2rac-427/16 — suspendarea obiectivului

Prima instanță: I. Barbacaru 2rac– 427/16 Instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol Î N C H E I E R E 26 octombrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, – Svetlana Filincova Judecători – Galina Stratulat, Maria Ghervas examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către SC „Stilconstruct” SRL, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale către SRL „Stilconstruct” privind suspendarea activității obiectivului multifuncțional de agrement, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de SRL „Stilconstruct” și menținută hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău din 29 decembrie 2015, c o n s t a t ă: La 19.11.2015, Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Stilconstruct” privind suspendarea activității obiectivului multifuncțional de agrement. În motivarea acțiunii a indicat că în rezultatul efectuării, în baza Dispoziției Ministerului Afacerilor Interne nr. 27/590 din 02.11.2015 și a Dispoziției Serviciului PC și SE al MAI nr. 350 din 03.11.2015, a evaluării riscului de incendiu, la obiectivul multifuncțional de agrement „Club de noapte, market, cafenea-bar cu restaurant a SRL „STIL” „Stilconstruct” din str. Unirii, 20 din com. Stăuceni, mun.

Chișinău, s-a stabilit că obiectivul dat se exploatează cu abateri de la normele și regulile de apărare împotriva incendiilor, deoarece obiectivul nu este asigurat cu minim două ieșiri de evacuare, fapt ce face imposibilă asigurarea procesului de evacuare a persoanelor în cazul producerii unui eventual incendiu; instalația automată de stingere a incendiului din încăperi nu funcționează, fapt ce face imposibilă declanșarea acesteia și stingerea flăcărilor în faza inițială a unui eventual incendiu; pereții interiori ai încăperii clubului sunt căptușiți cu materiale combustibile, fapt ce poate provoca propagarea rapidă a unui eventual incendiu; hidranții interiori de incendiu nu sunt completați cu furtunuri și țevi de refulare, fapt care poate face imposibilă lichidarea în faza inițială a incendiului, împiedicând la efectuarea lucrărilor de stingere a incendiului.

În justificarea acțiunii au fost invocate prevederile art. 24 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 267-XIII din 09.11.1994 privind apărarea împotriva incendiilor, art. 19 din Legea nr. 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 235-XVI din 20.07.2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător, solicitând suspendarea activității obiectivului multifuncțional de agrement „Club de noapte, market, cafenea-bar cu restaurant a SRL „STIL” „Stilconstruct” din str. Unirii, 20 din com. Stăuceni, mun. Chișinău. Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 29 decembrie 2015 acțiunea a fost admisă.

S-a suspendat activitatea obiectivului multifuncțional de agrement „Club de noapte, market, cafenea-bar cu restaurant a SRL „STIL” „Stilconstruct” din str. Unirii, 20 din com. Stăuceni, mun. Chișinău, începând cu 29.12.2015 și s-a încasat de la SRL „Stilconstruct” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 270 (două sute șaptezeci) de lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2016, hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 29 decembrie 2015 a fost menținută. La 16.08.2016, SC „Stilconstruct” SRL, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2016 și hotărârii Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 29 decembrie 2015, solicitând casarea integrală a acestora cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că atât Curtea de Apel Chișinău, cât și Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău, la examinarea pricinii nu au constatat și elucidat obiectiv toate circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, concluziile Curții de Apel Chișinău sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, ambele instanțe au examinat cauza cu încălcarea normelor de drept procedural și nu au asigurat participarea proprietarului entităților cărora li s-a cerut suspendarea activității. La 20.09.2016, Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de SC „Stilconstruct” SRL și menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2016 și a hotărârii Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău din 29 decembrie 2015. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurilor invocate în cererea de recurs, cu cele invocate în referință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SC „Stilconstruct” SRL nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) și (3) ale articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Verificând prin prisma normele de drept citate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul declarat de către SC „Stilconstruct” SRL nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, deoarece recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate.

Recursul exercitat, conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Față de cele indicate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în cercetarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Sub acest aspect, completul ține să menționeze că, conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel, recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SC „Stilconstruct” SRL, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către SC „Stilconstruct” SRL. Încheierea este irevocabilă. Președintele ședinței, Svetlana Filincova Judecători Galina Stratulat Maria Ghervas