2ra-2278/16 — ridicarea sechestrului, incasarea prejudiciului

2ra-2278/16 — ridicarea sechestrului, incasarea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 2ra-2278/16

Prima instanță: Judecătoria Cahul (jud. V. Suruceanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, R. Petrov, I. Dănăilă)

DECIZIE

26 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători: Valentina Clevadî

Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de avocatul Pascal Veronica, în interesele Lilianei

Zubcov, împotriva deciziei din 07 aprilie 2016 a Curții de Apel Cahul,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de

Fiodorov Vladislav împotriva Lilianei Zubcov, intervenienți accesorii Iulia Dahina,

executorii judecătorești Nadejda Condrea, Valentin Dușcov cu privire la ridicarea

sechestrului și încasarea prejudiciului moral,

c o n s t a t ă:

La data de 01 martie 2013, Vladislav Fiodorov a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Lilianei Zubcov solicitând ridicarea sechestrului aplicat prin

încheierea din 08 august 2013 a executorului judecătoresc Nadejda Condrea pe

bunul imobil amplasat în or. Cahul, str. T. Nencev, nr. 41 A, și anume terenul aferent

cu suprafața de 0,0613 ha, cu număr cadastral 1701119.099 și casa de locuit, cu

număr cadastral 1701119.099.01 și anexele cu numerele cadastrale 1701119.099.02,

1701119.099.03; încasarea de la Zubcov Liliana a prejudiciului moral stabilit de

către instanța de judecată și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a invocat că prin încheierea din 08 august

2013 a executorului judecătoresc Condrea Nadejda a fost aplicat sechestru pe bunul

imobil proprietatea Iuliei Dahina, domiciliată în or. Cahul, str. T. Nencev 41 A, nr.

cadastral 1701119.099, 1701119.099.01, 1701119.099.03, întru executarea

documentului executoriu nr. 2p/o-129/13 din 17 iulie 2013, eliberat de Judecătoria

Cahul, conform căruia s-a încasat de la Iulia Dahina în beneficiul Lilianei Zubcov

suma de 9233 euro și 9900 dolari SUA, în baza contractului de împrumut din 16 mai

2012 și taxa de stat în mărime de 4003 lei.

Menționează că, în baza contractului de vânzare-cumpărare din 01 iulie 2013

încheiat cu Iulia Dahina și Vasile Dahina, a devenit proprietarul imobilului

menționat. Despre sechestrul aplicat asupra imobilului ce-i aparține cu drept de

1

proprietate, a aflat doar la data de 29 august 2013, când i-a fost eliberată copia

încheierii executorului judecătoresc de către Oficiul Cadastral Teritorială Cahul.

Susține că, încheierea executorului judecătoresc este ilegală, pasibilă anulării,

deoarece conform acesteia se indică că bunurile imobile amplasate în or. Cahul, str.

T. Nencev, nr. 41 A, cu numere cadastrale 1701119099, 1701119.099.01,

1701119.099.02, 1701119.099.03 aparțin debitorului Iulia Dahina, însă, conform

datelor din Registrul bunurilor imobile, el este proprietarul imobilului din momentul

înregistrării bunului la Oficiul Cadastral Teritorial Cahul.

Declară că, la momentul emiterii încheierii de aplicare a sechestrului, Iulia

Dahina nu mai era proprietarul bunului imobil, însă, el ca proprietar al imobilului nu

este participant în procedura de executare și nu a fost informat despre aplicarea

sechestrului asupra bunului imobil.

La data de 26 septembrie 2013, s-a adresat cu o cerere prealabilă executorului

judecătoresc Nadejda Condrea, anexând copia extrasului din Registrul bunurilor

imobile și a solicitat anularea sechestrului aplicat prin încheierea din 08 august 2013.

Conform răspunsului la cererea prealabilă, recepționat la data de 31 octombrie

2013, executorul judecătoresc l-a preîntâmpinat să nu-și execute obligațiile

pecuniare fată de debitorul Iulia Dahina și în decurs de 15 zile din momentul primirii

răspunsului să transfere pe contul executorului judecătoresc suma obligației

pecuniare pe care o avea față de Iulia Dahina.

Specifică că, suma tranzacției, conform pct. 3 al contractului de vânzare-

cumpărare nr. 5045 din 01 iulie 2013, constituie 40000 euro. Achitarea sumei s-a

convenit în 2 tranșe: suma de 20000 euro - la încheierea contractului de vânzare-

cumpărare și 20000 euro - până la data de 01 iulie 2014.

Relevă că, în baza declarației Alinei Dahina, care a acționat ca reprezentant al

Iuliei Dahina și lui Vasile Dahina, în baza procurii nr. 5906 din 02 iulie 2013, se

confirmă că suma de 20000 euro a fost transmisă la data de 22 august 2013 în contul

executării contractului de vânzare-cumpărare. Obligațiile sale au fost executate

integral și careva obligații pecuniare față de Iulia Dahina nu are.

Prin încheierea din 22 ianuarie 2015 a Judecătoriei Cahul a fost atrasă în calitate

de intervenient accesoriu Iulia Dahina.

Prin încheierea din 17 martie 2015 a Judecătoriei Cahul a fost atras în calitate

de intervenient accesoriu executorul judecătoresc Valentin Dușcov.

Prin hotărârea din 12 octombrie 2015 a Judecătoriei Cahul s-a admis parțial

acțiunea înaintată de Vladislav Fiodorov și s-a ridicat sechestru aplicat pe imobilul

din str. Teodor Nencev, nr. 41 A, or. Cahul, cu numere cadastrale 1701119.099,

1701119.099.01, 1701119.099.02 și 1701119.099.03, aplicat prin încheierea din 08

august 2013 a executorului judecătoresc Nadejda Condrea în procedura de

executare; s-a încasat de la Vladislav Fiodorov în beneficiul statului suma de 100

lei cu titlu de taxă de stat; s-a încasat de la Liliana Zubcov în beneficiul lui Vladislav

Fiodorov cheltuielile de judecată în mărime de 76 lei. În rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 07 aprilie 2016 a Curții de Apel Cahul s-a respins apelul depus

de Liliana Zubcov și s-a menținut hotărîrea din 12 octombrie 2015 a Judecătoriei

Cahul.

2

La data de 01 august 2016, avocatul Veronica Pascal, în interesele Lilianei

Zubcov, a declarat recurs împotriva deciziei din 07 aprilie 2016 a Curții de Apel

Cahul solicitând casarea acesteia și hotărârii din 12 octombrie 2015 a Judecătoriei

Cahul, cu remiterea pricinii la rejudecare în instanța de fond.

În motivarea recursului s-a invocat că la examinarea pricinii au fost admise

încălcări de ordin procedural și de ordin material.

Remarcă că, la examinarea pricinii nu au fost atrase în proces toate părțile

interesate. În acest sens indică că judecătorul Dumitru Bosîi, executorii judecătorești

George Boțan, Nadejda Condrea au aplicat sechestru asupra acestui imobil. Însă,

instanța a refuzat informarea și atragerea în proces a creditorilor procedurilor de

executare prin care s-au aplicat sechestrele ulterioare. La ridicarea sechestrului,

instanța de judecată s-a bazat pe dreptul de proprietate.

Concomitent menționează că, din prevederile art.22 al Legii cadastrului

bunurilor imobile, rezultă că Registrul bunurilor imobile este documentul de bază

care conține înscrisuri privind fiecare bun imobil, dreptul de proprietate și alte

drepturi patrimoniale, titulari de drepturi, documentele ce confirmă drepturile,

tranzacțiile cu bunurile imobile și alte temeiuri care nasc, modifică sau sting drepturi.

Conform art.321 Cod civil, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se

dobândește la data înscrierii în registrul bunurilor imobile.

La caz, reclamantul la data de 01 iulie 2013 a încheiat contractul de vânzare

cumpărare a casei de locuit din str. T.Nencev, nr. 41 cu achitarea în rate, iar ultima

rată a fost stabilită până la data de 01 iulie 2014.

Declară că, executorul judecătoresc a aplicat sechestrul pe bunul în litigiu la

data de 08 august 2013. Iar, conform datelor din registrul bunurilor imobile, pe acest

imobil a existat și grevarea în beneficiului debitorului Dahina.

Susține că, rezultând din prevederile art.99 Cod de executare, creanța urma a fi

achitată pe contul executorului judecătoresc. Astfel, dreptul de proprietate asupra

imobilului este limitat până la 01 iulie 2014.

Cu referire la argumentul precum că înaintarea acțiunii a fost tardivă, consideră

că instanța eronat a respins acest capăt de motivare, deoarece răspunsul la cererea

prealabilă a fost înmânat reclamantului/ intimat la 30 septembrie 2013, iar acțiunea

a fost depusă la 01 noiembrie 2013, peste termenul de prescripție de 15 zile necesar

de a contesta actul judecătoresc.

Iar, conform art. 161 1 Сod de executare, terții care nu au participat la procesul

de executare pot contesta actele de executare, întocmite de executorul judecătoresc,

în termen de 15 zile de la data la care au aflat ori trebuie să afle despre aceste acte.

Astfel, există un act judecătoresc în vigoare.

Afirmă că, acțiunea poate fi înaintată în procedură contencioasă dacă nu rezultă

din acțiunile debitorului. În speță, imobilul a aparținut și a fost grevat după debitorul

Iulia Dahina. În acest context, susține că intimatul urma a contesta acțiunile

executorului în termenul de 15 zile.

Conform art. 271 Cod civil, la aplicarea termenului de prescripție acțiunea se

respinge în favoarea căruia a curs prescripția, termen garantat și de art.6 CEDO.

Conform art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei

se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

3

Decizia Curții de Apel Cahul a fost pronunțată la 07 aprilie 2016, iar recursul

a fost declarat la data de 01 august 2016 de către avocatul Pascal Veronica, în

interesele Lilianei Zubcov, împotriva deciziei din 07 aprilie 2016 a Curții de Apel

Cahul.

Materialele pricinii atestă că decizia contestată a fost expediată părților la data

de 23 iunie 2016, însă, date despre recepționarea acesteia lipsesc.

Astfel, Colegiul consideră că recursul declarat la data de 01 august 2016 de

către avocatul Pascal Veronica, în interesele Lilianei Zubcov, împotriva deciziei din

07 aprilie 2016 a Curții de Apel Cahul, a fost declarat în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 12 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond

de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de avocatul Pascal Veronica, în interesele Lilianei Zubcov și va casa decizia

instanței de apel, cu remiterea pricinii la rejudecare, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședința de

judecată.

În conformitate cu art. 241 alin.(5), (6) Cod de procedură civilă, în motivare se

indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța. Dispozitivul cuprinde

concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau

4

parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al

hotărârii.

În conformitate cu art. 373 alin. (1)-(4) Cod de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în

instanță de apel de către participanții la proces. În cazul în care motivarea apelului

nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanța de apel se pronunță în fond, numai

în temeiul celor invocate în primă instanță. Instanța de apel nu este legată de

motivele apelului privind legalitatea hotărârii primei instanțe, ci este obligată să

verifice legalitatea hotărârii în întregul ei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că decizia instanței de apel din 07 aprilie 2016 a fost adoptată

cu încălcarea normelor de drept procedural, prin ce se impune casarea acesteia, cu

remiterea pricinii la rejudecare în următoarele circumstanțe.

Colegiul reține că la data de 01 martie 2013, Vladislav Fiodorov a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Lilianei Zubcov solicitând ridicarea sechestrului

aplicat prin încheierea din 08 august 2013 a executorului judecătoresc Nadejda

Condrea pe bunul imobil amplasat în or. Cahul, str. T. Nencev, nr. 41 A, și anume

terenul aferent cu suprafața de 0,0613 ha, cu număr cadastral 1701119.099 și casa

de locuit, cu număr cadastral 1701119.099.01 și anexele cu numerele cadastrale

1701119.099.02, 1701119.099.03, încasarea de la Zubcov Liliana a prejudiciului

moral stabilit de către instanța de judecată și a cheltuielilor de judecată (f.d.1-3).

Prin încheierea din 22 ianuarie 2015 a Judecătoriei Cahul a fost atrasă în calitate

de intervenient accesoriu Iulia Dahina (f.d.127-129).

Prin încheierea din 17 martie 2015 a Judecătoriei Cahul a fost atras în calitate

de intervenient accesoriu executorul judecătoresc Valentin Dușcov (f.d.140-142).

Prin hotărârea din 12 octombrie 2015 a Judecătoriei Cahul s-a admis parțial

acțiunea înaintată de Vladislav Fiodorov și s-a ridicat sechestrul aplicat pe imobilul

din str. Teodor Nencev, nr. 41 A, or. Cahul, cu numere cadastrale 1701119.099,

1701119.099.01, 1701119.099.02 și 1701119.099.03, aplicat prin încheierea din 08

august 2013 a executorului judecătoresc Nadejda Condrea în procedura de

executare; s-a încasat de la Vladislav Fiodorov în beneficiul statului suma de 100 lei

cu titlu de taxă de stat; s-a încasat de la Liliana Zubcov în beneficiul lui Vladislav

Fiodorov cheltuielile de judecată în mărime de 76 lei. În rest acțiunea a fost respinsă

(f.d.176,181-186).

Prin decizia din 07 aprilie 2016 a Curții de Apel Cahul s-a respins apelul depus

de Liliana Zubcov și s-a menținut hotărîrea din 12 octombrie 2015 a Judecătoriei

Cahul (f.d.219-227).

În contextul dat, Colegiul conchide că instanța de apel pripit a examinat pricina

în raport cu circumstanțele cauzei, or, instanța de judecată nu a stabilit cercul

5

creditorilor, în condițiile când se invocă că asupra imobilului în litigiu ar mai fi fost

aplicate măsuri asiguratorii și de către alți executori judecătorești.

În acest sens, Colegiul reține că instanțele ierarhic inferioare au constatat că

Vladislav Fiodorov a devenit proprietarul imobilului amplasat în or. Cahul, str.

Teodor Nencev, nr. 41 A, în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data

de 01 iulie 2013, între Iulia Dahina, Vasile Dahin și Vladislav Fiodorov, care a fost

înregistrat la data de 03 iulie 2013 la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău (f.d.7-9).

Or, conform art. 321 Cod civil, dreptul de proprietate este transmis

dobânditorului în momentul predării bunului mobil dacă legea sau contractul nu

prevede altfel. În cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la

data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege.

La caz, Colegiul notează că din certificatul eliberat conform Registrului

bunurilor imobile la data de 04 iulie 2013, la subcapitolul III-grevarea drepturilor

patrimoniale, partea II-notări, bunul imobil cu numere cadastrale 1701119.099,

1701119.099.01, 1701119.099.02 și 1701119.099.03, este grevat la solicitarea Iuliei

Dahina pentru perioada 01 iulie 2013-01 iulie 2014, iar tipul grevării constituie –

achitarea în rate (f.d.6).

Conform declarației autentificate notarial, Alina Dahin, acționând în baza

procurii nr. 5906 din 02 iulie 2013, în interesele Iuliei Dahina și Vasile Dahina,

confirmă primirea la data de 22 august 2013 a sumei de 20000 euro în baza

contractului de vânzare-cumpărare nr. 5045 din 01 iulie 2013 și lipsa cărorva

obligații din partea lui Vladislav Fiodorov, cu permiterea ridicării grevării (f.d.10).

Iar, în rezultatul adresării, reclamantul a constatat existența sechestrului aplicat

asupra imobilului în litigiu, ceea ce a determinat adresarea sa în instanța de judecată

cu acțiune în procedura contencioasă privind ridicarea sechestrului.

Conform art. 164 alin.(1), (3) Cod de executare, dacă o altă persoană consideră

că sechestrul a fost aplicat pe bunurile ce îi aparțin cu titlu de proprietate, ea poate

intenta în procedură contencioasă o acțiune de ridicare a sechestrului. Acțiunea de

ridicare a sechestrului (radierea din actul de inventar) se intentează împotriva

debitorului și creditorului urmăritor. Dacă sechestrarea (inventarierea) bunurilor s-a

făcut în temeiul unei hotărâri penale privind confiscarea bunurilor, persoana

condamnată și organul financiar respectiv vor figura în calitate de pârât.

Conform art. 60 alin. (1) Cod de executare, procedura de executare se

intentează la cererea creditorului urmăritor sau, în cazurile prevăzute de prezentul

cod, la demersul instanței de judecată, cu prezentarea documentului executoriu spre

executare.

În contextul dat, Colegiul remarcă că recurentul invocă existența sechestrului

asupra imobilului în litigiu aplicat și de alți executori judecătorești.

În acest sens, Colegiul reține că din certificatul eliberat conform Registrului

bunurilor imobile la data de 07 octombrie 2015, rezultă că asupra imobilului din or.

Cahul, str. Teodor Nencev, nr. 41 A, sunt aplicate interdicții, după cum urmează: de

către executorul judecătoresc Valentin Dușcov la data de 31 iulie 2013 în baza

încheierii nr. 152-132/13, conform titlului executoriu nr.2-1623 din 30 iulie 2013;

de către executorul judecătoresc Nadejda Condrea la data de 08 august 2013 în baza

încheierii nr. 152-132/13, conform documentului executoriu nr. 2p/o-129/13 din 17

6

iulie 2013; de către executorul judecătoresc George Boțan la data de 04 septembrie

2013 în baza încheierii nr. 065-511/13. Iar, conform hotărîrii instanței de judecată,

la data de 04 noiembrie 2014 a fost aplicat sechestru în baza actului nr. 2-1623

(f.d.165-166).

Astfel, Colegiul reiterează că instanța de judecată urma a determina creditorii

în speță, deoarece invocarea existenței altor sechestre aplicate pe acelaș imobil de

alți executori judecătorești presupune existența altor proceduri de executare.

Mai mult, determinarea cercului de creditori la caz este impusă și prin lege,

care și sunt și părți în astfel de litigii, deoarece conform art. 164 alin.(3) Cod de

executare, acțiunea de ridicare a sechestrului (radierea din actul de inventar) se

intentează împotriva debitorului și creditorului urmăritor.

La caz, Colegiul apreciază ca fiind relevant și argumentul recurentului privind

determinarea creditorilor procedurilor de executare aflate în procedura altor

executori judecătorești, or, această condiție se distinge din dispoziția art. 164 alin.(3)

Cod de executare.

În consecință, Colegiul reiterează că la rejudecarea pricinii urmează a fi

examinată pricina și prin prisma acestor circumstanțe, or, rezultînd din prevederile

art. 373 alin. (2) Cod de procedură civilă, în limitele apelului, instanța de apel

verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe,

precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea

pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel

de către participanții la proces.

Cu referire la sechestrul aplicat de executorul judecătoresc George Boțan la

data de 04 septembrie 2013 în baza încheierii nr. 065-511/13, Colegiul notează că la

materialele pricinii lipsesc careva acte din care s-ar distinge cine ar fi creditorul în

această procedură de executare, Liliana Zubcov sau altă persoană. Iar, în

circumstanțele date nu poate fi dispusă remiterea pricinii la rejudecare în prima

instanță.

De asemenea, Colegiul menționează că din textul procesului verbal al ședinței

de judecată din 17 martie 2015, în instanța de fond, rezultă că Liliana Zubcov s-a

adresat inițial executorului judecătoresc Nadejda Condrea, care și a aplicat

sechestrul asupra imobilului, ulterior s-a adresat executorului judecătoresc Valentin

Dușcov.

În cadrul ședinței de judecată din 15 iulie 2015 reclamantul Vladislav Fiodorov

menționează că ordonanța judecătorească în baza căreia a fost eliberat documentul

executoriu ce a servit ca temei de intentare a procedurii de executare și respectiv

aplicarea sechestrului a fost anulată de către Judecătoria Orhei (f.d.157).

Reprezentantul pârâtei, în cadrul aceleași ședințe de judecată, la întrebarea

reclamantului, menționează că nu cunoaște despre faptul dacă a fost sau nu anulată

ordonanța judecătorească, deoarece Liliana Zubcov ar avea mai multe dosare în

instanța de judecată cu privire la încasarea datoriilor de la Iulia Dahina (f.d.159).

La acest capitol, Colegiul reține și explicațiile executorului judecătoresc

Valentin Dușcov expuse în cadrul ședinței de judecată din 07 octombrie 2015, în

instanța de fond, conform cărora declară că sechestrul a fost aplicat în baza

7

ordonanței judecătorești din 17 iulie 2013 și nu cunoaște dacă a fost anulată

ordonanța (f.d.168).

În atare circumstanțe, Colegiul conchide că acest aspect necesită un răspuns

cert, or, sechestrul asupra imobilului din or. Cahul, str. Teodor Nencev, nr. 41 A,

care se solicită a fi anulat, a fost aplicat ca rezultat al intentării procedurii de

executare în baza ordonanței judecătorești din 17 iulie 2013.

În atare circumstanțe, pentru a concluziona asupra temeiniciei/netemeiniciei

acțiunii la rejudecarea pricinii urmează a fi supuse aprecierii toate circumstanțele

invocate în raport cu argumentele părților și normele de drept aplicabile raportului

litigios.

Mai mult, conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană

a Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți

întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din

21 ianuarie 1999, cauza Lebedinschi vs. Republica Moldova din 16 iunie 2015).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.

În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest

fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania,

1994).

Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare admisă la

judecarea pricinii în instanța de apel nu poate fi corectată de instanța de recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de avocatul Pascal

Veronica, în interesele Lilianei Zubcov, împotriva deciziei din 07 aprilie 2016 a

Curții de Apel Cahul și a casa decizia instanței de apel, cu remiterea pricinii civile

la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează a adopta soluția la caz atât

prin prisma argumentelor reclamantului, cât și a pârâtului, a determina creditorii în

procedurile de executare relevante speței, iar în consecință soluția adoptată să fie

certă și coerentă, sub aspectul temeiniciei/netemeiniciei acțiunii. Caracterul

peremptoriu al concluziei instanței de judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu

circumstanțele pricinii, probele administrate, cercetate și normele de drept material

aplicabile raportului litigios.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) și alin.

(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

8

Se admite recursul declarat de avocatul Pascal Veronica, în interesele Lilianei

Zubcov.

Se casează decizia din 07 aprilie 2016 a Curții de Apel Cahul, adoptată în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Fiodorov Vladislav

împotriva Lilianei Zubcov, intervenienți accesorii Iulia Dahina, executorii

judecătorești Nadejda Condrea, Valentin Dușcov cu privire la ridicarea sechestrului

și încasarea prejudiciului moral, cu remiterea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel

Cahul, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

9