2ra-2357/16 — privind scoaterea forțată a copiilor minori din familie

Dosarul nr. 2ra-2357/16

Instanța de fond: Judecătoria Botanica mun. Chișinău – S. Dimitriu

Instanța de apel: CA Chișinău – N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruță

Î N C H E I E R E

12 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Svetlana Filincova,

judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului, declarat de către

Lidia Chiseliță în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către

Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica împotriva lui Eduard

Popov, intervenienți accesorii Lidia Chiselița și Valentina Moroșan privind scoaterea

forțată a copiilor minori din familie fără decăderea din drepturile părintești,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 24 martie 2015 Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica

mun. Chișinău s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Eduard

Popov și Cristina Popova, intervenienți accesorii Lidia Chiselița (Harjevschi) și

Valentina Moroșan privind scoaterea forțată a copiilor minorilor din familie fără

decăderea din drepturile părintești.

În motivarea cererii reclamantul a invocat că copiii minori Miloslava Popova și

Eduard Popov sînt născuți dîn căsătoria încheiată între Eduard Popov și Cristina

Popova. Cristina Popova mai are un copil minor Chiril Macari, care actualmente se

află la întreținerea și educarea tatălui său Marcel Macari. Familia dată a ajuns în

vizorul autorității tutelare la data de 10 noiembrie 2014 în urma sesizării parvenite de

la Lidia Harjevschi, bunica pe linia maternă, invocînd suspecția abuzului psihologic

și neglijării din partea mamei Cristina Popova față de copiii minori. Suplimentar la 17

noiembrie 2014 au fost recepționate încă 3 sesizări din partea CNPAC cu privire la

suspecția de neglijare emoțională, abuz sexual față de copilul minor Miloslava Popov,

abuz fizic față de copiii minori Chiril Macari și Eduard Popov.

Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica a menționat că în

scopul verificării veridicității informației parvenite a fost efectuată evaluarea inițială.

În acest sens a fost expediată o interpelare către Centrul de asistență psiho – socială a

1

copilului și familiei “Amicul” cu scopul evaluării psihologice complexe a copiilor în

vederea confirmării și/sau infirmării faptului de abuz. Astfel, conform raportului de

evaluare psihologică a copilului Chiril Macari a fost supus abuzului fizic și abuzului

emoțional din partea mamei Cristina Popova și actualului soț Eduard Popov, iar

copilului Miloslava Popova a fost supus unui abuz fizic și neglijare din partea

părinților Cristina Popova și Eduard Popov și cu o doză mare de probabilitate că a

fost supusă molestării sexuale din partea bunelului patern.

Reclamantul a susținut că potrivit caracteristicii eliberate de către Inspectoratul

de poliție sect. Botanica, Eduard Popov și Cristina Popova sînt caracterizați negativ,

periodic fac abuz de alcool. Totodată în cadrul Procuraturii se află cauza penală,

pornită pe semnele componenței de infracțiune prevăzute de art. 201/1 alin. (2) lit. a)

Cod Penal.

Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica a solicitat

scoaterea forțată a copiilor minori din familie fără decăderea din drepturile părintești.

Conform certificatului de schimbare a numelui și/sau prenumelui din 10 iunie

2015, Lidia Harjevschi și-a schimbat numele din Harjevschi în Chiselița (f.d. 38 vol.

I).

În cadrul examinării cauzei, la 15 iulie 2015 Cristina Popova în urma asfixiei a

decedat, fapt confirmat prin certificatul de deces (f.d. 62 vol. I). iar prin încheierea

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 02 septembrie 2015, procesul civil în

privința acesteia s-a încetat (f.d. 69 vol. I).

Prin dispoziția Primăriei or. Lipcani, r-nul Briceni nr. 56 din 13 august 2015, s-a

dispus stabilirea tutelei/curatelei asupra copiilor minori Miloslava Popova și Eduard

Popov, fără plata îndemnizațiilor, pînă la atingerea majoratului, fiind numit tutore

bunica pe linie paternă a copiilor Valentina Moroșan.

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 22 martie 2016 s-a

respins cererea de chemare în judecată înaintată de către Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sect. Botanica. În motivarea soluției s-a reținut că la momentul

examinării cauzei în fond prin prisma normelor legale, interesul Direcției pentru

Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica nu este actual, prin urmare obiectul

acțiunii invocat nu este confirmat, la moment existînd altă situație de fapt și anume

prin dispoziția nr. 56 din 13 august 2015 emisă de Primăria or. Lipcani, r-nul Briceni,

s-a dispus stabilirea tutelei/curatelei asupra copiilor minori Miloslava Popova și

Eduard Popov, fără plata îndemnizațiilor, pînă la atingerea majoratului, fiind numit

tutore bunica pe linie paternă a copiilor Valentina Moroșan, motivată pe faptul

decesului mamei copiilor și pe faptul că tatăl copiilor Eduard Popov este angajat la

lucru în mun. Chișinău. Conform cadrului legal, posibilitatea luării forțate a copiilor

este instituită doar de la părinți, nu și de la tutore, atunci cînd minorii sînt încredințați

unui tutore, în scopul educației, instruirii, apărării drepturilor și intereselor legitime,

după cum este cazul în speță, minorii fiind îndredințați tutorelui Valentina Moroșan.

Astfel, reprezentant legal al minorilor Miloslava Popova (născut 2010) și Eduard

Popov (născut 2014), este bunica pe linie paternă Valentina Moroșan, iar domiciliul

minorilor este anume la reprezentantul legal Valentina Moroșan și nu la tatăl

minorilor Eduard Popov, iar față de bunică careva acțiuni nu au fost înaintate (f.d.

234, 237 – 245 vol. I).

2

La 21 aprilie 2016 Lidia Chiselița bunica pe linia maternă, a înaintat cerere de

apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 22 martie 2016,

solicitînd casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie

admisă integral (f.d. 250 – 252 vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016 s-a respins apelul

declarat de Lidia Chiselița, s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 22 martie 2016 (f.d. 30 – 45 vol. II).

La 05 august 2016 Lidia Chiselița a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 16 iunie 2016 și hotărîrii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău

din 22 martie 2016, solicitînd casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin

care acțiunea să fie admisă integral (f.d. 50 – 54 vol. II).

În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat că instanța de fond și instanța

de apel nu au elucidat corespunzător probele administrate, apreciind eronat

circumstanțele cauzei, concluziile formulate în hotărîrile contestate fiind în

contradicție cu circumstanțele pricinii, fapt care a generat interpretarea eronată a art.

71 Codul Familiei, aplicabil speței, instanța concluzionînd asupra inaplicabilității la

caz a normei menționate.

Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale

.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

16 iunie 2016 și a fost expediată părților la 28 iunie 2016 (f.d. 46 vol. II). Recurentul

a depus recurs la 05 august 2016 și se consideră a fi depus în termen.

Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de

recurs, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ ajunge la

concluzia că recursul declarat de Lidia Chiselița nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a

deciziei instanței de apel.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Recurenta a invocat în recursul său că instanța de fond și instanța de apel nu au

elucidat corespunzător probele administrate, apreciind eronat circumstanțele cauzei,

concluziile formulate în hotărîrile contestate fiind în contradicție cu circumstanțele

pricinii, fapt care a generat interpretarea eronată a art. 71 Codul Familiei, aplicabil

speței, instanța concluzionînd asupra inaplicabilității la caz a normei menționate.

În speță, Colegiul menționează că recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și

de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o

apreciere corespunzătoare.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată

a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal

invocă recurenta și respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or

recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei

în fapt.

3

Dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de

recurs, determinînd cazurile concrete în prezența cărora se consideră că normele de

drept material și procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul

exercitat conform secțiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia în fapt.

Alin. (4) al aceluiaș articol stipulează că săvîrșirea altor încălcări decît cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art.

433 CPC și anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererii de recurs prin

prisma normelor legale ce reglementează relațiile dintre părți, ținînd cont de actele

anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de Lidia Chiselița împotriva deciziei

instanței de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și

(4) CPC.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Lidia Chiselița, împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de către Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect.

Botanica mun. Chișinău împotriva lui Eduard Popov, intervenienți accesorii Lidia

Chiselița și Valentina Moroșan privind scoaterea forțată a copiilor minorilor din

familie fără decăderea din drepturile părintești.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Svetlana Filincova

judecători Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4