2ra-1846/16 — incasarea restantei la salariu
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea restantei la salariu
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1846/16 — incasarea restantei la salariu (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: A. Miron dosarul nr. 2ra-1846/16
instanța de apel: L. Popova, A. Gavrilița, V. Brașoveanu
Î N C H E I E R E
05 octombrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Iuliana Oprea, Galina Stratulat
examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
lichidatorul Cooperativei de Producere „Libertate” – Iurie Ispas și recursului
declarat de Druguș Valerian și avocatul acestuia - Ion Ciumac, în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a lui Cujba Anatolii, Cujba Ion, Pleșca Nicolai,
Druguș Valerian, Astapcenco Oleg împotriva Cooperativei de Producere
„Libertate”, ÎCS „HML Company” societate cu răspundere limitată cu privire la
încasarea restanței la salariu și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016, prin care a fost admis apelul declarat de
către Cooperativa de Producere „Libertate” și casată parțial hotărîrea Judecătoriei
Rîșcani municipiul Chișinău din 23 decembrie 2015
c o n s t a t ă
La 16 octombrie 2014 Cujba Anatolii, Cujba Ion, Pleșca Nicolai, Druguș
Valerian, Astapcenco Oleg au depus cerere de chemare în judecată împotriva CP
„Libertate”, ÎCS „HML Company” SRL cu privire la încasarea restanței la salariu și
repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii au indicat că, reclamanții sunt angajați la CP
„Libertate” în proces de insolvabilitate. La cererea debitorului Gherman Elena a fost
aplicat sechestru pe masa debitoare a cooperativei. Susțin că le-a fost achitat salariul
pînă în luna mai 2014, după care Cujba Anatolii, Cujba Ion și Pleșca Nicolai au
primit parțial salariul, iar restul salariaților nu au primit careva sume de bani din
ianuarie 2012.
Administratorul insolvabilității explica că în curînd va fi ridicat sechestrul de
pe masa debitoare și va deveni posibilă comercializarea bunurilor, inclusiv va fi
achitat salariul restant angajaților. În luna septembrie au fost înștiințați însă că
creditorul garantat a refuzat de a aloca bani ori de a permite vînzarea bunurilor
debitorului pentru plata salariilor.
În circumstanțele date, au fost nevoiți reclamanții de a înainta prezenta
acțiune.
Cujba Anatolii a fost angajat în baza contractului individual de muncă din 01
iulie 2012, prin ordinul nr. 28 din aceeași dată, cu un salariu lunar de 1500 lei. Dat
fiind că din luna mai 2014 salariul nu i-a fost achitat, datoria la moment constituie
7500 lei, iar pentru reținerea salariului angajatul beneficiază, prin prisma art. 330 al.
(1) lit. e) și f) al. (2) Codul muncii, de o indemnizație de 8715 lei pentru 162 zile de
întîrziere.
Cujba Ion a fost angajat în baza contractului individual de muncă din 06
martie 2014, prin ordinul nr. 36 din aceeași dată, cu un salariu lunar de 1500 lei. Dat
fiind că din luna mai 2014 salariul nu i-a fost achitat, datoria la moment constituie
7500 lei, iar pentru reținerea salariului angajatul beneficiază, prin prisma art. 330 al.
(1) lit. e) și f) al. (2) Codul muncii, de o indemnizație de 8715 lei pentru 162 zile de
întîrziere.
Pleșca Nicolai a fost angajat în baza contractului individual de muncă din 24
mai 2014, prin ordinul nr. 37 din aceeași dată, cu un salariu lunar de 1500 lei. Dat
fiind că din luna iulie 2014 salariul nu i-a fost achitat, datoria la moment constituie
5250 lei, iar pentru reținerea salariului angajatul beneficiază, prin prisma art. 330 al.
(1) lit. e) și f) al. (2) Codul muncii, de o indemnizație de 5785,5 lei pentru 102 zile
de întîrziere.
Druguș Valerian a fost angajat în baza contractului individual de muncă din
14 martie 2011, prin ordinul nr. 07 din aceeași dată, cu un salariu lunar de 2500 lei.
Dat fiind că a primit salariul parțial – de 23750 lei și din cauza că salariul nu i-a fost
achitat din luna ianuarie 2012, datoria la moment constituie 85000 lei, iar pentru
reținerea salariului angajatul beneficiază, prin prisma art. 330 al. (1) lit. e) și f) al.
(2) Codul muncii, de o indemnizație de 170170 lei pentru 1002 zile de întîrziere.
Astapcenco Oleg a fost angajat în baza contractului individual de muncă din
14 noiembrie 2011, prin ordinul nr. 10 din aceeași dată, cu un salariu lunar de 2500
lei. Dat fiind că a primit salariul parțial – de 3750 lei și din cauza că salariul nu i-a
fost achitat din luna ianuarie 2012, datoria la moment constituie 85000 lei, iar pentru
reținerea salariului angajatul beneficiază, prin prisma art. 330 al. (1) lit. e) și f) al.
(2) Codul muncii, de o indemnizație de 170170 lei pentru 1002 zile de întîrziere.
Susțin că cererile prealabile au rămas fără soluționare, din care cauză
acțiunea acestora urmează a fi admisă pe deplin.
Totodată, din cauza reținerii salariilor, reclamanților le-au fost provocate mai
multe umiliri, fiind nevoiți de a împrumuta sume de bani de la alte persoane, pe care
ulterior nu le puteau restitui. Respectiv, reclamanții pretind și la repararea
prejudiciului moral de 3 salarii medii lunare pentru fiecare.
Cer reclamanții încasarea în mod solidar de la CP „Libertate” și ÎCS „HML
Company” SRL: în beneficiul lui Cujba Anatolii restanța la salariu de 7500 lei,
indemnizația de întîrziere de 1215 lei și prejudiciul moral de 4500 lei, iar în total
suma de 13215 lei; în beneficiul lui Cujba Ion restanța la salariu de 7500 lei,
indemnizația de întîrziere de 1215 lei și prejudiciul moral de 4500 lei, iar în total
suma de 13215 lei; în beneficiul lui Pleșca Nicolai restanța la salariu de 5250 lei,
indemnizația de întîrziere de 535,5 lei și prejudiciul moral de 4500 lei, iar în total
suma de 10285,5 lei; în beneficiul lui Astapcenco Oleg restanța la salariu de 85000
lei, indemnizația de întîrziere de 85170 lei și prejudiciul moral de 7500 lei, iar în
total suma de 177670 lei; în beneficiul lui Druguș Valerian restanța la salariu de
85000 lei, indemnizația de întîrziere de 85170 lei și prejudiciul moral de 7500 lei, iar
în total suma de 177670 lei.
Ulterior, Druguș Valerian și-a majorat cuantumul pretențiilor și a cerut
încasarea salariului restant de 85000 lei, a compensației de reținere a salariului de
42220 lei.
În legătură cu decesul lui Astapcenco Oleg la 23 martie 2015, a fost admisă
ca succesor în drepturi – Astapcenco Irina.
Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 23 decembrie 2015, a
fost admisă parțial acțiunea, a fost dispusă încasarea de la CP „Libertate” în proces
de insolvabilitate în beneficiul lui Cujba Anatolii restanța la salariu de 7500 lei,
prejudiciul pentru neachitarea salariului de 1215 lei, prejudiciul moral de 3000 lei,
iar în total suma de 11715 lei; în beneficiul lui Cujba Ion restanța la salariu de 7500
lei, prejudiciul pentru neachitarea salariului de 1215 lei, prejudiciul moral de 3000
lei, iar în total suma de 11715 lei; în beneficiul lui Pleșca Nicolai restanța la salariu
de 5250 lei, prejudiciul pentru neachitarea salariului de 535,5 lei, prejudiciul moral
de 3000 lei, iar în total suma de 8785 lei; în beneficiul lui Druguș Valerian restanța
la salariu de 85000 lei, prejudiciul pentru neachitarea salariului de 45220 lei,
prejudiciul moral de 5000 lei, iar în total suma de 135220 lei; în beneficiul
succesorului reclamantului Astapcenco Oleg – Astapcenco Irina restanța la salariu
de 85000 lei, prejudiciul pentru neachitarea salariului de 45220 lei, prejudiciul moral
de 5000 lei, iar în total suma de 135220 lei, iar în beneficiul statului s-a încasat taxa
de stat de 9079 lei, în rest acțiunea a fost respinsă.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016, a fost admis apelul
declarat de către CP „Libertate” și casată parțial hotărîrea Judecătoriei Rîșcani
municipiul Chișinău din 23 decembrie 2015 în partea încasării de la CP „Libertate”
în beneficiul lui Cujba Anatolii prejudiciul pentru neachitarea salariului de 1215 lei
și prejudiciul moral de 3000 lei; în beneficiul lui Cujba Ion prejudiciul pentru
neachitarea salariului de 1215 lei și prejudiciul moral de 3000 lei; în beneficiul lui
Pleșca Nicolai prejudiciul pentru neachitarea salariului de 535,5 lei și prejudiciul
moral de 3000 lei; în beneficiul lui Druguș Valerian prejudiciul pentru neachitarea
salariului de 45220 lei și prejudiciul moral de 5000 lei; în beneficiul succesorului în
drepturi Astapcenco Irina prejudiciul pentru neachitarea salariului de 45220 lei și
prejudiciul moral de 5000 lei, fiind emisă în partea dată o nouă hotărîre de
respingere a acestor pretenții. În rest, hotărîrea primei instanțe a fost menținută.
La 13 iunie 2016 CP „Libertate” a declarat recurs împotriva deciziei instanței
de apel, prin care a cerut admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătorești și
restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță.
În motivarea recursului a indicat că, CP „Libertate” a fost recunoscută
întreprindere insolvabilă prin hotărîrea Curții de Apel Economice din 10 martie
2011 și în calitate de administrator al insolvabilității a fost numită Druguș Zinaida.
Prin încheierea judecătorească din 26 septembrie 2014 CP „Libertate” a fost trecută
în procedură de faliment și lichidator al procesului de faliment a fost numit Ispas
Iurie. CP „Libertate” deținea în folosință o mină de extragere a zăcămintelor
minerale, activitatea căreia era specializată în extragerea pietrei.
Intimații, care pretind că nu li s-au achitat salariile, de fapt au fost angajați la
lucru de către administratorul insolvabilității, în perioada în care întreprinderea deja
se afla în proces de insolvabilitate. Or, acesta a acționat contrar atribuțiilor instituite
pentru administratorul insolvabilității, care este desemnat pentru păstrarea
integrității bunurilor ce constituie masa debitoare. Nu s-a cerut în acest sens nici
acordul adunării sau comitetului creditorilor în vederea angajării personalului
auxiliar necesar pentru procesul de producere. Nu era clară necesitatea angajării a
două unități de inginer, în situația în care întreprinderea staționa și nu avea
activitate. Mai mult ca atît, acești angajați se aflau în relații de rudenie cu
administratorul insolvabilității, iar Druguș Valerian este soțul lui Druguș Zinaida.
Pretențiile intimatului se bazează doar pe existența contractelor individuale
de muncă, iar argumentele acestora precum că anterior le-au fost achitate salariile,
nu au fost probate prin careva acte contabile, în situația în care acestea nici nu există.
La 12 septembrie 2016 Druguș Valerian și avocatul acestuia Ion Ciumac au
declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care au cerut admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe.
În motivarea recursului au indicat că, instanța de apel la adoptarea soluției a
indicat că CP „Libertate” fiind în proces de faliment era în imposibilitate de a achita
salariile angajaților. Or, motivul dat este deductiv, deoarece administratorul
insolvabilității a întreprins toate măsurile pentru a menține integritatea masei
debitoare. Respectiv, existau toate motivele pentru achitarea în termen a salariilor
angajaților.
Au mai indicat că, sumele pretinse pentru prejudiciul moral sunt modeste.
Studiind temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursurile declarate de către lichidatorul CP „Libertate” – Iurie Ispas,
Druguș Valerian și avocatul acestuia - Ion Ciumac sunt inadmisibile din următoarele
considerente.
În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în
drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către lichidatorul CP
„Libertate” – Iurie Ispas, Druguș Valerian și avocatul acestuia - Ion Ciumac nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.
Astfel, instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a
apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursurile declarate
de către lichidatorul CP „Libertate” – Iurie Ispas, Druguș Valerian și avocatul
acestuia - Ion Ciumac, în esența sa, sunt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu
de drept, cărora instanța de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerințelor art.
130 CPC.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității
constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.
Pe cînd, alte argumente invocate în recursuri nu au relevanță, deoarece nu
denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse, or
recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Aici, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor
invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra
căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursurile declarate de către lichidatorul CP „Libertate” – Iurie Ispas,
Druguș Valerian și avocatul acestuia - Ion Ciumac ca fiind inadmisibile.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e
Recursurile declarate de către lichidatorul Cooperativei de Producere
„Libertate” – Iurie Ispas, Druguș Valerian și avocatul acestuia - Ion Ciumac se
consideră inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Iuliana Oprea
Galina Stratulat