2rh-193/16 — stabilirea faptului de trai în imobil și obligarea achitării datoriei

dosarul nr. 2rh-193/16 Î N C H E I E R E 05 octombrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii – Iuliana Oprea, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Oleg Sternioală examinînd cererea de revizuire depusă de Iațenco Elena, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Iațenco Elena împotriva lui Iațenco Mihail cu privire la stabilirea faptului de trai în apartament, încasarea sumei datorate, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 08 iunie 2016 c o n s t a t ă La 10 februarie 2015 Iațenco Elena a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iațenco Mihail cu privire la stabilirea faptului de trai în apartament și încasarea sumei datorate.

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că, la data de 30 mai 1997 a înregistrat căsătoria cu Iațenco Mihail. Prin hotărîrea judecătoriei Bălți din 14 iulie 2010 căsătoria a fost desfăcută, iar începînd cu 13 octombrie 2010, împreună cu copilul minor Iațenco Andrei a trecut cu traiul la gazdă, deoarece Iațenco Mihail avea un comportament agresiv față de dînsa și copilul minor. Ulterior, din motivul că nu dispunea de mijloace financiare pentru achitarea chiriei, a trecut cu traiul la mama sa. Susține că, în perioada dată a locuit doar Iațenco Mihail în apartamentul nr.20 din str. Bulgară nr. 75, mun.

Bălți, fapt confirmat prin hotărîrea judecătoriei Bălți din 05 februarie 2013 în cauza civilă SA „Cet-Nord” împotriva lui Iațenco Mihail cu privire la încasarea datoriei, în care s-a constatat că Iațenco Elena nu locuiește în apartament din anul 2010, considerînd necesar încasarea sumelor pentru furnizarea energiei termice doar de la Iațenco Mihail, care locuia de unul singur în apartamentul nr.20 din str. Bulgară nr. 75, mun. Bălți. Menționează că, la data de 15 septembrie 2014, prin procesul-verbal de evacuare din aceiași dată, întocmit de executorul judecătoresc Gușan Nicolae, a avut loc evacuarea forțată a lui Iațenco Mihail din apartamentul nr. 20 din str. Bulgară nr. 75, mun. Bălți în baza deciziei Curții Supreme de Justiție din 23 iulie 2014, prin care s-a constatat că Iațenco Elena nu locuia în apartamentul nr. 20 din str. Bulgară nr. 75, mun.

Bălți, în acest apartament locuia de unul singur pîrîtul Iațenco Mihail. 1 Relevă că în perioada cît pîrîtul Iațenco Mihail a locuit de unul singur, a acumulat datorii la serviciile comunale, în sumă totală de 18934,97 de lei. Solicită stabilirea faptului că Iațenco Mihail a locuit de unul singur în apartamentul nr.20 din str. Bulgară nr. 75, mun. Bălți în perioada 13 octombrie 2010 pînă la 15 septembrie 2014, inclusiv, încasarea de la Iațenco Mihail în folosul lui Iațenco Elena a sumei de 18934,97 de lei, restanța pentru serviciile comunale neachitate și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 06 august 2015 s-a admis acțiunea, s-a constatat faptul că Iațenco Mihail a locuit de unul singur în perioada 13 octombrie 2010 pînă la 15 septembrie 2014, în apartamentul nr.20 din str. Bulgară nr. 75, mun.

Bălți, s-a încasat de la Iațenco Mihail în beneficiul lui Iațenco Elena suma datoriei de 18934,97 de lei și cheltuielile de judecată în mărime de 766,5 de lei. Prima instanță a reținut că, prin hotărîrea irevocabilă a Judecătoriei Bălți din 23 noiembrie 2013 s-a stabilit faptul că, deși Elena Iațenco deținea 2/3 din bunul imobil a apartamentului nr.20 din str. Bulgară nr. 75, mun. Bălți, aceasta nu a locuit în el și nu s-a folosit de dreptul de proprietate, fiind nevoită să locuiască la mama acesteia împreună cu copilul minor, iar Iațenco Mihail a acumulat datoria pentru serviciile comunale în sumă totală de 18934,97 de lei, reieșind din facturile eliberate de furnizorii serviciilor comunale.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 19 ianuarie 2016 s-a respins apelul declarat de Iațenco Mihail și s-a menținut hotărîrea primei instanțe. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 08 iunie 2016 s-a admis recursul declarat de Iațenco Mihail, s-a casat decizia Curții de Apel Bălți din 19 ianuarie 2016 și hotărârea Judecătoriei Bălți din 06 august 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Iațenco Elena împotriva lui Iațenco Mihail cu privire la stabilirea faptului de trai în apartament și încasarea sumei datorate cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care: s-a respins acțiunea înaintată de Iațenco Elena împotriva lui Iațenco Mihail cu privire la stabilirea faptului de trai în apartament, încasarea de la Iațenco Mihail în beneficiul lui Iațenco Elena a sumei datorate, ca fiind neîntemeiată.

La data de 16 august 2016 Iațenco Elena a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 08 iunie 2016, solicitînd admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 08 iunie 2016. În motivarea cererii de revizuire s-a referit la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă susținînd că, nu a fost înștiințată despre parvenirea recursului în adresa Curții Supreme de Justiție, fiind ignorate prevederile art.102-105 din Codul de procedură civilă și explicațiile recomandării nr.54, fiindu-i îngrădit dreptul la acces liber la justiție prin neinformarea despre necesitatea și oportunitatea înaintării referinței la cererea de recurs, iar cererea de recurs a fost depusă cu depășirea termenului stabilit la art.434 din Codul de procedură civilă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de revizuire este inadmisibilă din următoarele motive. Colegiul menționează că, art. 449 din Codul de procedură civilă prevede expres și exhaustiv temeiurile pentru declararea cererii de revizuire. În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale 2 ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul relevă că, circumstanțele nou-descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunțării hotărîrii și au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă. Astfel, Colegiul conchide că pentru a invoca temeiul indicat de revizuent este necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială, să existe anterior pronunțării hotărîrii, dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior.

Din conținutul cererii de revizuire, Colegiul constată că, revizuentul nu a declarat careva temei legal pentru admiterea cererii de revizuire, iar argumentele invocate în suportul revizuirii deciziei instanței de recurs nu pot fi reținute, deoarece pretinsele circumstanțe invocate de revizuent nu sunt susceptibile să influențeze soluția instanței de recurs. Mai mult, conform art.440 alin.(2) din Codul de procedură civilă, asupra admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face o mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Respectiv, părțile interesate pot lua cunoștință de conținutul acestora accesînd pagina respectivă.

În altă ordine de idei, revizuentul fiind persoană interesată în examinarea acestei cauze, urma să se intereseze de soluția luată de instanța de judecată, după examinarea cererii de apel (cazul Van Harn versus Germania nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). Colegiul consideră relevantă jurisprudența CtEDO la examinarea cauzelor, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52,).

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Iațenco Elena ca fiind inadmisibilă. 3 În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Iațenco Elena, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Iațenco Elena împotriva lui Iațenco Mihail cu privire la stabilirea faptului de trai în apartament, încasarea sumei datorate, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 08 iunie 2016. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Ala Cobăneanu Galina Stratulat Oleg Sternioală 4