3ra-1667/16 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-1667/16 Prima instanță: Judecătoria Centru, mun.Chișinău (jud. E. Palanciuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, A. Nogai, Vl. Brașoveanu) ÎNCHEIERE 16 noiembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Tatiana Vieru Judecători: Valentina Clevadî Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, prin intermediul reprezentantului Dumitru Racoviță împotriva deciziei din 19 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorel Cernăuțeanu împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Sergiu Țurcanu cu privire la contestarea actului administrativ, c o n s t a t ă: La data de 06 octombrie 2015, Viorel Cernăuțeanu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova solicitând anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, nr. 664 ef din 09 septembrie 2015,

modificarea pct. l al ordinului nr.665 ef din 09 septembrie 2015 emis de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și anume considerând acordarea concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de 3 la 6 ani, din funcția de șef al Direcției juridice a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, încasarea prejudiciului material și moral în mărime de 100000 lei, pentru permutarea ilegală într-o funcție inferioară cu atribuții total diferite precum și pentru suferințele cauzate în continuu în ultima perioadă de jumătate de an.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că prin ordinul din 09 septembrie 2015 al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 664ef a fost permutat din funcția de șef al Direcției juridice a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova în funcția de șef al Direcției management operațional al Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției conform art.74 alin.(4) al 1 Codului muncii, în baza raportului depus pe numele șefului adjunct al Inspectoratului General al Poliției de către Marin Maxian- șeful Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, înregistrat în aceiași zi, la data de 09 septembrie 2015 cu numărul de înregistrare 1855. Conform raportului menționat funcția de șef al Direcției management operațional a Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției este vacantă din 01 aprilie 2015, fiind imposibil de identificat un candidat care să corespundă rigorilor și fișei de post la funcția respectivă, solicitând de la Gheorghe Cavcaliuc- șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, care exercita la acel moment atribuțiile șefului Inspectoratului General al Poliției,

identificarea unui candidat pentru suplinirea funcției de șef al Direcției management operațional a Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției. La data de 09 septembrie 2015, în raportul depus de Marin Maxian, șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției-Gheorghe Cavcaliuc a aplicat rezoluția: „dl. Valeriu Munteanu - pregătiți procedura prevăzută de legislația în vigoare și desemnarea în această funcție a d-lui V. Cernăuțeanu”. La data de 09 septembrie 2015, în biroul reclamantului s-a apropiat Valeriu Munteanu-șeful Direcției Resurse Umane a Inspectoratului General al Poliției, pentru а-i aduce la cunoștință ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.664 ef din 09 septembrie 2015, conform art.74 alin.(4) Codului muncii.

Însă, specifică că, de fapt, la acea dată se afla în concediu medical, conform certificatului de concediu medical „S 01 Nr. 063097” din 11 septembrie 2015 și s-a prezentat la sediul Inspectoratului General al Poliției doar pentru a depune raportul cu privire la acordarea concediului suplimentar neplătit pentru îngrijire a copilului în vârstă de la 3 la 6 ani. Indică că, raportul, prin care a solicitat concediul de îngrijire a copilului a fost înregistrat la data de 09 septembrie 2015 cu nr. 34/2-1812 la orele 8:15, confirmat prin semnătura angajatei din cancelaria Direcției juridice a Inspectoratului General al Poliției. Or, salariatul este în drept de a se afla în concediu anual, concediu neplătit, concediu anual suplimentar, concediu de studii, doar după emiterea ordinului de către angajator.

În partea ce ține de concediul de îngrijire a copilului, nu este necesar așteptarea emiterii ordinului. Drept urmare se prezumă, în opinia sa, punerea în aplicare a cererii din momentul și ziua depunerii raportului de solicitare și nu este necesar așteptarea emiterii ordinului. Susține că, la aducerea la cunoștință a ordinului Inspectoratului General al Poliției nr.664ef din 09 septembrie 2015, a solicitat să-i fie prezentată și fișa de post a funcției de șef al Direcției management operațional a Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției, pentru a demonstra că, de fapt, se realizează un transfer fără consimțământul său, despre ce a făcut mențiune precum că nu i s-a adus la cunoștință fișa postului la funcția de șef al Direcției management operațional a Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției.

Menționează că, majoritatea atribuțiilor, conform pct.10 al Regulamentului de 2 activitate a Direcției management operațional a Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției, nu se regăseau în activitatea sa până la acel moment, precum și funcțiile specificate la pct.pct. 12-15 ale Regulamentului Direcției management operațional a Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției. Există o diferență totală în atribuțiile funcționale dintre cele două funcții, rezultând și din fișele de post. Declară reclamantul că, nu poate ocupa funcția dată, având diplomă de studii juridice, perfecționându-se doar în domeniul juridic și anume elaborarea și coordonarea proiectelor de acte normative, neavând cunoștințe în domeniul managementului operațional și nefrecventând careva cursuri de perfecționare profesională în domeniul managementului și administrației publice.

Remarcă că, la emiterea ordinului contestat pârâtul a ignorat prevederile art.74 alin.(4) Codul muncii, precum și pct. 11 al Hotărârii explicative a Curții Supreme de Justiție nr. 9 din 22 decembrie 2015, care expune condițiile permutării. Relevă că, Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012, nu prevede aspectul de permutare, fiind prevăzut conform art.44 doar transferul și deplasarea în interes de serviciu a polițistului. Iar conform aliniatului (3) al Legii menționate, conducerea Inspectoratului General al Poliției este în drept să transfere persoana pe un termen de până la 6 luni în funcția temporar vacantă.

Susține că, faptul realizării unui transfer prin retrogradare într-o funcție inferioară fără acordul său, se confirmă și prin reglementările Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.986 din 24 decembrie 2012 cu privire la structura și efectivul limită al Inspectoratului General al Poliției și prevederile pct. 17 al Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.283 din 24 aprilie 2014 cu privire la aprobarea Regulamentului de activitate al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, conform cărora Direcția juridică face parte din organul central de administrare, pe când Direcția management operațional este o subdiviziune subordonată Inspectoratului Național de Patrulare, iar Inspectoratul Național de Patrulare la rândul său este o subdiviziune specializată cu funcții operaționale de suport din subordinea Inspectoratului General al Poliției.

Invocă că, acțiunile pârâtului, pe lângă faptul că sunt ilegale, mai sunt și tendențioase și au un caracter de persecutare asupra sa, exprimate prin faptul că la data de 16 martie 2015, prin intermediul Serviciului achiziții și logistică al Inspectoratului General al Poliției, la indicația lui Gheorghe Cavcaliuc, i s-a schimbat aparatul de telefon din birou, inclusiv și numărul de telefon, atribuindu-i aparatul și numărul de telefon, care erau în biroul lui Postovanu V. În opinia sa, aceste acțiuni denotă că pîrîtul avea un interes în scopul izolării sale, de a nu putea fi telefonat de către cei ce ar avea necesitatea de a se adresa șefului Direcției juridice, precum și o intimidare prin faptul că numărul atribuit era supus interceptărilor convorbirilor telefonice pe o cauză penală.

Relatează că, începând 13 mai 2015 (vineri), corespondența ce urma a fi repartizată conform competențelor Direcției juridice, nu mai era adresată lui, dar direct șefului adjunct de direcție, respectiv fiind izolat totalmente în exercitarea atribuțiilor funcționale. 3 La data de 18 martie 2015, în biroul său a venit șeful Serviciului Achiziții și Logistică al Inspectoratului General al Poliției, care i-а comunicat despre solicitarea șefului adjunct al Inspectoratului General al Poliției de a elibera biroul și de a trece în alt birou cu o suprafață de 5 m.p., s-a emis și o dispoziție privind obligarea de a elibera biroul de serviciu. În aceeași zi, a depus un raport pe numele lui Cavcaliuc Gh., prin care a explicat că biroul respectiv este mult prea mic, iar ședințele cu șefii secțiilor și cu angajații direcției vor fi imposibil de desfășurat.

Concomitent a comunicat că de șeful Direcției juridice zilnic se desfășoară ședințe cu grupuri de lucru pe diferite proiecte de acte normative. Tot în aceeași zi, la data de 18 martie 2015 a fost contactat și i s-a comunicat că trebuie să predea mijlocul de transport, care se află în gestiunea Direcției juridice, la ce s-a conformat, predând mijlocul de transport la 19 martie 2015, fiind transmis șefului adjunct de direcție. La data de 20 martie 2015 ora 15:00, i-a fost deconectat numărul telefonului de serviciu. Orice problemă de consultare pe aspect juridic, atât a angajaților direcției, cât și a altor angajați ai subdiviziunilor a fost imposibilă, deoarece numărul era utilizat doar în interes de serviciu.

I-а fost deconectată și adresa poștală guvernamentală. La data de 23 martie 2015, s-a adresat cu cerere către Ion Bodrug- șeful Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova în acea perioadă, prin care a solicitat să-i fie comunicat dacă au fost indicații din partea sa în acest sens. Prin răspunsul nr. 34/284 din 23 martie 2015, a fost informat că nu au existat astfel de indicații. De asemenea, a solicitat șefului Serviciului tehnologii informaționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, care este responsabil de telefonie și adresele poștale, să fie informat despre motivul de fapt și de drept ce a servit temei pentru deconectarea acestora.

Răspunsul oferit în acest sens a fost formal, fără o argumentare juridică. Indică reclamantul că, în rezultatul acțiunilor pârâtului, în ultima perioadă se simțea amenințat și intimidat de unele declarații și acțiuni în raport cu persoana sa, observând că este urmărit de mijloace de transport, fiindu-i transmise unele amenințări din partea unor angajați ai subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova (direcția nr.5 a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției), precum că vor face tot posibilul să-i creeze probleme. La data de 23 martie 2015, a adresat o petiție Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Moldova - Oleg Balan, comunicându-i despre toate acțiunile lui Gheorghe Cavcaliuc în raport cu persoana sa.

Însă, petiția a fost redirecționată pentru examinare chiar lui Gheorghe Cavcaliuc, fără a se lua în considerare prevederile art. 9 alin. (2) al Legii cu privire la petiționare nr. 190 din 19 iulie 1994. La data de 09 aprilie 2015, a depus un raport pe numele lui Gheorghe Cavcaliuc, prin care a solicitat să i se comunice despre acțiunile întreprinse de Inspectoratul General al Poliției în raport cu petiția sa. La data de 22 aprilie 2015 i s-a comunicat că petiția a fost redirecționată spre examinare la Serviciul protecție internă și anticorupție al Ministerului Afacerilor 4 Interne al Republicii Moldova.

La data de 09 iunie 2015 a primit un răspuns formal din partea șefului Serviciul protecție internă și anticorupție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, cu număr de ieșire 4/Ce-299/15 din 09 mai 2015, prin care i s- a comunicat că cererea pe marginea acțiunilor lui Gheorghe Cavcaliuc a fost expediată în adresa Procuraturii Generale conform competenței.

Susține că, în rezultatul cererii depuse pe numele Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, lucrurile au început și mai mult să se agraveze, primind amenințări directe la data de 06 mai 2015 ora 20:15 și anume că va fi distrus, dacă nu se va elibera din funcția de șef al Direcției juridice a Inspectoratului General al Poliției, despre ce a depus o sesizare la Procuratura Generală la data de 22 iunie 2015. Menționează că, din partea lui Gheorghe Cavcaliuc a fost dată indicația către unitatea de gardă a Inspectoratului General al Poliției, ca la revenirea sa din concediu de odihnă anual să nu i se permită intrarea în sediu până nu va fi întâlnit de reprezentantul Direcției inspectare efectiv a Inspectoratului General al Poliției, iar acesta din urmă urma să-l escorteze până la biroul de serviciu, blocându-i și cardul de acces în sediul Inspectoratului General al Poliției.

Or, legislația nu prevede că în cazul aflării persoanei în concediu de odihnă anual sau medical să i se îngrădească accesul la locul de muncă. Aceste acțiuni de persecutare și tratament inuman și degradant nu constituie decât o îngrădire a dreptului la muncă, despre care a sesizat Procuratura Generală a Republicii Moldova la data de 21 august 2015. Invocă reclamantul că, o altă acțiune de persecutare ar fi refuzul contrasemnării buletinului medical. În perioada 19 iunie 2015-30 iunie 2015, s-a aflat în concediu medical în legătura cu starea de sănătate. La data de 03 iulie 2015 a transmis certificatul medical în original la semnare lui Gheorghe Cavcaliuc, însă din motive necunoscute acesta a fost restituit fără a fi semnat.

Ca urmare, Sergiu Țurcan-șeful adjunct al Direcției juridice a Inspectoratului General al Poliției s-a adresat lui Gheorghe Cavcaliuc cu solicitarea de a contrasemna certificatul medical, care însă a refuzat să-l semneze. La data de 27 iulie 2015 s-a adresat către Gheorghe Cavcaliuc, cu raport, prin care a solicitat comunicarea motivelor de drept și de fapt, ce au servit temei de refuz întru contrasemnarea certificatului medical, care a rămas fără răspuns. Remarcă că, un alt abuz cu acțiuni de persecutare morală constituie și faptul că la data de 19 august 2015 a depus un raport pe numele lui Gheorghe Cavcaliuc, cu nr.34/2-1698, prin care a solicitat acordarea concediului de odihnă anual pentru anul 2014, prin alipirea la concediul pentru anul 2015, conform art. 118 alin. (3) Codul muncii.

La data de 22 august 2015 i-а fost remis răspuns din numele lui Valeriu Munteanu - șeful Direcției resurse umane a Inspectoratului General de Poliție, care nu este angajatorul său, iar raportul nu a fost depus pe numele ultimului, ci pe numele lui Gheorghe Cavcaliuc. Reclamantul indică că, ordinul Inspectoratului General de Poliție nr. 664 ef din 09 septembrie 2015, de fapt, este o acțiune de persecutare și intimidare a persoanei sale. Acest fapt fiind vizibil și prin raportul depus de Marin Maxian în dimineața zilei de 09 septembrie 2015, scopul fiind de a nu accepta plecarea sa în 5 concediul de îngrijire a copilului din funcția de șef al Direcției Juridice a Inspectoratului General de Poliție, cu toate că Marin Maxian a indicat în raport că nu a fost posibilă identificarea unui candidat la funcția de șef al Direcției management operațional a Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției.

Conform pct. 2 al ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 664 ef din 09 septembrie 2015 a fost obligat să predea funcția, bunurile încredințate, pe parcursul zilei în care îi este adus la cunoștință ordinul, ceea contravine prevederilor art.44 al.(4) al Legii cu privire la Poliție și statutul polițistului. Precizează reclamantul că, la eliberarea certificatului medical de către Institutul de Cardiologie, i s-a recomandat prelungirea tratamentului în condiții de laborator cu prelungirea concediului medical.

La data de 14 septembrie 2015 s-a prezentat la Policlinica Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova unde i s-a prelungit concediul medical și urma să se prezinte la data de 18 septembrie 2015. Însă, la data de 15 septembrie 2015 a fost contactat de medicul de familie care i-a comunicat că la constrângerile angajaților Inspectoratului General al Poliției, precum și a Serviciului Medical al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a anulat certificatele medicale. Afirmă că, la contrasemnarea ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 664 ef din 09 septembrie 2015 au fost admise acțiuni care fac obiectul conflictului de interese, deoarece Sergiu Țurcanu, care a fost în subordonare directă și nemijlocită, și-a permis să contrasemeneze ordinul său de permutare.

Remarcă reclamantul că, acțiunile de persecutare și demoralizare a sa au dus la agravarea sănătății, fiind nevoit de a solicita ajutorul medical a specialistului cardiolog. De asemenea, a fost afectată și starea sa morală, fiind mereu tensionat, acțiuni ce s-au răsfrâns și asupra familiei sale. În perioada aflării sale în Spitalul de cardiologie, a suporta cheltuieli în mărime de 1600 lei. Întru respectarea procedurii prealabile, la data de 14 septembrie 2015 s-a adresat cu cerere către organul emitent precum și către organul ierarhic superior. La data de 22 septembrie 2015 a primit refuzul organului ierarhic superior de a da curs cererii prealabile, fiindu-i comunicat dreptul de a se adresa în instanța de judecată.

Prin hotărârea din 22 aprilie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău s-a admis parțial acțiunea depusă de către Viorel Cernăuțeanu și s-a anulat ordinul nr. 664ef din 09 septembrie 2015 emis de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova „Cu privire la permutare colonelului de poliție Viorel Cernăuțeanu în funcția de șef al Direcției management operațional a Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova din funcția de șef al Direcției juridice al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova”; s-a restabilit colonelul de poliție Viorel Cernăuțeanu în funcția de șef al Direcției juridice al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova; s-a modificat pct. 1 al ordinului nr.665ef din 09 septembrie 2015 emis de Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova „Cu privire la acordarea concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 6 3 la 6 ani, colonelului de poliție Viorel Cernăuțeanu” cu indicarea „Se acordă concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 6, colonelului de poliție Viorel Cernăuțeanu,

șef al Direcției juridice a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, de la 09 septembrie 2015 pînă la 17 aprilie 2017”; s-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Viorel Cernăuțeanu prejudiciul moral în mărime de 10000 lei și s-au respins pretențiile cu privire la repararea prejudiciului material și moral în mărime de 90000 lei, ca neîntemeiate, fiind lipsite de suport probant. Concomitent, s-a dispus executarea imediată a hotărârii în partea restabilirii în funcție. Prin decizia din 19 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel depusă de Inspectoratul General al Poliției și s-a menținut hotărârea din 22 aprilie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău.

La data de 27 septembrie 2016, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, prin intermediul reprezentantului Dumitru Racoviță, a declarat recurs împotriva deciziei din 19 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 22 aprilie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiate. În susținerea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este ilegală. Susține că, instanța de fond a depășit limitele pretențiilor, dispunând restabilirea în funcție, deoarece în contextul prevederilor art. 25 al Legii contenciosului administrativ, art. 240 alin.(3) Cod de procedură civilă, instanța de judecată era obligată să soluționeze în pretențiile în limita înaintării lor.

Conform art. 25 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, judecind acțiunea, instanța de contencios administrativ adoptă una din următoarele hotărîri: a) respinge acțiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de prescripție; b) admite acțiunea și anulează, în tot sau în parte, actul administrativ sau obligă pîrîtul să emită actul administrativ cerut de reclamant ori să elibereze un certificat, o adeverință sau oricare alt înscris, ori să înlăture încălcările pe care le-a comis, precum și dispune adjudecarea în contul reclamantului a despăgubirilor pentru întîrzierea executării hotărîrii; c) admite acțiunea și constată circumstanțele care justifică suspendarea activității consiliului local sau a consiliului raional, după caz.

În contextul normei date, consideră că nu poate fi reținut faptul că instanța de judecată ar putea să modifice actul administrativ contestat. Prin arogarea acestui fapt, instanța de judecată a substituit autoritatea publică emitentă, ceea ce constituie o imixtiune nejustificată a puterii judecătorești în cea executivă, or, statul de drept se bazează pe principiul separării puterilor în stat. Relevă că, atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și anume art. 74 alin. (4) din Codul muncii în vigoare la momentul emiterii ordinului contestat, a interpretat eronat legea prin prisma circumstanțelor cauzei și a apreciat în mod arbitrar probele.

7 Menționează că, instanța de apel nu a indicat în decizia sa argumentele aduse pe marginea abuzurilor comise de instanța de fond prin depășirea limitelor pretențiilor înaintate de către intimat și nici nu a motivat respingerea acestora, or, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO, impune instanțele de judecată să-și motiveze hotărârile sale. Consideră că, este neîntemeiată acțiunea în partea ce se referă la repararea prejudiciului moral și material în mărime de 10.000 lei admise de instanța de fond, deoarece conform art. 24 alin. (3) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, la examinarea în instanța de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probațiunii este pusă pe seama pîrîtului, iar în materie de despăgubire, sarcina probațiunii revine ambelor părți.

Susține că, intimatul nu a justificat în nici un fel cuantumul și necesitatea admiterii acestor pretenții, rezultînd din prevederile art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, care obligă partea de a dovedi circumstanțele invocate. Iar, instanța de fond a admis parțial cerința privind repararea prejudiciului moral, fără a se expune asupra circumstanțelor ce dovedesc existența și intinderea acestuia. În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 19 iulie 2016, iar Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, prin intermediul reprezentantului Dumitru Racoviță, a declarat recurs la data de 27 septembrie 2016. Materialele pricinii atestă că decizia instanței de apel a fost expediată părților la data de 12 august 2016, conform scrisorii de însoțire (f.d.184), însă, date despre recepționarea acesteia lipsesc. Din textul recursului, se distinge că recurentul a recepționat copia deciziei motivate la data de 01 septembrie 2016. Astfel, instanța de recurs consideră că recursul declarat la data de 27 septembrie 2016 de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, prin intermediul reprezentantului Dumitru Racoviță, împotriva deciziei din 19 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, prin intermediul reprezentantului Dumitru Racoviță, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța 8 judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției al 9 Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, prin intermediul reprezentantului Dumitru Racoviță.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, prin intermediul reprezentantului Dumitru Racoviță, împotriva deciziei din 19 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Tatiana Vieru Judecători Valentina Clevadî Oleg Sternioală 10