2ra-2350/16 — recunoasterea bunului imobil proprietate comuna in devalmasie, declararea nulitatii actului juridic, radierea înscrisului, încasarea prejudiciului moral, evacuarea
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea bunului imobil proprietate comuna in devalmasie, declararea nulitatii actului juridic, radierea înscrisului, încasarea prejudiciului moral, evacuarea
- Temei legal
- proprietatea în devălmăşie a soţilor, recunoaşterea bunurilor personale ale soţilor proprietate în devălmăşie a acestora
2ra-2350/16 — recunoasterea bunului imobil proprietate comuna in devalmasie, declararea nulitatii actului juridic, radierea înscrisului, încasarea prejudiciului moral, evacuarea (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: V. Pușcaș dosarul nr. 2ra-2350/16
instanța de apel: E. Ababei, G. Polivenco, A. Garbuz
D E C I Z I E
02 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Mariana Pitic,
Oleg Sternioală, Valentina Clevadî
examinând recursurile declarate de către Popușoi Vasili și Morari Nina, în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Popușoi Vasili împotriva
Ninei Morari, intervenienți accesorii Dascal Irina și Organul Cadastral Teritorial Bălți
privind recunoașterea bunului imobil proprietate comună în devălmășie, declararea
nulității contractului de înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii pe viață și de
constituire a dreptului de uz și abitație viageră, radierea înscrisului din Registrul
bunurilor imobile și încasarea prejudiciului moral și, la cererea de chemare în
judecată a Ninei Morari împotriva lui Popușoi Vasile privind revendicarea dreptului
de proprietate prin evacuare,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 iunie 2016 prin care s-a admis
apelul declarat de Morari Nina, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Bălți din 28
ianuarie 2016 și s-a emis o nouă hotărâre,
c o n s t a t ă
La 22 septembrie 2014, Popușoi Vasili s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva Ninei Morari, intervenienți accesorii Dascal Irina și Organul
Cadastral Teritorial Bălți privind declararea nulității contractului de înstrăinare a
imobilului cu condiția întreținerii pe viață și de constituire a dreptului de uz și abitație
viageră, radierea înscrisului din Registrul bunurilor imobile și încasarea prejudiciului
moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 02.07.2014 a decedat soția sa
Gherasimenco Maria, anul nașterii 20.08.1924, pe care a întreținut-o împreună cu
Dascal Irina când a devenit neputincioasă.
1
Indică reclamantul că, fiind recunoscătoare pentru grija pe care i-a purtat-o
împreună cu Dascal Irina, Gherasimenco Maria cu acordul lui i-a lăsat Irinei Dascal
toate bunurile ei mobile și imobile în baza testamentului nr. 2808 din 27.03.2014, fapt
confirmat prin declarația de acceptare a succesiunii nr. 8784 din 08.09.2014,
autentificată de notarul Dumitriu Svetlana.
Atât până la momentul decesului soției, cât și după acest moment, împreună cu
Dascal Irina s-au folosit de bunurile ei cu diligența succesorilor de bună credință și în
calitate de moștenitor urmează să-și înregistreze conform legislației în vigoare
drepturile respective.
Astfel, menționează reclamantul că s-a pomenit în situația imposibilității de a-și
perfecta și înregistra drepturile sale de moștenitor pe motiv că, pârâta Morari Nina,
fără acordul lui, prin viclenie și dol a înregistrat ilegal dreptul de proprietate pe
numele său asupra casei de locuit și terenului aferent acesteia din mun. Bălți, str.
Vodoprovodnaia 2, nr. cadastral 030020513701, în baza contractului de înstrăinare cu
condiția întreținerii pe viață și de constituire a dreptului de uz și abitație viageră nr.
9754 din 12.06.2012, înregistrat la OCT Bălți la 13.06.2012 cu nr. 0300/12/10718, în
care dânsul a locuit toată viața și locuiește până în prezent.
Susține că, pârâta Morari Nina nu a avut niciodată grijă de Gherasimenco Maria
sau de el, nu le-a oferit niciodată nici un ajutor, hrană, haine sau medicamente, ci din
contra, a luat de la el bani, pe care până în prezent nu i-a întors, astfel că nu poate fi
vorba de onorarea cărorva obligații față de el sau de soția lui.
Profitând de faptul că dânsul nu este cărturar, este bolnav, pensionar, iar situația
materială este precară, Morari Nina în mod fraudulos a întocmit toate actele și l-a
privat ilegal de moștenire.
A mai indicat reclamantul că, Morari Nina s-a prezentat la el acasă cu poliția
pentru a-l evacua forțat din casă.
Consideră că, în asemenea circumstanțele, actul juridic - contractul de înstrăinare
cu condiția întreținerii pe viață și de constituire a dreptului de uz și abitație viageră
nr. 9754 din 12.06.2012 este lovit de nulitate absolută, deoarece conform art. 207
alin. (1) Cod civil, actul juridic civil încheiat fără cauză ori fondat pe o cauză falsă
sau ilicită nu poate avea nici un efect, iar în cazul dat actul juridic nominalizat este
fondat pe o cauză ilicită de deposedare a bunurilor lui succesorale și prin urmare, nu
poate avea nici un efect.
De asemenea indică că, actul juridic menționat contravine normelor imperative
deoarece putea fi perfectat doar cu participarea și acordul lui ca coproprietar al
bunurilor înstrăinate.
Relatează că, bunul imobil și anume casa de locuit și terenul aferent acesteia din
mun. Bălți str. Vodoprovodnaia 2, cu nr. cadastral 030020513701, înstrăinat în baza
contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață și de constituire a dreptului
de uz și abitație viageră nr. 9754 din 12.06.2012, reprezintă bun comun în devălmășie
a soților, iar conform art. 20 alin. (1) Codul familiei, bunurile dobândite de către soți
2
în timpul căsătoriei aparțin ambilor cu drept de proprietate în devălmășie, conform
legislației.
În același context, reclamantul invocă că, conform art. 21 Codul familiei, fiecare
dintre soți este în drept să încheie convenții prin care să dispună de bunurile comune,
cu excepția bunurilor imobile, acordul celuilalt soț fiind prezumat. Convenția
contrară dispozițiilor prezentului cod, prin care se micșorează ori se suprimă
comunitatea de bunuri, este declarată nulă de către instanța judecătorească. Iar,
conform art. 21 alin. (5) Codul familiei, unul dintre soți nu poate, fără
consimțământul expres al celuilalt, să realizeze contractul de închiriere a spațiului de
locuit, să înstrăineze casa sau apartamentul ori să limiteze prin acte jurice dreptul la
locuință al celuilalt soț.
Când pârâta Morari Nina a venit la el acasă cu poliția pentru a-l evacua forțat,
dânsul i-a atras atenția asupra acțiunilor ei ilegale și i-a solicitat să întrerupă și să
înlăture ilegalitățile create, precum și să-i aducă la cunoștință contractul de înstrăinare
cu condiția întreținerii pe viață și de constituire a dreptului de uz și abitație viageră
nr. 9754 din 12.06.2012, însă aceasta a refuzat să-i satisfacă solicitarea, declarând că
casa de locuit cu terenul aferent sunt proprietatea ei.
Reclamantul consideră că, în circumstanțele date, actele OCT Bălți de
înregistrare a dreptului de proprietate asupra casei de locuit și terenului aferent din
mun. Bălți, str. Vodoprovodnaia 2, cu nr. cadastral 030020513701, pe numele lui
Morari Nina sunt lovite de nulitate absolută, deoarece, nulitatea contractului de
înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață și de constituire a dreptului de uz și abitație
viageră nr. 9754 din 12.06.2012 atrage inevitabil și nulitatea tuturor actelor generate
de aceste acte, în cazul dat a actelor de înregistrare de către OCT Bălți a dreptului de
proprietate pe numele Ninei Morari.
În rezultatul celor întâmplate, pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, a
suportat și suportă până în prezent suferințe morale, fiind puternic stresat, ceea ce
complică viața normală de zi cu zi.
Luând în considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul și în funcție
de caracterul și gravitatea suferințelor morale pe care le îndură până în prezent,
consideră că prejudiciul moral cauzat poate fi evaluat la suma de 10000 lei.
Solicită reclamantul, constatarea nulității absolute a contractului de înstrăinare
cu condiția întreținerii pe viață și de constituire a dreptului de uz și abitație viageră
nr. 9754 din 12.06.2012, înregistrat la OCT cu nr. 0300/12/10718 din 13.06.2012,
dispunerea radierii din Registrul bunurilor imobile de către OCT Bălți a înregistrării
dreptului de proprietate asupra casei de locuit și terenului aferent acesteia din mun.
Bălți, str. Vodoprovodnaia 2, nr. cadastral 030020513701 pe numele Ninei Morari ca
fiind lovit de nulitate absolută, încasarea din contul pârâtei Morari Nina în beneficiul
lui a prejudiciului moral în sumă de 10000 lei, precum și a cheltuielilor de judecată.
Ulterior, reclamantul a depus o cerere de concretizare a cerințelor, solicitând
recunoașterea bunului imobil proprietate comună în devălmășie.
3
În motivarea cererii de concretizare, reclamantul a indicat că, pe parcursul
examinării cauzei a constatat că răposata soție, Ghersimenco Maria a intrat în posesia
casei de locuit din mun. Bălți, str. Vodoprovodnaia 2, cu nr. cadastral 030020513701,
la data de 14.08.1969, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.1-736.
La data de 03.12.1983 dânșii au înregistrat căsătoria, deși au trăit împreună și au
dus gospodărie comună cu mult înainte de acest eveniment.
De la momentul înregistrării căsătoriei, 03.12.1983 și până la momentul
decesului Mariei Gherasimenco, 02.07.2014, în decurs de 30 de ani a contribuit
esențial prin mijloace bănești și muncă la întreținerea și îmbunătățirea bunului imobil
- casa de locuit și terenul aferent acesteia din mun. Bălți, str. Vodoprovodnaia 2, cu
nr. cadastral 030020513701.
Consideră reclamantul că, bunul imobil casa de locuit și terenul aferent acesteia
din mun. Bălți, str. Vodoprovodnaia 2, cu nr. cadastral 030020513701, reprezintă
bunul comun în devălmășie a soților, deoarece el a contribuit esențial prin mijloace
bănești și muncă la întreținerea și îmbunătățirea bunului imobil, iar potrivit art. 23 al
Codului familiei, bunurile ce aparțin fiecăruia dintre soți pot fi recunoscute de
instanța judecătorească proprietate în devălmășie a acestora dacă se va stabili că, în
timpul căsătoriei, din contul mijloacelor comune ale soților sau al mijloacelor unuia
dintre soți ori în urma muncii numai a unuia dintre soți, valoarea acestor bunuri a
sporit simțitor ( reparație capitală, reconstrucție, reutilare, reamenajare etc).
Solicită reclamantul prin cererea de concretizare, recunoașterea casei de locuit și
terenului aferent acesteia din mun. Bălți, str. Vodoprovodnaia 2, cu nr. cadastral
030020513701, bun comun în devălmășie a lui și soției, Gherasimenco Maria.
La 25.09.2014, Morari Nina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui
Popușoi Vasile privind revendicarea dreptului de proprietate prin evacuare.
În motivarea acțiunii reclamanta Morari Nina a indicat că, în proprietatea sa
privată se află imobilul situat pe adresa mun. Bălți, str. Vodoprovodnaia 2, care
constă din casa de locuit cu nr. cadastral 0300205.137.01 și terenul pentru construcții
cu nr. cadastral 0300205.137, dobândit în baza contractului de înstrăinare cu condiția
întreținerii pe viață și de constituire a dreptului de uz și abitație viageră nr. 9754 din
12.06.2012.
Menționează că, pârâtul Popușoi Vasili îi interzice să se folosească de casa de
locuit din mun. Bălți, str. Vodoprovodnaia 2, încălcându-i astfel dreptul de
proprietate și anume, dreptul de folosință și posesie asupra imobilului, a cărui
proprietar este de drept.
Solicită reclamanta, revendicarea dreptului său de proprietate asupra imobilului
situat pe adresa mun. Bălți, str. Vodoprovodnaia 2, ce constă din casa de locuit cu nr.
cadastral 0300205.137.01 și terenul pentru construcții cu nr. cadastral 0300205.137,
prin evacuarea forțată a pârâtului Popușoi Vasili.
Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 15.01.2015 ambele pricini au fost conexate
într-un singur proces.
4
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 28 ianuarie 2016 cererea de chemare în
judecată a lui Popușoi Vasili a fost admisă parțial.
S-a recunoscut casa de locuit și terenul aferent acesteia situate pe str.
Vodoprovodnaia nr. 2 mun. Bălți, numere cadastrale 0300205.137 și
0300205.137.01, proprietate comună în devălmășie a soților Popușoi Vasili și
Gherasimenco Maria.
S-a recunoscut nul contractul de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață și de
constituire a dreptului de uz și abitație viageră nr.9754 din 12.06.2012 încheiat între
Gherasimenco Maria și Morari Nina.
S-a obligat Oficiul Cadastral Teritorial Bălți filiala ÎS „Cadastru” să radieze din
Registrul bunurilor imobile înscrisul referitor la dreptul de proprietate a lui Morari
Nina asupra casei de locuit și terenului aferent acesteia situate pe str.
Vodoprovodnaia 2, mun. Bălți. În rest pretențiile au fost respinse.
Cererea de chemare în judecată a lui Morari Nina împotriva lui Popușoi Vasili
cu privire la evacuare s-a respins ca neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Morari Nina a contestat-o cu apel.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 iunie 2016 s-a admis apelul declarat de
Morari Nina, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Bălți din 28 ianuarie 2016 și s-a
emis o nouă hotărâre, prin care s-a recunoscut nul în partea a ½ contractul nr. 9754
din 12.06.2012 de înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii pe viață, încheiat
între Gherasimenco Maria și Morari Nina.
Pretenția privind obligarea OCT Bălți să radieze din Registrul bunurilor imobile
dreptul de proprietate a Ninei Morari asupra imobilului din str. Vodoprovodnaia nr. 2
mun. Bălți, a fost respinsă.
În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.
La 21 iulie 2016, Popușoi Vasili a declarat recurs, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.
În susținerea recursului s-a invocat încălcarea și aplicarea eronată a normelor de
drept material.
Susține recurentul că, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că, încă din anul
1977 și până la momentul decesului soției, Gherasimenco Maria, dânsul a contribuit
esențial prin mijloace bănești și muncă la întreținerea și îmbunătățirea bunului imobil
litigios, fapt confirmat de martorii audiați în ședința de judecată.
Menționează că, dreptul de proprietate asupra casei de locuit a fost înregistrat în
Registrul bunurilor imobile la 07.06.2001, iar dreptul de proprietate asupra terenului
aferent a apărut din momentul eliberării titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren din 14.05.2001 și înregistrării lui în Registrul bunurilor imobile
la 07.06.2001, iar la momentul înregistrării dreptului de proprietate se afla în relații
de căsătorie cu Gherasimenco Maria.
5
La fel, indică că, intimata Morari Nina nu a dovedit prin nici o probă onorarea
obligațiunilor sale contractuale, iar actul juridic este fondat pe o cauză ilicită de
deposedare a lui de bunurile succesorale și nu poate avea nici un efect.
La 08 august 2016, cerere de recurs a declarat și Morari Nina, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu
emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea lui Popușoi Vasili să fie respinsă, iar
acțiunea ei să fie admisă.
În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărârile contestate,
considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că au fost emise cu încălcarea și
aplicarea eronată a normelor de drept material.
În susținerea recursului recurenta a indicat că, este proprietara bunului imobil
litigios în baza contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață și de
constituire a dreptului de uz și abitație viageră nr. 9754 din 12.06.2012, în temeiul
căruia și-a îndeplinit obligațiunile asumate și nici una din părțile contractului în
perioada acțiunii lui n-a solicitat rezoluțiunea în temeiul art. 844 Cod civil.
Consideră soluția instanțelor neîntemeiată, deoarece intimatul nu a demonstrat
prin probe pertinente și concludente contribuția dânsului la întreținerea și
îmbunătățirea bunului imobil litigios.
A mai indicat recurenta că, intimatul Popușoi Vasili deținând în proprietate alt
bun imobil din mun. Bălți, str. Vodoprovodnaia 7, a dispus înstrăinarea lui cu
condiția întreținerii pe viață fiicei sale.
Argumentele instanței de apel de recunoaștere a casei de locuit și terenului
aferent din mun. Bălți, str. Vodoprovodnaia 2, ca dobândite de către soți în timpul
conviețuirii comune, le consideră neîntemeiate și contrare probelor, dat fiind că,
decedata Gherasimenco Maria a devenit proprietara a ½ a casei de locuit în rezultatul
împărțirii averii între ea și fostul soț – Cucușciuc Alexandru, conform hotărârii
Judecătoriei Bălți din 30.08.1966, cât și a faptului că la 14.08.1969 ea a procurat de la
fostul soț prin contract de vânzare-cumpărare și partea lui de casă, devenind unicul
proprietar al imobilului, care a fost înregistrat la 27.01.1982 la OCT Bălți după sine,
fiind eliberată adeverința de înregistrare nr. 6178 și doar după 14 ani, în 1983,
Gherasimenco Maria a înregistrat căsătoria cu Popușoi Vasili, care domicilia pe
aceiași stradă, în casa nr. 7, a cărei proprietar era.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Materialele cauzei atestă că copia deciziei motivate a instanței de apel a fost
expediată părților de către Curtea de Apel Bălți la 04.07.2016, fiind recepționată de
către recurenți la 06.07.2016. Astfel, recursurile au fost depuse în termen.
Verificînd în limitele invocate în recurs legalitatea hotărârii atacate, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a admite recursurile, a casa decizia instanței de apel și a
restitui pricina spre rejudecare în instanța de apel din următoarele considerente.
6
În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul,
este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să
trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea
judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Așadar, din materialele dosarului s-a constatat că, Popușoi Vasile a depus cerere
de chemare în judecată împotriva Ninei Morari, intervenienți accesorii Dascal Irina și
Organul Cadastral Teritorial Bălți solicitând recunoașterea casei de locuit și terenului
aferent acesteia din mun. Bălți, str. Vodoprovodnaia 2, cu nr. cadastral
030020513701, bun comun în devălmășie a lui și soției, Gherasimenco Maria,
constatarea nulității absolute a contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe
viață și de constituire a dreptului de uz și abitație viageră nr. 9754 din 12.06.2012,
înregistrat la OCT cu nr. 0300/12/10718 din 13.06.2012, dispunerea radierii din
Registrul bunurilor imobile de către OCT Bălți a înregistrării dreptului de proprietate
asupra casei de locuit și terenului aferent acesteia din mun. Bălți, str.
Vodoprovodnaia 2, nr. cadastral 030020513701, pe numele Ninei Morari ca fiind
lovit de nulitate absolută, încasarea din contul pârâtei Morari Nina în beneficiul lui a
prejudiciului moral în sumă de 10000 lei, precum și a cheltuielilor de judecată.
Morari Nina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Popușoi Vasili,
solicitând revendicarea dreptului său de proprietate asupra imobilului situat pe adresa
mun. Bălți, str. Vodoprovodnaia 2, ce constă din casa de locuit cu nr. cadastral
0300205.137.01 și terenul pentru construcții cu nr. cadastral 0300205.137, prin
evacuarea forțată a pârâtului Popușoi Vasili.
Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la concluzia
de a admite parțial acțiunea lui Popușoi Vasili și a respinge acțiunea Ninei Morari,
recunoscând casa de locuit și terenul aferent acesteia situate pe str. Vodoprovodnaia
nr. 2 mun. Bălți, numere cadastrale 0300205.137 și 0300205.137.01, proprietate
comună în devălmășie a soților Popușoi Vasili și Gherasimenco Maria, recunoscând
nul contractul de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață și de constituire a
dreptului de uz și abitație viageră nr.9754 din 12.06.2012 încheiat între
Gherasimenco Maria și Morari Nina și obligând Oficiul Cadastral Teritorial Bălți
filiala ÎS „Cadastru” să radieze din Registrul bunurilor imobile înscrisul referitor la
dreptul de proprietate a lui Morari Nina asupra casei de locuit și terenului aferent
acesteia situate pe str. Vodoprovodnaia 2, mun. Bălți.
Judecând apelul declarat de Morari Nina, Curtea de Apel Bălți a casat parțial
hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care a recunoscut nul în
partea a ½ contractul nr. 9754 din 12.06.2012 de înstrăinare a imobilului cu condiția
întreținerii pe viață, încheiat între Gherasimenco Maria și Morari Nina. Pretenția
privind obligarea OCT Bălți să radieze din Registrul bunurilor imobile dreptul de
proprietate a Ninei Morari asupra imobilului din str. Vodoprovodnaia nr. 2 mun.
Bălți, a fost respinsă, cu menținerea în rest a hotărârii contestate.
7
În opinia instanței de recurs, soluțiile instanțelor inferioare sunt pripite, fiind
rezultate din aplicarea eronată a normelor de drept material, precum și examinarea
insuficientă a circumstanțelor pricinii.
Din materialele dosarului cu certitudine s-a constatat că, Gherasimenco Maria a
fost proprietara casei de locuit cu numărul cadastral 0300205.137.01 din mun. Bălți,
str. Vodoprovodnaia 2, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1-736 din
14.08.1969, circumstanță care de altfel nu a fost negată nici de către părțile în proces.
Faptul că, Mariei Gherasimenco îi aparținea cu drept de proprietate privată casa
de locuit cu numărul cadastral 0300205.137.01 din mun. Bălți, str. Vodoprovodnaia
2, a fost confirmat și prin actul de primire în exploatare din 22 octombrie 1981
(f.d.142).
În pricină s-a constatat și faptul că, Gherasimenco Maria a fost proprietara
terenului pentru construcție cu numărul cadastral 0300205.137, cu suprafața de 0,
0353 ha, care i-a fost repartizat în baza deciziei Primăriei mun. Bălți nr. 472 din
19.04.2001 (f.d.138).
Dreptul de proprietate a Mariei Gherasimenco asupra bunului imobil compus din
casa de locuit cu numărul cadastral 0300205.137.01 și terenul pentru construcție cu
numărul cadastral 0300205.137 din mun. Bălți, str. Vodoprovodnaia 2, a fost
înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 07.06.2001 (f.d.15).
Conform adeverinței de căsătorie nr. 268299 rezultă că, căsătoria dintre Popușoi
Vasili și Gherasimenco Maria a fost înregistrată la 03 decembrie 1983 (f.d.13).
La 02.07.2014 Gherasimenco Maria a decedat, ceia ce se confirmă prin
certificatul de deces eliberat de OSC Bălți cu nr. 712.
Pe parcursul vieții, la 12.06.2012 Gherasimenco Maria în calitate de beneficiar al
întreținerii și Morari Nina în calitate de dobînditor au încheiat contractul de
înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii pe viață și de constituire a dreptului de
uz și abitație viageră nr. 9754, obiectul căruia la constituit terenul pentru construcții
cu numărul cadastral 0300205.137 și casa de locuit individuală cu numărul cadastral
0300205.137.01, situate în mun. Bălți, str. Vodoprovodnaia nr. 2.
De asemenea, din materialele cauzei rezultă că, la 27.03.2014 Gherasimenco
Maria a testat toată averea Irinei Dascal în temeiul testamentului nr. 2808 (f.d.18).
În prezenta pricină, recurentul Popușoi Vasili nu recunoaște legalitatea
contractului de înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii pe viață și de
constituire a dreptului de uz și abitație viageră nr. 9754 din 12.06.2012 și pretinde la
recunoașterea casei de locuit și terenului aferent acesteia din mun. Bălți, str.
Vodoprovodnaia 2, cu nr. cadastral 030020513701, ca fiind bun comun în devălmășie
a lui și soției, Gherasimenco Maria, invocînd aportul lui prin mijloace bănești și
muncă la îmbunătățirea și întreținerea bunului imobil din cauză.
În conformitate cu art. 19 alin. (1) Codul familiei, bunurile dobândite de către
soți în timpul căsătoriei sînt supuse regimului proprietății în devălmășie.
8
În conformitate cu art. 20 alin. (1) Codul familiei, bunurile dobîndite de către
soți în timpul căsătoriei aparțin ambilor cu drept de proprietate în devălmășie,
conform legislației.
Iar conform alin. (5) al aceluiași articol, sunt proprietate în devălmășie a soților
bunurile care au fost dobândite din ziua încheierii căsătoriei până în ziua încetării
acesteia.
Prevederil similare se regăsesc și în conținutul art. 371 Cod civil, potrivit căruia
bunurile dobîndite de soți în timpul căsătoriei sînt proprietatea lor comună în
devălmășie dacă, în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este
stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri. Orice bun dobîndit de soți în timpul
căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmășie pînă la proba contrară.
Conform art. 372 alin. (1) Cod civil, bunurile care au aparținut soților înainte de
încheierea căsătoriei, precum și cele dobîndite de ei în timpul căsătoriei în baza unui
contract de donație, prin moștenire sau în alt mod cu titlu gratuit, sînt proprietatea
exclusivă a soțului căruia i-a aparținut sau care le-a dobîndit.
Aliniatul (3) al articolului enunțat prevede că, bunurile fiecăruia dintre soți pot fi
declarate proprietate a lor comună în devălmășie dacă se constată că în timpul
căsătoriei s-au făcut din mijloacele lor comune investiții care au sporit simțitor
valoarea acestor bunuri.
Colegiul reiterează și prevederile art. 23 din Codul familiei, conform cărora
bunurile ce aparțin fiecăruia dintre soți pot fi recunoscute de instanța judecătorească
proprietate în devălmășie a acestora dacă se va stabili că, în timpul căsătoriei, din
contul mijloacelor comune ale soților sau al mijloacelor unuia dintre soți ori în urma
muncii numai a unuia dintre soți, valoarea acestor bunuri a sporit simțitor (reparație
capitală, reconstrucție, reutilare, reamenajare etc.).
Din prevederile normei enunțate rezultă că, dacă bunului imobil, proprietate
personală a unuia dintre soți, i-a fost sporită valoarea în mod simțitor, în timpul
căsătoriei și din mijloace comune, acesta poate fi declarat de către instanța de
judecată ca bun proprietate comună în devălmășie.
Prin sporire a valorii în mod simțitor se va înțelege reparația capitală,
reconstrucția, reamenajarea, reutilarea și alte activități, care în mod singular sau
cumulativ au produs o modificare pozitivă și esențială asupra bunului respectiv.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție menționează că, în conformitate cu art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte
trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și
obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
Prin urmare, instanța de recurs consideră că, Popușoi Vasili urma să dovedească
în cadrul examinării pricinii circumstanțele pe care le invocă drept temei al
pretențiilor înaintate, iar instanțele de judecată conform art. 121 CPC, urmau să emită
hotărârile doar în temeiul unor probe pertinente care confirmă concluziile referitoare
la existența circumstanțelor importante pentru soluționarea justă a cazului.
9
Astfel, instanțele de judecată, bazându-se pe declarațiile martorilor audiați în
cadrul ședinței de judecată, au reținut că, Popușoi Vasili în perioada cât a locuit
împreună cu Gherasimenco Maria, a contribuit esențial prim mijloace bănești și
muncă la întreținerea și îmbunătățirea bunului imobil, casa de locuit și terenul aferent
acesteia din mun. Bălți, str. Vodoprovodnaia 2, ceea ce a sporit semnificativ valoarea
bunului respectiv, fiind efectuată astfel construcția capitală a gardului din metal,
reparația capitală a acoperișului casei, sobei, precum și alte lucrări necesare pentru
întreținerea bunului imobil.
Prin urmare, instanțele de judecată au recunoscut bunul imobil litigios ca fiind
proprietate comună în devălmășie a soților Popușoi Vasili și Gherasimenco Maria,
reținând în acest sens doar declarațiile martorilor.
Colegiul constată însă că, proba cu martori este insuficientă în susținerea
pretențiilor înaintate de către reclamant, cu atât mai mult că, declarațiile martorilor
audiați de partea acestuia se combat cu declarațiile martorilor audiați de partea
intimatei, din care rezultă că Popușoi Vasili nu a făcut careva construcții sau reparații.
Or, pe parcursul examinării cauzei urma a fi stabilit prețul real al imobilului până
la reparație, costul materialelor de construcție folosite la efectuarea lucrărilor de
reparație și că valoarea acestuia a sporit simțitor după reparațiile efectuate, pe când
recurentul nu a prezentat careva probe ce ar confirma volumul și costul lucrărilor în
vederea îmbunătățirii bunului imobil în cauză pentru a putea pretinde la recunoașterea
întregului bun imobil ca fiind proprietate comună în devălmășie.
Cele relatate în ansamblu atestă faptul că, concluzia instanței de apel este pripită,
iar o astfel de hotărâre nu poate fi menținută, de aceea cauza urmează a fi rejudecată.
La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont și de faptul că
dreptul de proprietate asupra casei de locuit cu numărul cadastral 0300205.137.01 din
mun. Bălți, str. Vodoprovodnaia 2, a aparținut Mariei Gherasimenco până la
înregistrarea căsătoriei acesteia cu Popușoi Vasili, și numai dreptul de proprietate
asupra terenului pentru construcție cu numărul cadastral 0300205.137 a apărut în
timpul căsătoriei.
Lichidarea lacunelor depistate în cadrul procedurii de examinare în recurs nu
este posibilă, de aceea cauza urmează a fi reexaminată.
Totodată, Colegiul menționează că din interpretarea art. 6 al CEDO, pronunțarea
de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una dintre
garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune
obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărârile contestate asupra
tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru,
respectiv, admiterea sau respingerea acestora (cauza García Ruiz c. Spaniei din
21.01.1999).
Reieșind din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că instanța de
apel nu a elucidat circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii întru
aplicarea corectă a normei de drept ce guvernează rezolvarea prezentului litigiu și
10
deoarece, eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a admite recursurile, de a casa decizia instanței de apel
și de a restitui pricina spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Se admit recursurile declarate de către Popușoi Vasili și Morari Nina.
Se casează decizia Curții de Apel Bălți din 21 iunie 2016, în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată depusă de Popușoi Vasili împotriva Ninei Morari,
intervenienți accesorii Dascal Irina și Organul Cadastral Teritorial Bălți privind
recunoașterea bunului imobil proprietate comună în devălmășie, declararea nulității
contractului de înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii pe viață și de
constituire a dreptului de uz și abitație viageră, radierea înscrisului din Registrul
bunurilor imobile și încasarea prejudiciului moral și, la cererea de chemare în
judecată a Ninei Morari împotriva lui Popușoi Vasile privind revendicarea dreptului
de proprietate prin evacuare, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel
Bălți, în alt complet de judecători.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tatiana Vieru
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Mariana Pitic
Oleg Sternioală
Valentina Clevadî
11