cu privire la

încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori urmau a fi respinse, însă neîntemeiat

a considerat declarative și lipsite de suport probatoriu argumentele recurentului cu

referire la faptul că el contribuie material la întreținerea copiilor săi.

Din materialele dosarului rezultă că Curici Renata și Curici Ivan au înregistrat

căsătoria la 26 noiembrie 2000, iar din căsătorie, la 26 martie 2001 s-a născut fiul

Curici Gabriel, ceea ce se confirmă prin certificatul de naștere seria NA-V nr.0102698

eliberat la 30 mai 2001 de OSC Ciocana mun. Chișinău (f.d. 10), iar la data de 07

august 2008, s-a născut fiul Curici Daniel, ceea ce se confirmă prin certificatul de

naștere seria NA-VI nr.0456256 eliberat 26 septembrie 2008 de OSV Rîșcani mun.

Chișinău (f. d. 9).

Este cert și faptul că Curici Renata, înaintând prezenta acțiune împotriva lui

Curici Ivan, alături de pretențiile cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea locului

de trai ai copiilor, a solicitat și încasarea de la ultimul în beneficiul ei a pensiei pentru

întreținerea copiilor minori, cu toate că actele cauzei atestă că Curici Ivan transferă

sume de bani pe cardurile bancare ale intimatei Curici Renata pentru întreținerea

copiilor minori, circumstanțe care nu au fost negate și nici combătute de către Curici

Renata, respectiv, prin prisma art. 123 alin. (6) CPC, nu se cer a fi dovedite.

Însă, instanțele de judecată ierarhic inferioare ținînd cont de faptul că modul de

plată a pensiei de întreținere se determină în baza unui contract încheiat între părinți,

care la caz lipselte, corect au încasat de la Curici Ivan în beneficiul Renatei Curici

pensia pentru întreținerea copiilor minori.

În susținerea opiniei enunțate instanța de recurs reține capitolul 12 din Codul

familiei, care prevede obligația de întreținere dintre părinți și copii.

Conform art. 74 Codul familiei, părinții sînt obligați să-și întrețină copiii minori

și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Modul de plată a

pensiei de întreținere se determină în baza unui contract încheiat între părinți sau între

părinți și copilul major inapt de muncă. Dacă lipsește un atare contract și părinții nu

participă la întreținerea copiilor, pensia de întreținere se încasează pe cale

judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității

tutelare.

Conform art. 75 alin. (1) Codul familiei, pensia de întreținere pentru copilul

minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime de 1/4

– pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3 și mai mulți copii.

Reieșind din prevederile normelor enunțate, completul Colegiului civil și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că instanțele ierarhic

inferioare corect au stabilit circumstanțele ce au importanță pentru soluționarea

pricinii în fond și întemeiat, reieșind din faptul că Curici Ivan are un salariu stabil și

alte venituri, au ajuns la concluzia temeiniciei pretențiilor din acțiune cu privire la

încasarea pensiei alimentare pentru întreținerea copiilor minor, încasând de la ultimul

în beneficiul Renatei Curici pensia pentru întreținerea copiilor minori Gabriel Curici,

născut la 26 martie 2001 și Daniel Curici, născut la 07 august 2008 în mărime de 1/3

din salariu și/sau alte venituri, începînd cu 11 septembrie 2015, lunar, pînă la

atingerea majoratului copiilor minori.

Or, în cazul în care se pretinde încasarea pensiei de întreținere pentru copilul

minor într-o cotă stabilită de dispozițiile art. 75 Codul familiei, încasarea pensiei de

întreținere pentru copilul minor sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri

poate avea loc numai în cazul în care pîrîtul este angajat în cîmpul muncii, avînd un

loc de muncă de bază și, după caz, altul ocupat prin cumul, dispune de un salariu

stabil și/sau alte venituri, cu prezentarea actelor ce confirmă mărimea salariului și/sau

alte venituri ale sale.

Pe cînd materialul probator administrat la actele cauzei atestă faptul că Ivan

Curici este angajat în cadrul ÎM „Orange Moldova” SA, deținînd funcția de manager

schimbare procese business, cu salariul lunar brut de 43 190 lei (f.d. 34).

La cele expuse, Colegiul complinește că potrivit Principiului nr. 1 din

Declarația drepturilor copilului a Adunării Generale din 20 noiembrie 1959, copilul

se va bucura de toate drepturile stabilite în această Declarație. Fiecare copil, fără nici

o excepție de la regulă, se va putea bucura de aceste drepturi, fără a exista distincții

sau discriminări din punct de vedere al rasei, culorii, sexului, limbii, religiei, opiniei

politice sau al oricărei alte opinii, originii naționale sau sociale,situației materiale,

statutului la naștere sau al altui statut, al copilului sau al familiei acestuia.

Principiul interesului superior al copilului reprezintă mesajul fundamental al

Convenției internaționale cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru

Republica Moldova din 25 februarie 1993, iar implementarea lui – o obligație de

prim ordin pentru statele membre care au ratificat-o.

Confirm art. 3 din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului

din 20 noiembrie 1989, în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de

instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități

administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să

fie luate în considerare cu prioritate.

În cauză, prezintă relevanță și prevederile art. 5 al Convenției internaționale

cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, conform cărui statele părți

vor respecta responsabilitatea, dreptul și obligația pe care le au părinții sau, după caz,

membrii familiei lărgite sau a comunității, conform cutumei locale, tutorii sau alte

persoane prin lege responsabile pentru copil, de a-i da acestuia, într-un mod care să

corespundă dezvoltării capacităților acestuia, orientarea și sfaturile corespunzătoare

exercitării drepturilor pe care i recunoaște prezenta Convenție.

Iar în sensul art. 18 alin. (1) al aceleiași Convenții, ambii părinți au o

răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea copilului. Răspunderea pentru

creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rând părinților,

care trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului.

Mai cu seamă și legislația națională la art. 58 alin. (1) Codul familiei prevede

că părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii

sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau

separat. Iar, art. 74 alin. (1) direct indică că părinții sânt obligați să-și întrețină copiii

minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material.

Tot aceste dispoziții se conțin și în art. 18 alin.(1) Legea privind drepturile

copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994, care prevede că ambii părinți, în egală

măsură poartă răspundere principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală

și socială a copilului, ținînd cont în primul rînd de interesele acestuia.

Situație de acest fel este reglementată și în art.27 alin.(2) din Convenție, care

prevede că părinților și oricăror altor persoane care au în grijă un copil le revine în

primul rînd responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor

financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.

Astfel, reglementările menționate arată că, conform legislației atît naționale

cît și internaționale, ambii părinți au datoria de a compensa cheltuielile pentru

întreținerea copilului minor.

În acest context, nu pot fi reținute argumentele recurentului Curici Ivan,

precum că instanțele neîntemeiat și contrar prevederilor art. 74 alin.(3) din Codul

familiei au încasat din contul său pensiei pentru întreținerea copiilor minori, în

situația în care el achită pensia respectivă benevol și într-un cuantum mai mare decît

cel stabilit de lege.

Aceasta deoarece, normele legale privitoare la obligația întreținerii sunt

imperative, fiind prevăzute în scop de ocrotire ceea ce arată că părțile nu pot înlătura

sau restrînge prin alte acte juridice sau acțiuni, iar determinarea cuantumului pensiei

de întreținere pentru copilul minor și modul de plată a acesteia, pe calea

judecătorească, este un drept prevăzut de lege a unuia din părinți în grija căruia a fost

lăsat copilul și în cazul lipsei unui contract încheiat între părinți în acest sens, drept

care nu poate fi condiționat de compensarea benevolă de către cel-lalt părinte a

pensiei de întreținere a copilului minor, chiar dacă aceasta este achitată într-un

cuantum mai mare decît cel stabilit de lege.

În principiu, încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori, pe calea

judecătorească, nu-l privează părinte, de la care a fost încasată pensia, la plata

acesteia într-un cuantum mai mare dacă va considera că în așa mod va sigura

condițiile de viață necesare dezvoltării și creșterii copilului, altfel spus, conducîndu-

se înainte de orice după interesul superior al copilului.

Or, cum a fost menționat părinții au obligația să participe în mod egal la

întreținerea copilului.

De altfel, este de menționat și faptul că, principiul primatului intereselor

copilului, precum și caracterul său central în raport cu orice decizie privitoare la

copil, a fost expres consacrat în art. 9 al Convenției internaționale cu privire la

drepturile copilului de la New York din 20 noiembrie 1989. În acest sens, Convenția

nu se limitează la afirmarea dreptului copilului la viață, ci include concepția

supraviețuirii și dezvoltării lui.

Sub acest aspect, nu are suport legal critica recurentului precum că unul din

părinți poate să își valorifice pe cale judecătorească dreptul de încasare a pensiei de

întreținere a copiilor minori de la celălalt părinte, exclusiv în cazul în care dreptul

respectiv este încălcat sau contestat de părintele care datorează pensia de întreținere,

deoarece se combat prin relatările menționate

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanțele judecătorești,

ținînd cont de drepturile și interesele legitime ale copiilor minori: Gabriel Curici,

născut la 26 martie 2001 și Daniel Curici, născut la 07 august 2008, corect au ajuns la

concluzia de a admite capătul de cerere cu privire la încasarea de la Curici Ivan în

beneficiul Renatei Curici a pensiei pentru întreținerea copiilor minori.

La caz este de menționat că normele de drept național și internațional stabilesc

că răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine

ambilor părinți, care indiferent de situațiile de conflict apărute între ei trebuie să se

conducă înainte de orice după interesul superior al copilului. Deoarece, oricărui

copilului îi este recunoscut dreptul la un nivel de viață suficient pentru

dezvoltarea sa fizică, mintală, spirituală, morală și socială, iar părinților care au în

grijă un copil le revine în primul rînd responsabilitatea de a asigura, în limita

posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării

copilului.

În asemenea împrejurări, nu pot fi reținute nici alte argumente invocate în

recurs, deoarece în esența lor, sunt similare celor invocate în instanța de apel, cărora

le-a fost dată o apreciere corespunzătoare.

Distinct de cele relatate și având în vedere că circumstanțele pricinii au fost

constatate de prima instanță și instanța de apel, care au examinat pricina sub toate

aspectele, au verificat și au apreciat corect probele prezentate, iar în esența lor,

argumentele recursului sunt similare argumentelor invocate în instanța de apel, cărora

le-a fost dată o apreciere corectă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel și hotărîrrea primei

instanțe.

În conformitate cu art. 419, art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Curici Ivan, reprezentat de avocatul Dodi

Ariadna.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 05 mai 2016 și hotărîrea

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 11 februarie 2016 , în pricina civilă la cererea

de chemare în judecată a Renatei Curici împotriva lui Curici Ivan cu privire la

desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de

întreținere a copiilor minori.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Ion Druță

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva