3ra-1401/16 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1401/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță, Jud. Fălești: I. Pâcaleu dosarul nr. 3ra-1401/16 Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi Î N C H E I E R E 12 octombrie 2016 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Țurcanu Corneliu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Țurcanu Corneliu împotriva Consiliului comunal Ciolacu Nou raionul Fălești cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 14 aprilie 2016, prin care a fost admis apelul declarat de către Consiliul comunal Ciolacu Nou raionul Fălești, casată hotărârea Judecătoriei Fălești din 11 noiembrie 2015 și pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă La 10 aprilie 2014, Țurcanu Corneliu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului com.
Ciolacu Nou rn. Fălești cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acțiunii reclamantul Țurcanu Corneliu a indicat că la 09 iunie 2009 a încheiat cu Primăria com. Ciolacu Nou rn. Fălești contractul nr. 4301/09/12436-1 privind arenda obiectivului acvatic Șoltoaia pe un termen de 5 ani. Menționează reclamantul că prin acord adițional la contractul în cauză, semnat de către Primarul com. Ciolacu Nou rn. Fălești, termenul de arendă al obiectivului acvatic Șoltoaia s-a prelungit pînă la data de 09 iunie 2019. La 29 august 2014 a fost depusă cererea nr. 4301/14/14089 de înregistrare a acordului adițional la OCT Fălești. Susține că, prin decizia Consiliului com. Ciolacu Nou rn. Fălești nr. 01/04 din 10 februarie 2015 obiectivul acvatic Șoltoaia a fost trecut în folosință publică.
Indică reclamantul că la 03 aprilie 2015 prin răspunsul primit la cerere prealabilă adresată Consiliului com. Ciolacu Nou rn. Fălești a fost informat că decizia este legală și i s-a propus să se adreseze la Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat în vederea verificării veridicității acesteia. Declară că totodată a fost informat că nu mai este în drept să se folosească de obiectivul acvatic și să ridice peștele deținut acolo, fapt ce îi încalcă dreptul de proprietate, 1 or populația de pește este dreptul arendașului care a populat iazul și nu al autorității publice locale care deține doar obiectivul acvatic. Cere Țurcanu Corneliu anularea deciziei Consiliului com. Ciolacu Nou rn. Fălești nr. 01/04 din 10 februarie 2015 prin care obiectivul acvatic Șoltoaia a fost trecut ilegal în folosință publică.
Prin hotărârea Judecătoriei Fălești din 11 noiembrie 2015, acțiunea a fost admisă și s-a anulat decizia Consiliului com. Ciolacu Nou rn. Fălești nr. 01/04 din 10 februarie 2015 cu privire la trecerea în folosință publică a obiectivului acvatic Șoltoaia. Instanța de fond a concluzionat că decizia Consiliului com. Ciolacu Nou rn. Fălești nr. 01/04 din 10 februarie 2015 urmează a fi anulată deoarece a fost emisă contrar prevederilor legii, fără notificarea arendașului despre neprelungirea contractului de arendă cu 6 luni înainte de expirarea termenului arendei. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 14 aprilie 2016, a fost admis apelul declarat de către Consiliul comunal Ciolacu Nou rn. Fălești, casată hotărârea Judecătoriei Fălești din 11noiembrie 2015 și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.
Instanța de apel a conchis că reieșind din dispozițiile Legii cu privire la administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 dreptul de a da terenuri și bunuri în arendă aparține în exclusivitate Consiliului local, astfel acordul adițional al contractului semnat de către Primarul com. Ciolacu Nou prin care termenul de arendă al obiectivului acvatic Șoltoaia s-a prelungit pînă la 09 iunie 2019 este ilegal, dreptul de prelungire al contractului de arendă îi revine nemijlocit Consiliului com. Ciolacu Nou rn. Fălești, decizia Consiliului com. Ciolacu Nou rn. Fălești nr. 01/04 din 10 februarie 2015 prin care obiectivul acvatic Șoltoaia a fost trecut în folosință publică este pe deplin legală.
La 26 iulie 2016, Țurcanu Corneliu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Bălți din 14 aprilie 2016 cu menținerea hotărârii Judecătoriei Fălești din 11noiembrie 2015. În susținerea recursului Țurcanu Corneliu a invocat că instanța de apel a încălcat normele de drept procedural prin judecarea pricinii în absența sa, dînsul nefiind citat. De asemenea, declară recurentul că, instanța de apel la examinarea cauzei a admis încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material nefiind în drept să constate din oficiu nulitatea acordului adițional al contractului nr. 4301/09/12436-1 din 09 iunie 2009 și implicit nulitatea contractului propriu-zis fără cerința apelantei și cu atît mai mult să se expună asupra efectelor nulității.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă faptul că decizia Curții de Apel Bălți din 14 aprilie 2016 a fost expediată în adresa lui Țurcanu Corneliu la 16 mai 2016 (f.d. 208) și recepționată de către recurent la 08 iunie 2016 (f.d. 212). În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Țurcanu Corneliu la 26 iulie 2016, se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 16 august 2016, în adresa intimatului Consiliul com. Ciolacul Nou rn. Fălești a fost expediată copia recursului declarat de către Țurcanu Corneliu cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
La 22 septembrie 2016 Consiliul com. Ciolacul Nou a depus referință, solicitînd respingerea recursului declarat de către Țurcanu Corneliu și menținerea deciziei Curții de Apel Bălți din 14 aprilie 2016, pe care o consideră legală și întemeiată, invocînd ilegalitatea 2 acordului adițional din 26 ianuarie 2010 la contractul din 09 iunie 2009 care a fost semnat de către Primarul com. Ciolacul Nou cu depășirea competenței stabilite de legea cu privire la administrația publică locală. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Țurcanu Corneliu este inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Țurcanu Corneliu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse. Nu poate fi reținut drept temei al admisibilității recursului argumentul recurentului Țurcanu Corneliu precum că nu a fost citat la judecarea pricinii, întrucît materialele cauzei atestă avizul de recepție semnat de către recurent prin care se probează că intimatul a fost citat în ședință de judecată (f.d. 191), iar potrivit art. 102 alin. (41) CPC participanții la proces înștiințați în mod legal odată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.
3 Mai mult ca atît avocatul Vladislav Negură l-a prezentat în instanța de apel pe Țurcan Corneliu în baza mandatului nr 0375086 din 28 aprilie 2015, astfel se prezumă că avocatul l-a înștiințat despre participarea sa în instanța de apel și recurentul-intimat a cunoscut despre desfășurarea ședințelor. Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului Țurcanu Corneliu precum că instanța de apel la examinarea cauzei a admis încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, nefiind în drept să constate din oficiu nulitatea acordului adițional al contractului nr. 4301/09/12436-1 din 09 iunie 2009 și implicit nulitatea contractului propriu-zis fără cerința apelantului și cu atît mai mult să se expună asupra efectelor nulității, or potrivit art. 217 Cod Civil, nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut și actual.
Instanța de judecată o invocă din oficiu. Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a acesteia.
Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Țurcanu Corneliu ca inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Țurcanu Corneliu, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.