3rh-95/16 — contestarea refuzurilor, recunoașterea dreptului pretins

Dosarul nr. 3rh-95/15

Instanța de fond: Judecătoria Centru mun. Chișinău – D. Chistol

Instanța de apel: CA Chișinău – M. Ciugureanu, G. Dașchevici, E. Fistican

Instanța de recurs: CSJ – S. Filincova, I. Bejenaru, M. Ghervas

Î N C H E I E R E

28 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președinte judecător Svetlana Filincova,

Judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

examinînd cererea de revizuire declarată de către Rotari Ivan în pricina civilă la

acțiunea lui Rotari Ivan împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale,

Inspectoratului de Stat al Muncii, Centrului Național Anticorupție, Guvernului Republicii

Moldova, Societății pe Acțiuni „Uzina ABA-1”, Societății cu Răspundere Limitată

„Davconix- Com” și Nellei Polean privind contestarea refuzului, recunoașterea dreptului

pretins, recunoașterea acțiunilor colaboratorilor organelor de stat ca fiind neglijente,

obligarea pîrîților să reprime îmbogățirea fără justă cauză și obligarea transmiterii fondului

de arhivă

împotriva încheierii Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2016,

C O N S T A T Ă:

Rotari Ivan s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului

Afacerilor Interne, Procuraturii Generale, Inspectoratului de Stat al Muncii, Centrului

pentru Combaterea Crimelor Economice și a Corupției, Guvernului Republicii Moldova și

SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate, prin care a solicitat: recunoașterea

acțiunilor pîrîților drept neconstituționale, ineficiente, iresponsabile și ilegale; obligarea

pîrîților să execute prevederile legislației în vigoare în scopul restabilirii drepturilor și

intereselor reclamantului prin contracararea acțiunilor ilegale ale persoanelor terțe și

identificarea organului abilitat cu dreptul de a-i retrage Nellei Polean documentele

înteprinderii și a ștampilei SA „Uzina ABA-1” cu transmiterea acestora administratorului

societății ( f.d. 2-5, vol. I).

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din data de 17 februarie 2015 s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Rotari Ivan ca fiind neîntemeiată ( f.d. 40,

vol. II).

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe Rotari Ivan a declarat apel, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea hotărîrii, cu emiterea unei hotărîri noi de admitere a

acțiunii integral ( f.d.53, vol. II).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 16 martie 2016 s-a respins apelul

declarat de către Rotari Ivan, s-a menținut hotărîrea primei instanțe ( f.d. 99, vol. II).

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 10 iunie 2016 Rotari Ivan a

contestat-o cu recurs, prin care a solicitat casarea deciziei contestate și a hotărîrii primei

1

instanțe cu emiterea unei hotărîri noi, prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată

( f.d. 111-113, vol. II).

Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție din 27 iulie 2016 recursul declarat de către Rotari Ivan s-a considerat

inadmisibil ( f.d. 125-128, vol.II).

La data de 27 august 2016 Rotari Ivan a depus cerere de revizuire, solicitînd admiterea

cererii de revizuire, casarea încheierii instanței de recurs, deciziei instanței de apel și a

hotărîrii primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond ( f.d. 131-134,

vol. II).

În motivarea cererii de revizuire revizuentul a invocat art. 449, lit. b) CPC, indicînd că

instanțele de judecată au aplicat Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012, pe cînd cererea de

chemare în judecată a fost depusă anterior adoptării acestei legi, respectiv urma să fie

aplicată Legea nr. 416 din 18 decembrie 1990, care la momentul depunerii cererii de

chemare în judecată era în vigoare.

La data de 27 septembrie 2016 Ministerul Afacerilor Interne a depus referință la

cererea de revizuire, prin care a solicitat respingerea revizuirii ca fiind inadmisibilă ( f.d.

13-141, vol.II).

Conform prevederilor art. 451 alin.1 în coroborare cu art. 447 lit. a) CPC cererea de

revizuire se depune în scris de către părți și alți participanți la proces, indicîndu-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Verificînd argumentele revizuentului, examinînd materialele cauzei în raport cu

temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră, că cererea de revizuire este

inadmisibilă și urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

Prevederile art. 449 CPC revizuirea se declară în cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură

cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii;

c) instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care

au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și

la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată

sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau

din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de

Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat

o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii

Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul

Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau

libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii

pronunțate de o instanță de judecată națională.

2

Revizuentul a indicat drept temei de revizuire faptul, că instanțele de judecată la

emiterea hotărîrilor au aplicat Legea nr. 320 din 17 decembrie 2012 cu privire la activitatea

Poliției și Statutul Polițistului, însă la momentul depunerii cererii de chemare în judecată era

în vigoare Legea nr. 416- XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție și anume

prevederile acestei legi urmau să fie aplicate, temei ce nu se regăsește în prevederile legale

sus- citate.

Colegiul precizează că hotărîrea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată

în raport cu probatoriul dosarului existent la data pronunțării acestei hotărîri, dar numai în

baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanță la data pronunțări.

Pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi

judecăți, pe temeiul unor elemente, ce au format obiectul judecății finalizate cu pronunțarea

hotărîrii, a cărei revizuire se solicită. Pentru admiterea cererii de revizuire pe acest temei

este important ca circumstanțele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunțării

hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă

asupra concluziei (hotărîrii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea

judecătorească devine irevocabilă.

Examinînd argumentele cererii de revizuire, Colegiul le apreciază drept irelevante și

lipsite de contextul pertinent inițierii procedurii de revizuire, or acestea de fapt, nu sunt

susținute prin nici un fel de probe indubitabile.

Argumentele susținute de revizuent nu pot fi acceptate drept noi circumstanțe, care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului.

Colegiul constată, că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea

erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărîri irevocabile, fapt care

direct contravine atît dispozițiilor legii naționale, cît și celor internaționale.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine principiului

securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat

și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează, că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de

reformare a hotărîrii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce

la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă

a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea

numai în cazuri strict determinate, care sînt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate instanța de revizuire invocă și hotărîrea Curții Europene

a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei,

în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea

principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să

solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și

unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la

principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu

caractere substanțiale și obligatorii.

3

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid.,

cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și

obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la

acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe

esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs.

Moldova). Din considerentele menționate, Colegiul consideră că prezenta cerere de

revizuire nu poate fi admisă.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 449, 453 CPC Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Rotari Ivan.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4