2ra-1800/16 — compensarea bunurilor confiscate in cadrul represiilor politice
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- compensarea bunurilor confiscate in cadrul represiilor politice
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1800/16 — compensarea bunurilor confiscate in cadrul represiilor politice (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: Judecătoria Telenești, Judecător – Iurie Hîrbu
Instanța de Apel: Curtea de Apel Bălți, Judecători – Eduard Ababei, Adriana Garbuz, Galina Polivenco
Dosar nr.2ra-1800/16
ÎNCHEIERE
07 septembrie 2016 municipiul Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, – Svetlana Filincova,
Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas
Examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către
Consiliul raional Telenești și de către avocatul Eduard Ceornea, în interesele lui
Alexandr Stratan,
în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr
Stratan împotriva Consiliului raional Telenești, Primăriei Telenești, cu privire la
compensarea valorii bunurilor confiscate în cadrul represiunilor politice,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 aprilie 2016,
co ns tată :
La 20 martie 2015 Alexandr Stratan a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului raional Telenești și Primăriei Telenești, solicitînd anularea
deciziei comisiei speciale a Consiliului raional Telenești din 22 ianuarie 2013, prin
care a fost refuzată compensarea valorii bunurilor confiscate și încasarea valorii
bunurilor supuse confiscării.
În motivarea cererii Alexandr Stratan a indicat că buneii și părinții lui, la 12
iunie 1941 au fost supuși represiunilor politice, în urma cărora familia Stratan a
fost deportată de la locul de trai, iar averea familiei, amplasată în satul Mîndrești,
raionul Telenești, a fost confiscată.
La 22 iulie 2013, în corespundere cu normele Legii nr.1225 din 08.12.1992
privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, Alexandru Stratan, Ivan
Stratan, Feodora Stratan, Evghenia Stratan, Feodosia Stratan, Feodor Stratan și
Maria Stratan au fost recunoscuți victime ale represiilor politice și au fost
reabilitați.
În urma reabilitării familiei sale, Alexandr Stratan, fiind unicul succesor al
defuncților, s-a adresat Consiliului raional Telenești în vederea recuperării valorii
bunurilor confiscate, însă prin hotărîrea comisiei speciale a Consiliului raional
Telenești cererea acestuia a fost respinsă, din motiv că el nu este cetățean al
Republicii Moldova și nu are dreptul la compensarea valorii bunurilor confiscate.
1
Ulterior, în cursul examinării pricinii în fond, Alexandr Stratan a depus cerere
de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat recuperarea valorii bunurilor
supuse confiscării prin încasarea de la Consiliul raional Telenești a contravalorii
bunurilor confiscate în mărime de 1 802 818 (un milion opt sute două mii opt sute
optsprezece) lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Telenești din 12 octombrie 2015 cererea de chemare
în judecată depusă de Alexandr Stratan a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 12 aprilie 2016 a fost admis apelul depus
de avocatul Eduard Ceornea, în interesele lui Alexandr Stratan. A fost casată
integral hotărîrea Judecătoriei Telenești din 12 octombrie 2015 și emisă o nouă
hotărîre, prin care pretențiile lui Alexandr Stratan au fost admise parțial. A fost
încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Consiliului raional Telenești,
în beneficiul lui Alexandr Stratan suma de 505 382 lei, cu titlu de compensație a
valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice. Plata compensației a fost
eșalonată pe un termen de 5 ani, urmând a fi achitate în rate anuale a cîte 20 la sută
anual. În rest, pretențiile lui Alexandr Stratan au fost respinse ca neîntemeiate.
La 09 iunie 2016 Consiliul raional Telenești a declarat recurs împotriva deciziei
Curții de Apel Bălți din 12 aprilie 2016, solicitînd casarea integrală a deciziei
recurate și menținerea hotărîrii instanței de fond.
În motivarea cererii a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și
pasibilă a fi casată, ori nu corespunde tuturor normelor de drept și nu răspunde la
toate obiecțiile formulate de Consiliul raional Telenești.
Consideră recurentul că instanța de apel nu a constatat toate circumstanțele
importante pentru soluționarea pricinii și a admis derogări de la normele de drept.
La 14 iulie 2016 avocatul avocatul Eduard Ceornea, în interesele lui Alexandr
Stratan a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 aprilie 2016,
solicitînd casarea deciziei recurate în partea respingerii pretențiilor lui Alexandr
Stratan și pronunțare unei noi hotărîri, prin care pretențiile recurentului să fie
admise în volum deplin.
În motivarea cererii a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia
să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.
Analizînd temeiurile invocate în cererile de recurs, în raport cu materialele
pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de
Consiliul raional Telenești și de către avocatul Eduard Ceornea, în interesele lui
Alexandr Stratan ca fiind inadmisibile, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
2
normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură
Civilă.
În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.
Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de
apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII Cod Procedură
Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din
prevederile art.437 alin.(1) lit.f) Cod Procedură Civilă, în sarcina recurentului este
impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor
încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de
drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind
admisibil.
În speță, criticile aduse de recurenți, însoțite de vasta argumentare a
circumstanțelor de fapt și de drept ale pricinii, nu pot duce la admisibilitatea
recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.432 din Codul de
Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă asupra reaprecierii probelor și
circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de
judecată.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență și
care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța
de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursurilor.
Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-a,
Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o
rejudecare a fondului pricinii. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura
efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de
declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4).
Abordarea recurenților în speță evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu
soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestora nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care ar impune
declararea recursurilor ca fiind admisibile.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu poate
fi evidențiat de cererile de recurs în cauză.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursurilor ca fiind admisibile.
3
În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod
Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Consiliul raional Telenești și
de către avocatul Eduard Ceornea, în interesele lui Alexandr Stratan.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
Svetlana Filincova,
Judecători – Dumitru Mardari
Maria Ghervas
4