2ra-2278/16 — ridicarea sechestrului, incasarea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-2278/16 Prima instanță: Judecătoria Cahul (jud. V. Suruceanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, R. Petrov, I. Dănăilă) DECIZIE 26 octombrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței Tatiana Vieru Judecători: Valentina Clevadî Tamara Chișca-Doneva Mariana Pitic Oleg Sternioală examinând recursul declarat de avocatul Pascal Veronica, în interesele Lilianei Zubcov, împotriva deciziei din 07 aprilie 2016 a Curții de Apel Cahul, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Fiodorov Vladislav împotriva Lilianei Zubcov, intervenienți accesorii Iulia Dahina, executorii judecătorești Nadejda Condrea, Valentin Dușcov cu privire la ridicarea sechestrului și încasarea prejudiciului moral, c o n s t a t ă: La data de 01 martie 2013, Vladislav Fiodorov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Lilianei Zubcov solicitând ridicarea sechestrului aplicat prin încheierea din 08 august 2013 a executorului judecătoresc Nadejda Condrea pe bunul imobil amplasat în or.

Cahul, str. T. Nencev, nr. 41 A, și anume terenul aferent cu suprafața de 0,0613 ha, cu număr cadastral 1701119.099 și casa de locuit, cu număr cadastral 1701119.099.01 și anexele cu numerele cadastrale 1701119.099.02, 1701119.099.03; încasarea de la Zubcov Liliana a prejudiciului moral stabilit de către instanța de judecată și a cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii, reclamantul a invocat că prin încheierea din 08 august 2013 a executorului judecătoresc Condrea Nadejda a fost aplicat sechestru pe bunul imobil proprietatea Iuliei Dahina, domiciliată în or. Cahul, str. T. Nencev 41 A, nr. cadastral 1701119.099, 1701119.099.01, 1701119.099.03, întru executarea documentului executoriu nr. 2p/o-129/13 din 17 iulie 2013, eliberat de Judecătoria Cahul, conform căruia s-a încasat de la Iulia Dahina în beneficiul Lilianei Zubcov suma de 9233 euro și 9900 dolari SUA, în baza contractului de împrumut din 16 mai 2012 și taxa de stat în mărime de 4003 lei.

Menționează că, în baza contractului de vânzare-cumpărare din 01 iulie 2013 încheiat cu Iulia Dahina și Vasile Dahina, a devenit proprietarul imobilului menționat. Despre sechestrul aplicat asupra imobilului ce-i aparține cu drept de 1 proprietate, a aflat doar la data de 29 august 2013, când i-a fost eliberată copia încheierii executorului judecătoresc de către Oficiul Cadastral Teritorială Cahul. Susține că, încheierea executorului judecătoresc este ilegală, pasibilă anulării, deoarece conform acesteia se indică că bunurile imobile amplasate în or. Cahul, str. T. Nencev, nr. 41 A, cu numere cadastrale 1701119099, 1701119.099.01, 1701119.099.02, 1701119.099.03 aparțin debitorului Iulia Dahina, însă, conform datelor din Registrul bunurilor imobile, el este proprietarul imobilului din momentul înregistrării bunului la Oficiul Cadastral Teritorial Cahul.

Declară că, la momentul emiterii încheierii de aplicare a sechestrului, Iulia Dahina nu mai era proprietarul bunului imobil, însă, el ca proprietar al imobilului nu este participant în procedura de executare și nu a fost informat despre aplicarea sechestrului asupra bunului imobil. La data de 26 septembrie 2013, s-a adresat cu o cerere prealabilă executorului judecătoresc Nadejda Condrea, anexând copia extrasului din Registrul bunurilor imobile și a solicitat anularea sechestrului aplicat prin încheierea din 08 august 2013. Conform răspunsului la cererea prealabilă, recepționat la data de 31 octombrie 2013, executorul judecătoresc l-a preîntâmpinat să nu-și execute obligațiile pecuniare fată de debitorul Iulia Dahina și în decurs de 15 zile din momentul primirii răspunsului să transfere pe contul executorului judecătoresc suma obligației pecuniare pe care o avea față de Iulia Dahina.

Specifică că, suma tranzacției, conform pct. 3 al contractului de vânzare- cumpărare nr. 5045 din 01 iulie 2013, constituie 40000 euro. Achitarea sumei s-a convenit în 2 tranșe: suma de 20000 euro - la încheierea contractului de vânzare- cumpărare și 20000 euro - până la data de 01 iulie 2014. Relevă că, în baza declarației Alinei Dahina, care a acționat ca reprezentant al Iuliei Dahina și lui Vasile Dahina, în baza procurii nr. 5906 din 02 iulie 2013, se confirmă că suma de 20000 euro a fost transmisă la data de 22 august 2013 în contul executării contractului de vânzare-cumpărare. Obligațiile sale au fost executate integral și careva obligații pecuniare față de Iulia Dahina nu are. Prin încheierea din 22 ianuarie 2015 a Judecătoriei Cahul a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu Iulia Dahina.

Prin încheierea din 17 martie 2015 a Judecătoriei Cahul a fost atras în calitate de intervenient accesoriu executorul judecătoresc Valentin Dușcov. Prin hotărârea din 12 octombrie 2015 a Judecătoriei Cahul s-a admis parțial acțiunea înaintată de Vladislav Fiodorov și s-a ridicat sechestru aplicat pe imobilul din str. Teodor Nencev, nr. 41 A, or. Cahul, cu numere cadastrale 1701119.099, 1701119.099.01, 1701119.099.02 și 1701119.099.03, aplicat prin încheierea din 08 august 2013 a executorului judecătoresc Nadejda Condrea în procedura de executare; s-a încasat de la Vladislav Fiodorov în beneficiul statului suma de 100 lei cu titlu de taxă de stat; s-a încasat de la Liliana Zubcov în beneficiul lui Vladislav Fiodorov cheltuielile de judecată în mărime de 76 lei.

În rest acțiunea a fost respinsă. Prin decizia din 07 aprilie 2016 a Curții de Apel Cahul s-a respins apelul depus de Liliana Zubcov și s-a menținut hotărîrea din 12 octombrie 2015 a Judecătoriei Cahul. 2 La data de 01 august 2016, avocatul Veronica Pascal, în interesele Lilianei Zubcov, a declarat recurs împotriva deciziei din 07 aprilie 2016 a Curții de Apel Cahul solicitând casarea acesteia și hotărârii din 12 octombrie 2015 a Judecătoriei Cahul, cu remiterea pricinii la rejudecare în instanța de fond. În motivarea recursului s-a invocat că la examinarea pricinii au fost admise încălcări de ordin procedural și de ordin material. Remarcă că, la examinarea pricinii nu au fost atrase în proces toate părțile interesate.

În acest sens indică că judecătorul Dumitru Bosîi, executorii judecătorești George Boțan, Nadejda Condrea au aplicat sechestru asupra acestui imobil. Însă, instanța a refuzat informarea și atragerea în proces a creditorilor procedurilor de executare prin care s-au aplicat sechestrele ulterioare. La ridicarea sechestrului, instanța de judecată s-a bazat pe dreptul de proprietate. Concomitent menționează că, din prevederile art.22 al Legii cadastrului bunurilor imobile, rezultă că Registrul bunurilor imobile este documentul de bază care conține înscrisuri privind fiecare bun imobil, dreptul de proprietate și alte drepturi patrimoniale, titulari de drepturi, documentele ce confirmă drepturile, tranzacțiile cu bunurile imobile și alte temeiuri care nasc, modifică sau sting drepturi.

Conform art.321 Cod civil, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data înscrierii în registrul bunurilor imobile. La caz, reclamantul la data de 01 iulie 2013 a încheiat contractul de vânzare cumpărare a casei de locuit din str. T.Nencev, nr. 41 cu achitarea în rate, iar ultima rată a fost stabilită până la data de 01 iulie 2014. Declară că, executorul judecătoresc a aplicat sechestrul pe bunul în litigiu la data de 08 august 2013. Iar, conform datelor din registrul bunurilor imobile, pe acest imobil a existat și grevarea în beneficiului debitorului Dahina. Susține că, rezultând din prevederile art.99 Cod de executare, creanța urma a fi achitată pe contul executorului judecătoresc.

Astfel, dreptul de proprietate asupra imobilului este limitat până la 01 iulie 2014. Cu referire la argumentul precum că înaintarea acțiunii a fost tardivă, consideră că instanța eronat a respins acest capăt de motivare, deoarece răspunsul la cererea prealabilă a fost înmânat reclamantului/ intimat la 30 septembrie 2013, iar acțiunea a fost depusă la 01 noiembrie 2013, peste termenul de prescripție de 15 zile necesar de a contesta actul judecătoresc. Iar, conform art. 161 1 Сod de executare, terții care nu au participat la procesul de executare pot contesta actele de executare, întocmite de executorul judecătoresc, în termen de 15 zile de la data la care au aflat ori trebuie să afle despre aceste acte.

Astfel, există un act judecătoresc în vigoare. Afirmă că, acțiunea poate fi înaintată în procedură contencioasă dacă nu rezultă din acțiunile debitorului. În speță, imobilul a aparținut și a fost grevat după debitorul Iulia Dahina. În acest context, susține că intimatul urma a contesta acțiunile executorului în termenul de 15 zile. Conform art. 271 Cod civil, la aplicarea termenului de prescripție acțiunea se respinge în favoarea căruia a curs prescripția, termen garantat și de art.6 CEDO. Conform art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. 3 Decizia Curții de Apel Cahul a fost pronunțată la 07 aprilie 2016, iar recursul a fost declarat la data de 01 august 2016 de către avocatul Pascal Veronica, în interesele Lilianei Zubcov, împotriva deciziei din 07 aprilie 2016 a Curții de Apel Cahul.

Materialele pricinii atestă că decizia contestată a fost expediată părților la data de 23 iunie 2016, însă, date despre recepționarea acesteia lipsesc. Astfel, Colegiul consideră că recursul declarat la data de 01 august 2016 de către avocatul Pascal Veronica, în interesele Lilianei Zubcov, împotriva deciziei din 07 aprilie 2016 a Curții de Apel Cahul, a fost declarat în termen. În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea din 12 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție completul din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de avocatul Pascal Veronica, în interesele Lilianei Zubcov și va casa decizia instanței de apel, cu remiterea pricinii la rejudecare, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședința de judecată. În conformitate cu art. 241 alin.(5), (6) Cod de procedură civilă, în motivare se indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța. Dispozitivul cuprinde concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau 4 parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al hotărârii.

În conformitate cu art. 373 alin. (1)-(4) Cod de procedură civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanța de apel se pronunță în fond, numai în temeiul celor invocate în primă instanță.

Instanța de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărârii primei instanțe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărârii în întregul ei. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel din 07 aprilie 2016 a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept procedural, prin ce se impune casarea acesteia, cu remiterea pricinii la rejudecare în următoarele circumstanțe. Colegiul reține că la data de 01 martie 2013, Vladislav Fiodorov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Lilianei Zubcov solicitând ridicarea sechestrului aplicat prin încheierea din 08 august 2013 a executorului judecătoresc Nadejda Condrea pe bunul imobil amplasat în or.

Cahul, str. T. Nencev, nr. 41 A, și anume terenul aferent cu suprafața de 0,0613 ha, cu număr cadastral 1701119.099 și casa de locuit, cu număr cadastral 1701119.099.01 și anexele cu numerele cadastrale 1701119.099.02, 1701119.099.03, încasarea de la Zubcov Liliana a prejudiciului moral stabilit de către instanța de judecată și a cheltuielilor de judecată (f.d.1-3). Prin încheierea din 22 ianuarie 2015 a Judecătoriei Cahul a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu Iulia Dahina (f.d.127-129). Prin încheierea din 17 martie 2015 a Judecătoriei Cahul a fost atras în calitate de intervenient accesoriu executorul judecătoresc Valentin Dușcov (f.d.140-142). Prin hotărârea din 12 octombrie 2015 a Judecătoriei Cahul s-a admis parțial acțiunea înaintată de Vladislav Fiodorov și s-a ridicat sechestrul aplicat pe imobilul din str. Teodor Nencev, nr. 41 A, or.

Cahul, cu numere cadastrale 1701119.099, 1701119.099.01, 1701119.099.02 și 1701119.099.03, aplicat prin încheierea din 08 august 2013 a executorului judecătoresc Nadejda Condrea în procedura de executare; s-a încasat de la Vladislav Fiodorov în beneficiul statului suma de 100 lei cu titlu de taxă de stat; s-a încasat de la Liliana Zubcov în beneficiul lui Vladislav Fiodorov cheltuielile de judecată în mărime de 76 lei. În rest acțiunea a fost respinsă (f.d.176,181-186). Prin decizia din 07 aprilie 2016 a Curții de Apel Cahul s-a respins apelul depus de Liliana Zubcov și s-a menținut hotărîrea din 12 octombrie 2015 a Judecătoriei Cahul (f.d.219-227).

În contextul dat, Colegiul conchide că instanța de apel pripit a examinat pricina în raport cu circumstanțele cauzei, or, instanța de judecată nu a stabilit cercul 5 creditorilor, în condițiile când se invocă că asupra imobilului în litigiu ar mai fi fost aplicate măsuri asiguratorii și de către alți executori judecătorești. În acest sens, Colegiul reține că instanțele ierarhic inferioare au constatat că Vladislav Fiodorov a devenit proprietarul imobilului amplasat în or. Cahul, str. Teodor Nencev, nr. 41 A, în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 01 iulie 2013, între Iulia Dahina, Vasile Dahin și Vladislav Fiodorov, care a fost înregistrat la data de 03 iulie 2013 la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău (f.d.7-9).

Or, conform art. 321 Cod civil, dreptul de proprietate este transmis dobânditorului în momentul predării bunului mobil dacă legea sau contractul nu prevede altfel. În cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege. La caz, Colegiul notează că din certificatul eliberat conform Registrului bunurilor imobile la data de 04 iulie 2013, la subcapitolul III-grevarea drepturilor patrimoniale, partea II-notări, bunul imobil cu numere cadastrale 1701119.099, 1701119.099.01, 1701119.099.02 și 1701119.099.03, este grevat la solicitarea Iuliei Dahina pentru perioada 01 iulie 2013-01 iulie 2014, iar tipul grevării constituie – achitarea în rate (f.d.6).

Conform declarației autentificate notarial, Alina Dahin, acționând în baza procurii nr. 5906 din 02 iulie 2013, în interesele Iuliei Dahina și Vasile Dahina, confirmă primirea la data de 22 august 2013 a sumei de 20000 euro în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 5045 din 01 iulie 2013 și lipsa cărorva obligații din partea lui Vladislav Fiodorov, cu permiterea ridicării grevării (f.d.10). Iar, în rezultatul adresării, reclamantul a constatat existența sechestrului aplicat asupra imobilului în litigiu, ceea ce a determinat adresarea sa în instanța de judecată cu acțiune în procedura contencioasă privind ridicarea sechestrului. Conform art. 164 alin.(1), (3) Cod de executare, dacă o altă persoană consideră că sechestrul a fost aplicat pe bunurile ce îi aparțin cu titlu de proprietate, ea poate intenta în procedură contencioasă o acțiune de ridicare a sechestrului.

Acțiunea de ridicare a sechestrului (radierea din actul de inventar) se intentează împotriva debitorului și creditorului urmăritor. Dacă sechestrarea (inventarierea) bunurilor s-a făcut în temeiul unei hotărâri penale privind confiscarea bunurilor, persoana condamnată și organul financiar respectiv vor figura în calitate de pârât. Conform art. 60 alin. (1) Cod de executare, procedura de executare se intentează la cererea creditorului urmăritor sau, în cazurile prevăzute de prezentul cod, la demersul instanței de judecată, cu prezentarea documentului executoriu spre executare. În contextul dat, Colegiul remarcă că recurentul invocă existența sechestrului asupra imobilului în litigiu aplicat și de alți executori judecătorești.

În acest sens, Colegiul reține că din certificatul eliberat conform Registrului bunurilor imobile la data de 07 octombrie 2015, rezultă că asupra imobilului din or. Cahul, str. Teodor Nencev, nr. 41 A, sunt aplicate interdicții, după cum urmează: de către executorul judecătoresc Valentin Dușcov la data de 31 iulie 2013 în baza încheierii nr. 152-132/13, conform titlului executoriu nr.2-1623 din 30 iulie 2013; de către executorul judecătoresc Nadejda Condrea la data de 08 august 2013 în baza încheierii nr. 152-132/13, conform documentului executoriu nr. 2p/o-129/13 din 17 6 iulie 2013; de către executorul judecătoresc George Boțan la data de 04 septembrie 2013 în baza încheierii nr. 065-511/13.

Iar, conform hotărîrii instanței de judecată, la data de 04 noiembrie 2014 a fost aplicat sechestru în baza actului nr. 2-1623 (f.d.165-166). Astfel, Colegiul reiterează că instanța de judecată urma a determina creditorii în speță, deoarece invocarea existenței altor sechestre aplicate pe acelaș imobil de alți executori judecătorești presupune existența altor proceduri de executare. Mai mult, determinarea cercului de creditori la caz este impusă și prin lege, care și sunt și părți în astfel de litigii, deoarece conform art. 164 alin.(3) Cod de executare, acțiunea de ridicare a sechestrului (radierea din actul de inventar) se intentează împotriva debitorului și creditorului urmăritor. La caz, Colegiul apreciază ca fiind relevant și argumentul recurentului privind determinarea creditorilor procedurilor de executare aflate în procedura altor executori judecătorești, or, această condiție se distinge din dispoziția art. 164 alin.(3) Cod de executare.

În consecință, Colegiul reiterează că la rejudecarea pricinii urmează a fi examinată pricina și prin prisma acestor circumstanțe, or, rezultînd din prevederile art. 373 alin. (2) Cod de procedură civilă, în limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. Cu referire la sechestrul aplicat de executorul judecătoresc George Boțan la data de 04 septembrie 2013 în baza încheierii nr. 065-511/13, Colegiul notează că la materialele pricinii lipsesc careva acte din care s-ar distinge cine ar fi creditorul în această procedură de executare, Liliana Zubcov sau altă persoană.

Iar, în circumstanțele date nu poate fi dispusă remiterea pricinii la rejudecare în prima instanță. De asemenea, Colegiul menționează că din textul procesului verbal al ședinței de judecată din 17 martie 2015, în instanța de fond, rezultă că Liliana Zubcov s-a adresat inițial executorului judecătoresc Nadejda Condrea, care și a aplicat sechestrul asupra imobilului, ulterior s-a adresat executorului judecătoresc Valentin Dușcov. În cadrul ședinței de judecată din 15 iulie 2015 reclamantul Vladislav Fiodorov menționează că ordonanța judecătorească în baza căreia a fost eliberat documentul executoriu ce a servit ca temei de intentare a procedurii de executare și respectiv aplicarea sechestrului a fost anulată de către Judecătoria Orhei (f.d.157).

Reprezentantul pârâtei, în cadrul aceleași ședințe de judecată, la întrebarea reclamantului, menționează că nu cunoaște despre faptul dacă a fost sau nu anulată ordonanța judecătorească, deoarece Liliana Zubcov ar avea mai multe dosare în instanța de judecată cu privire la încasarea datoriilor de la Iulia Dahina (f.d.159). La acest capitol, Colegiul reține și explicațiile executorului judecătoresc Valentin Dușcov expuse în cadrul ședinței de judecată din 07 octombrie 2015, în instanța de fond, conform cărora declară că sechestrul a fost aplicat în baza 7 ordonanței judecătorești din 17 iulie 2013 și nu cunoaște dacă a fost anulată ordonanța (f.d.168). În atare circumstanțe, Colegiul conchide că acest aspect necesită un răspuns cert, or, sechestrul asupra imobilului din or.

Cahul, str. Teodor Nencev, nr. 41 A, care se solicită a fi anulat, a fost aplicat ca rezultat al intentării procedurii de executare în baza ordonanței judecătorești din 17 iulie 2013. În atare circumstanțe, pentru a concluziona asupra temeiniciei/netemeiniciei acțiunii la rejudecarea pricinii urmează a fi supuse aprecierii toate circumstanțele invocate în raport cu argumentele părților și normele de drept aplicabile raportului litigios.

Mai mult, conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din 21 ianuarie 1999, cauza Lebedinschi vs. Republica Moldova din 16 iunie 2015). Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.

În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994). Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare admisă la judecarea pricinii în instanța de apel nu poate fi corectată de instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de avocatul Pascal Veronica, în interesele Lilianei Zubcov, împotriva deciziei din 07 aprilie 2016 a Curții de Apel Cahul și a casa decizia instanței de apel, cu remiterea pricinii civile la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează a adopta soluția la caz atât prin prisma argumentelor reclamantului, cât și a pârâtului, a determina creditorii în procedurile de executare relevante speței, iar în consecință soluția adoptată să fie certă și coerentă, sub aspectul temeiniciei/netemeiniciei acțiunii. Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu circumstanțele pricinii, probele administrate, cercetate și normele de drept material aplicabile raportului litigios. În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) și alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: 8 Se admite recursul declarat de avocatul Pascal Veronica, în interesele Lilianei Zubcov.

Se casează decizia din 07 aprilie 2016 a Curții de Apel Cahul, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Fiodorov Vladislav împotriva Lilianei Zubcov, intervenienți accesorii Iulia Dahina, executorii judecătorești Nadejda Condrea, Valentin Dușcov cu privire la ridicarea sechestrului și încasarea prejudiciului moral, cu remiterea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței Tatiana Vieru Judecători Valentina Clevadî Tamara Chișca-Doneva Mariana Pitic Oleg Sternioală 9