2ra-1846/16 — incasarea restantei la salariu

prima instanță: A. Miron dosarul nr. 2ra-1846/16

instanța de apel: L. Popova, A. Gavrilița, V. Brașoveanu

Î N C H E I E R E

05 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea, Galina Stratulat

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

lichidatorul Cooperativei de Producere „Libertate” – Iurie Ispas și recursului

declarat de Druguș Valerian și avocatul acestuia - Ion Ciumac, în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Cujba Anatolii, Cujba Ion, Pleșca Nicolai,

Druguș Valerian, Astapcenco Oleg împotriva Cooperativei de Producere

„Libertate”, ÎCS „HML Company” societate cu răspundere limitată cu privire la

încasarea restanței la salariu și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016, prin care a fost admis apelul declarat de

către Cooperativa de Producere „Libertate” și casată parțial hotărîrea Judecătoriei

Rîșcani municipiul Chișinău din 23 decembrie 2015

c o n s t a t ă

La 16 octombrie 2014 Cujba Anatolii, Cujba Ion, Pleșca Nicolai, Druguș

Valerian, Astapcenco Oleg au depus cerere de chemare în judecată împotriva CP

„Libertate”, ÎCS „HML Company” SRL cu privire la încasarea restanței la salariu și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii au indicat că, reclamanții sunt angajați la CP

„Libertate” în proces de insolvabilitate. La cererea debitorului Gherman Elena a fost

aplicat sechestru pe masa debitoare a cooperativei. Susțin că le-a fost achitat salariul

pînă în luna mai 2014, după care Cujba Anatolii, Cujba Ion și Pleșca Nicolai au

primit parțial salariul, iar restul salariaților nu au primit careva sume de bani din

ianuarie 2012.

Administratorul insolvabilității explica că în curînd va fi ridicat sechestrul de

pe masa debitoare și va deveni posibilă comercializarea bunurilor, inclusiv va fi

achitat salariul restant angajaților. În luna septembrie au fost înștiințați însă că

creditorul garantat a refuzat de a aloca bani ori de a permite vînzarea bunurilor

debitorului pentru plata salariilor.

În circumstanțele date, au fost nevoiți reclamanții de a înainta prezenta

acțiune.

Cujba Anatolii a fost angajat în baza contractului individual de muncă din 01

iulie 2012, prin ordinul nr. 28 din aceeași dată, cu un salariu lunar de 1500 lei. Dat

fiind că din luna mai 2014 salariul nu i-a fost achitat, datoria la moment constituie

7500 lei, iar pentru reținerea salariului angajatul beneficiază, prin prisma art. 330 al.

(1) lit. e) și f) al. (2) Codul muncii, de o indemnizație de 8715 lei pentru 162 zile de

întîrziere.

Cujba Ion a fost angajat în baza contractului individual de muncă din 06

martie 2014, prin ordinul nr. 36 din aceeași dată, cu un salariu lunar de 1500 lei. Dat

fiind că din luna mai 2014 salariul nu i-a fost achitat, datoria la moment constituie

7500 lei, iar pentru reținerea salariului angajatul beneficiază, prin prisma art. 330 al.

(1) lit. e) și f) al. (2) Codul muncii, de o indemnizație de 8715 lei pentru 162 zile de

întîrziere.

Pleșca Nicolai a fost angajat în baza contractului individual de muncă din 24

mai 2014, prin ordinul nr. 37 din aceeași dată, cu un salariu lunar de 1500 lei. Dat

fiind că din luna iulie 2014 salariul nu i-a fost achitat, datoria la moment constituie

5250 lei, iar pentru reținerea salariului angajatul beneficiază, prin prisma art. 330 al.

(1) lit. e) și f) al. (2) Codul muncii, de o indemnizație de 5785,5 lei pentru 102 zile

de întîrziere.

Druguș Valerian a fost angajat în baza contractului individual de muncă din

14 martie 2011, prin ordinul nr. 07 din aceeași dată, cu un salariu lunar de 2500 lei.

Dat fiind că a primit salariul parțial – de 23750 lei și din cauza că salariul nu i-a fost

achitat din luna ianuarie 2012, datoria la moment constituie 85000 lei, iar pentru

reținerea salariului angajatul beneficiază, prin prisma art. 330 al. (1) lit. e) și f) al.

(2) Codul muncii, de o indemnizație de 170170 lei pentru 1002 zile de întîrziere.

Astapcenco Oleg a fost angajat în baza contractului individual de muncă din

14 noiembrie 2011, prin ordinul nr. 10 din aceeași dată, cu un salariu lunar de 2500

lei. Dat fiind că a primit salariul parțial – de 3750 lei și din cauza că salariul nu i-a

fost achitat din luna ianuarie 2012, datoria la moment constituie 85000 lei, iar pentru

reținerea salariului angajatul beneficiază, prin prisma art. 330 al. (1) lit. e) și f) al.

(2) Codul muncii, de o indemnizație de 170170 lei pentru 1002 zile de întîrziere.

Susțin că cererile prealabile au rămas fără soluționare, din care cauză

acțiunea acestora urmează a fi admisă pe deplin.

Totodată, din cauza reținerii salariilor, reclamanților le-au fost provocate mai

multe umiliri, fiind nevoiți de a împrumuta sume de bani de la alte persoane, pe care

ulterior nu le puteau restitui. Respectiv, reclamanții pretind și la repararea

prejudiciului moral de 3 salarii medii lunare pentru fiecare.

Cer reclamanții încasarea în mod solidar de la CP „Libertate” și ÎCS „HML

Company” SRL: în beneficiul lui Cujba Anatolii restanța la salariu de 7500 lei,

indemnizația de întîrziere de 1215 lei și prejudiciul moral de 4500 lei, iar în total

suma de 13215 lei; în beneficiul lui Cujba Ion restanța la salariu de 7500 lei,

indemnizația de întîrziere de 1215 lei și prejudiciul moral de 4500 lei, iar în total

suma de 13215 lei; în beneficiul lui Pleșca Nicolai restanța la salariu de 5250 lei,

indemnizația de întîrziere de 535,5 lei și prejudiciul moral de 4500 lei, iar în total

suma de 10285,5 lei; în beneficiul lui Astapcenco Oleg restanța la salariu de 85000

lei, indemnizația de întîrziere de 85170 lei și prejudiciul moral de 7500 lei, iar în

total suma de 177670 lei; în beneficiul lui Druguș Valerian restanța la salariu de

85000 lei, indemnizația de întîrziere de 85170 lei și prejudiciul moral de 7500 lei, iar

în total suma de 177670 lei.

Ulterior, Druguș Valerian și-a majorat cuantumul pretențiilor și a cerut

încasarea salariului restant de 85000 lei, a compensației de reținere a salariului de

42220 lei.

În legătură cu decesul lui Astapcenco Oleg la 23 martie 2015, a fost admisă

ca succesor în drepturi – Astapcenco Irina.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 23 decembrie 2015, a

fost admisă parțial acțiunea, a fost dispusă încasarea de la CP „Libertate” în proces

de insolvabilitate în beneficiul lui Cujba Anatolii restanța la salariu de 7500 lei,

prejudiciul pentru neachitarea salariului de 1215 lei, prejudiciul moral de 3000 lei,

iar în total suma de 11715 lei; în beneficiul lui Cujba Ion restanța la salariu de 7500

lei, prejudiciul pentru neachitarea salariului de 1215 lei, prejudiciul moral de 3000

lei, iar în total suma de 11715 lei; în beneficiul lui Pleșca Nicolai restanța la salariu

de 5250 lei, prejudiciul pentru neachitarea salariului de 535,5 lei, prejudiciul moral

de 3000 lei, iar în total suma de 8785 lei; în beneficiul lui Druguș Valerian restanța

la salariu de 85000 lei, prejudiciul pentru neachitarea salariului de 45220 lei,

prejudiciul moral de 5000 lei, iar în total suma de 135220 lei; în beneficiul

succesorului reclamantului Astapcenco Oleg – Astapcenco Irina restanța la salariu

de 85000 lei, prejudiciul pentru neachitarea salariului de 45220 lei, prejudiciul moral

de 5000 lei, iar în total suma de 135220 lei, iar în beneficiul statului s-a încasat taxa

de stat de 9079 lei, în rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016, a fost admis apelul

declarat de către CP „Libertate” și casată parțial hotărîrea Judecătoriei Rîșcani

municipiul Chișinău din 23 decembrie 2015 în partea încasării de la CP „Libertate”

în beneficiul lui Cujba Anatolii prejudiciul pentru neachitarea salariului de 1215 lei

și prejudiciul moral de 3000 lei; în beneficiul lui Cujba Ion prejudiciul pentru

neachitarea salariului de 1215 lei și prejudiciul moral de 3000 lei; în beneficiul lui

Pleșca Nicolai prejudiciul pentru neachitarea salariului de 535,5 lei și prejudiciul

moral de 3000 lei; în beneficiul lui Druguș Valerian prejudiciul pentru neachitarea

salariului de 45220 lei și prejudiciul moral de 5000 lei; în beneficiul succesorului în

drepturi Astapcenco Irina prejudiciul pentru neachitarea salariului de 45220 lei și

prejudiciul moral de 5000 lei, fiind emisă în partea dată o nouă hotărîre de

respingere a acestor pretenții. În rest, hotărîrea primei instanțe a fost menținută.

La 13 iunie 2016 CP „Libertate” a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, prin care a cerut admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătorești și

restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a indicat că, CP „Libertate” a fost recunoscută

întreprindere insolvabilă prin hotărîrea Curții de Apel Economice din 10 martie

2011 și în calitate de administrator al insolvabilității a fost numită Druguș Zinaida.

Prin încheierea judecătorească din 26 septembrie 2014 CP „Libertate” a fost trecută

în procedură de faliment și lichidator al procesului de faliment a fost numit Ispas

Iurie. CP „Libertate” deținea în folosință o mină de extragere a zăcămintelor

minerale, activitatea căreia era specializată în extragerea pietrei.

Intimații, care pretind că nu li s-au achitat salariile, de fapt au fost angajați la

lucru de către administratorul insolvabilității, în perioada în care întreprinderea deja

se afla în proces de insolvabilitate. Or, acesta a acționat contrar atribuțiilor instituite

pentru administratorul insolvabilității, care este desemnat pentru păstrarea

integrității bunurilor ce constituie masa debitoare. Nu s-a cerut în acest sens nici

acordul adunării sau comitetului creditorilor în vederea angajării personalului

auxiliar necesar pentru procesul de producere. Nu era clară necesitatea angajării a

două unități de inginer, în situația în care întreprinderea staționa și nu avea

activitate. Mai mult ca atît, acești angajați se aflau în relații de rudenie cu

administratorul insolvabilității, iar Druguș Valerian este soțul lui Druguș Zinaida.

Pretențiile intimatului se bazează doar pe existența contractelor individuale

de muncă, iar argumentele acestora precum că anterior le-au fost achitate salariile,

nu au fost probate prin careva acte contabile, în situația în care acestea nici nu există.

La 12 septembrie 2016 Druguș Valerian și avocatul acestuia Ion Ciumac au

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care au cerut admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului au indicat că, instanța de apel la adoptarea soluției a

indicat că CP „Libertate” fiind în proces de faliment era în imposibilitate de a achita

salariile angajaților. Or, motivul dat este deductiv, deoarece administratorul

insolvabilității a întreprins toate măsurile pentru a menține integritatea masei

debitoare. Respectiv, existau toate motivele pentru achitarea în termen a salariilor

angajaților.

Au mai indicat că, sumele pretinse pentru prejudiciul moral sunt modeste.

Studiind temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursurile declarate de către lichidatorul CP „Libertate” – Iurie Ispas,

Druguș Valerian și avocatul acestuia - Ion Ciumac sunt inadmisibile din următoarele

considerente.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către lichidatorul CP

„Libertate” – Iurie Ispas, Druguș Valerian și avocatul acestuia - Ion Ciumac nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a

apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursurile declarate

de către lichidatorul CP „Libertate” – Iurie Ispas, Druguș Valerian și avocatul

acestuia - Ion Ciumac, în esența sa, sunt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu

de drept, cărora instanța de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerințelor art.

130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recursuri nu au relevanță, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse, or

recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor

invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de către lichidatorul CP „Libertate” – Iurie Ispas,

Druguș Valerian și avocatul acestuia - Ion Ciumac ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e

Recursurile declarate de către lichidatorul Cooperativei de Producere

„Libertate” – Iurie Ispas, Druguș Valerian și avocatul acestuia - Ion Ciumac se

consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Galina Stratulat