2ra-2178/16 — cu privire la recuperarea mijloacelor bănești în cadrul testului de integritate profesională

prima instanță: D. Sușchevici nr. 2ra-2178/16

instanța de apel: A. Popov, M. Moraru, A. Minciună

ÎNCHEIERE

12 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Centrul

Național Anticorupție

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Centrului Național

Anticorupție împotriva lui Grigore Cotorobai cu privire la recuperarea mijloacelor

bănești în cadrul testului de integrare profesională

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de Grigore Cotorobai, casată hotărârea primei instanțe și

pronunțată o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă ca nefondată

constată:

La 09 iunie 2015, Centrul Național Anticorupție a depus cerere de chemare

împotriva lui Grigore Cotorobai cu privire la recuperarea mijloacelor bănești în

cadrul testului de integrare profesională.

În motivarea acțiunii a invocat că în perioada 18 septembrie 2014 –

30 noiembrie 2014, în conformitate cu prevederile art. 10, alin. (l) din Legea

nr. 325 din 23 decembrie 2013, privind testarea integrității profesionale a fost

efectuată testarea integrității profesionale a agenților publici din cadrul Direcției

Control Transport cu greutăți și/sau gabarite ce depășesc limitele a Agenției

Naționale Transport Auto.

Afirmă că potrivit art. 12 alin. (6) din Legea menționată pentru asigurarea

unor probe exacte în testul de integritate profesională, în cazul pretinderii sau

acceptării primirii de către agenții publici testați a unor bunuri, servicii, privilegii

sau avantaje, testării integrității profesionale puteau transmite bunuri, oferi servicii,

acorda privilegii și avantaje, acestea fiind indicate în prealabil în planul de testare a

integrității profesionale și coordonate în conformitate cu art. 11 din legea dată.

Susține că în cadrul testului de integritate profesională, în scopul asigurării

unor probe exacte, acestuia i-au fost transmise mijloacele bănești în sumă de 100

lei, fiind anterior indicate în planul de testare a integrității profesionale în modul

corespunzător.

Menționează că în raportul privind rezultatele negative ale testării integrității

profesionale din 27 noiembrie 2014 agentului public Cotorobai Grigore i-a fost

stabilit un termen limită până la 05 decembrie 2014 pentru restituirea mijloacelor

bănești în sumă de 100 lei, transmise în cadrul testului de integritate profesională,

însă până în prezent suma nu a fost restituită Centrului.

Subliniază că potrivit art. 1389, alin. (l) Cod civil persoana care, fără temei

legal sau contractual, a dobândit ceva ca urmare a executării unei prestații de către

o altă persoană sau a realizat în alt mod o economie din contul altuia este obligată

să restituie acestei alte persoane ceea ce a primit sau a economisit.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 16, alin. (5) din Legea nr.

325/2013, art. 8 alin. (2), lit. g) și art. 1389 Cod civil, art. 23, alin. (2) și art. 39,

alin. (7) CPC.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la agentul public Grigore Cotorobai,

născut la 11 aprilie 1962, IDNP 0971009881276, în beneficiul Centrului Național

Anticorupție mijloacele bănești în sumă de 100 lei, transmise acestuia în cadrul

testului de integritate profesională.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 09 februarie 2016,

acțiunea a fost admisă, a fost încasat din contul lui Grigore Cotorobai în beneficiul

Centrului Național Anticorupție mijloacele bănești primite în urma testului de

integritate profesională în sumă de 100 lei, a fost încasat din contul lui Grigore

Cotorobai în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 150 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2016, a fost admis apelul

declarat de Grigore Cotorobai, casată hotărârea primei instanțe și pronunță o nouă

hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

La 02 august 2016, Grigore Cotorobai a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu

transmiterea pricinii spre rejudecare.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată menționând

că aceasta se întemeiază pe aplicarea eronată a normelor de drept procedural și

material, astfel considerând-o ilegal.

Obiectează că instanța de apel a examinat cauza într-o singură ședință, fără a

fi remis în adresa Centrului apelul motivat, astfel fiind lipsiți de posibilitatea de a

prezenta o referință asupra apelului motivat, fiind flagrant încălcat principiul

contradictorialității și egalității părților drepturile procedurale.

Menționează că potrivit art. 8 alin. (2) lit. a), art. 11 alin. (3), art. 12 alin. (l)

și art. l5 alin. (3) din Legea privind testarea integrității profesionale, activitățile de

testare a integrității profesionale se desfășoară în mod confidențial, iar în litigiile

apărute ca urmare a rezultatelor testelor de integritate profesională, interesele

Centrului Național Anticorupție sânt reprezentate doar de o singură persoană, care

are acces corespunzător la materialele testării integrității profesionale.

Remarcă că Centru nu a avut posibilitatea reală de a delega un alt

reprezentant pentru participare la examinarea apelului declarat de către

Grigore Cotorobai.

Susține că faptul primirii de către Grigore Cotorobai în cadrul testului de

integritate profesională a mijloacelor bănești în sumă de 100 lei se confirmă prin

Raportul privind rezultatele negative ale testării integrității profesionale nr. 06/4-07

din 27 noiembrie 2014 și înregistrările audio/video a testului de integritate

profesională.

Remarcă că din motivul caracterului confidențial al înregistrărilor

audio/video a testului de integritate profesională, precum și condițiile de păstrare și

nimicire ale acestora, stabilite prin Legea privind testarea integrității profesionale,

înregistrările audio/video a testului de integritate profesională nu au fost anexate la

materialele cauzei, au fost prezentate primei instanțe pentru vizualizare în cadrul

ședinței închise.

Consideră că instanța de apel nu a oferit posibilitatea Centrului de a prezenta

înregistrările menționate pentru vizualizare și a preluat direct poziția intimatului,

încălcându-i principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile

procedurale.

La data de 25 august 2016, Grigore Cotorobai a depus referință la recursul

declarat de către Centrul Național Anticorupție împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 25 mai 2016, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la data de 09 iunie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 86).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2016, în

termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Centrul Național

Anticorupție nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Centrul Național Anticorupție asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Centrul Național Anticorupție ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Recursul declarat de Centrul Național Anticorupție se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Dumitru Mardari