2ra-2178/16 — cu privire la recuperarea mijloacelor bănești în cadrul testului de integritate profesională

prima instanță: D. Sușchevici nr. 2ra-2178/16 instanța de apel: A. Popov, M. Moraru, A. Minciună ÎNCHEIERE 12 octombrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druță Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Centrul Național Anticorupție în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Centrului Național Anticorupție împotriva lui Grigore Cotorobai cu privire la recuperarea mijloacelor bănești în cadrul testului de integrare profesională împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2016, prin care a fost admis apelul declarat de Grigore Cotorobai, casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă ca nefondată constată: La 09 iunie 2015, Centrul Național Anticorupție a depus cerere de chemare împotriva lui Grigore Cotorobai cu privire la recuperarea mijloacelor bănești în cadrul testului de integrare profesională.

În motivarea acțiunii a invocat că în perioada 18 septembrie 2014 – 30 noiembrie 2014, în conformitate cu prevederile art. 10, alin. (l) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013, privind testarea integrității profesionale a fost efectuată testarea integrității profesionale a agenților publici din cadrul Direcției Control Transport cu greutăți și/sau gabarite ce depășesc limitele a Agenției Naționale Transport Auto. Afirmă că potrivit art. 12 alin. (6) din Legea menționată pentru asigurarea unor probe exacte în testul de integritate profesională, în cazul pretinderii sau acceptării primirii de către agenții publici testați a unor bunuri, servicii, privilegii sau avantaje, testării integrității profesionale puteau transmite bunuri, oferi servicii, acorda privilegii și avantaje, acestea fiind indicate în prealabil în planul de testare a integrității profesionale și coordonate în conformitate cu art. 11 din legea dată.

Susține că în cadrul testului de integritate profesională, în scopul asigurării unor probe exacte, acestuia i-au fost transmise mijloacele bănești în sumă de 100 lei, fiind anterior indicate în planul de testare a integrității profesionale în modul corespunzător. Menționează că în raportul privind rezultatele negative ale testării integrității profesionale din 27 noiembrie 2014 agentului public Cotorobai Grigore i-a fost stabilit un termen limită până la 05 decembrie 2014 pentru restituirea mijloacelor bănești în sumă de 100 lei, transmise în cadrul testului de integritate profesională, însă până în prezent suma nu a fost restituită Centrului. Subliniază că potrivit art. 1389, alin. (l) Cod civil persoana care, fără temei legal sau contractual, a dobândit ceva ca urmare a executării unei prestații de către o altă persoană sau a realizat în alt mod o economie din contul altuia este obligată să restituie acestei alte persoane ceea ce a primit sau a economisit.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 16, alin. (5) din Legea nr. 325/2013, art. 8 alin. (2), lit. g) și art. 1389 Cod civil, art. 23, alin. (2) și art. 39, alin. (7) CPC. Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la agentul public Grigore Cotorobai, născut la 11 aprilie 1962, IDNP 0971009881276, în beneficiul Centrului Național Anticorupție mijloacele bănești în sumă de 100 lei, transmise acestuia în cadrul testului de integritate profesională. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 09 februarie 2016, acțiunea a fost admisă, a fost încasat din contul lui Grigore Cotorobai în beneficiul Centrului Național Anticorupție mijloacele bănești primite în urma testului de integritate profesională în sumă de 100 lei, a fost încasat din contul lui Grigore Cotorobai în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 150 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2016, a fost admis apelul declarat de Grigore Cotorobai, casată hotărârea primei instanțe și pronunță o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă ca nefondată. La 02 august 2016, Grigore Cotorobai a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu transmiterea pricinii spre rejudecare. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată menționând că aceasta se întemeiază pe aplicarea eronată a normelor de drept procedural și material, astfel considerând-o ilegal. Obiectează că instanța de apel a examinat cauza într-o singură ședință, fără a fi remis în adresa Centrului apelul motivat, astfel fiind lipsiți de posibilitatea de a prezenta o referință asupra apelului motivat, fiind flagrant încălcat principiul contradictorialității și egalității părților drepturile procedurale.

Menționează că potrivit art. 8 alin. (2) lit. a), art. 11 alin. (3), art. 12 alin. (l) și art. l5 alin. (3) din Legea privind testarea integrității profesionale, activitățile de testare a integrității profesionale se desfășoară în mod confidențial, iar în litigiile apărute ca urmare a rezultatelor testelor de integritate profesională, interesele Centrului Național Anticorupție sânt reprezentate doar de o singură persoană, care are acces corespunzător la materialele testării integrității profesionale. Remarcă că Centru nu a avut posibilitatea reală de a delega un alt reprezentant pentru participare la examinarea apelului declarat de către Grigore Cotorobai.

Susține că faptul primirii de către Grigore Cotorobai în cadrul testului de integritate profesională a mijloacelor bănești în sumă de 100 lei se confirmă prin Raportul privind rezultatele negative ale testării integrității profesionale nr. 06/4-07 din 27 noiembrie 2014 și înregistrările audio/video a testului de integritate profesională. Remarcă că din motivul caracterului confidențial al înregistrărilor audio/video a testului de integritate profesională, precum și condițiile de păstrare și nimicire ale acestora, stabilite prin Legea privind testarea integrității profesionale, înregistrările audio/video a testului de integritate profesională nu au fost anexate la materialele cauzei, au fost prezentate primei instanțe pentru vizualizare în cadrul ședinței închise.

Consideră că instanța de apel nu a oferit posibilitatea Centrului de a prezenta înregistrările menționate pentru vizualizare și a preluat direct poziția intimatului, încălcându-i principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile procedurale. La data de 25 august 2016, Grigore Cotorobai a depus referință la recursul declarat de către Centrul Național Anticorupție împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2016, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la data de 09 iunie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 86). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2016, în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Centrul Național Anticorupție nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Centrul Național Anticorupție asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Centrul Național Anticorupție ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de Centrul Național Anticorupție se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druță Dumitru Mardari