2ra-1800/16 — compensarea bunurilor confiscate in cadrul represiilor politice
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- compensarea bunurilor confiscate in cadrul represiilor politice
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1800/16 — compensarea bunurilor confiscate in cadrul represiilor politice (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: Judecătoria Telenești, Judecător – Iurie Hîrbu Instanța de Apel: Curtea de Apel Bălți, Judecători – Eduard Ababei, Adriana Garbuz, Galina Polivenco Dosar nr.2ra-1800/16 ÎNCHEIERE 07 septembrie 2016 municipiul Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, – Svetlana Filincova, Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas Examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Consiliul raional Telenești și de către avocatul Eduard Ceornea, în interesele lui Alexandr Stratan, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Stratan împotriva Consiliului raional Telenești, Primăriei Telenești, cu privire la compensarea valorii bunurilor confiscate în cadrul represiunilor politice, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 aprilie 2016, co ns tată : La 20 martie 2015 Alexandr Stratan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Telenești și Primăriei Telenești, solicitînd anularea deciziei comisiei speciale a Consiliului raional Telenești din 22 ianuarie 2013, prin care a fost refuzată compensarea valorii bunurilor confiscate și încasarea valorii bunurilor supuse confiscării.
În motivarea cererii Alexandr Stratan a indicat că buneii și părinții lui, la 12 iunie 1941 au fost supuși represiunilor politice, în urma cărora familia Stratan a fost deportată de la locul de trai, iar averea familiei, amplasată în satul Mîndrești, raionul Telenești, a fost confiscată. La 22 iulie 2013, în corespundere cu normele Legii nr.1225 din 08.12.1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, Alexandru Stratan, Ivan Stratan, Feodora Stratan, Evghenia Stratan, Feodosia Stratan, Feodor Stratan și Maria Stratan au fost recunoscuți victime ale represiilor politice și au fost reabilitați.
În urma reabilitării familiei sale, Alexandr Stratan, fiind unicul succesor al defuncților, s-a adresat Consiliului raional Telenești în vederea recuperării valorii bunurilor confiscate, însă prin hotărîrea comisiei speciale a Consiliului raional Telenești cererea acestuia a fost respinsă, din motiv că el nu este cetățean al Republicii Moldova și nu are dreptul la compensarea valorii bunurilor confiscate. 1 Ulterior, în cursul examinării pricinii în fond, Alexandr Stratan a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat recuperarea valorii bunurilor supuse confiscării prin încasarea de la Consiliul raional Telenești a contravalorii bunurilor confiscate în mărime de 1 802 818 (un milion opt sute două mii opt sute optsprezece) lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Telenești din 12 octombrie 2015 cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Stratan a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 12 aprilie 2016 a fost admis apelul depus de avocatul Eduard Ceornea, în interesele lui Alexandr Stratan. A fost casată integral hotărîrea Judecătoriei Telenești din 12 octombrie 2015 și emisă o nouă hotărîre, prin care pretențiile lui Alexandr Stratan au fost admise parțial. A fost încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Consiliului raional Telenești, în beneficiul lui Alexandr Stratan suma de 505 382 lei, cu titlu de compensație a valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice.
Plata compensației a fost eșalonată pe un termen de 5 ani, urmând a fi achitate în rate anuale a cîte 20 la sută anual. În rest, pretențiile lui Alexandr Stratan au fost respinse ca neîntemeiate. La 09 iunie 2016 Consiliul raional Telenești a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 aprilie 2016, solicitînd casarea integrală a deciziei recurate și menținerea hotărîrii instanței de fond. În motivarea cererii a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și pasibilă a fi casată, ori nu corespunde tuturor normelor de drept și nu răspunde la toate obiecțiile formulate de Consiliul raional Telenești. Consideră recurentul că instanța de apel nu a constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii și a admis derogări de la normele de drept.
La 14 iulie 2016 avocatul avocatul Eduard Ceornea, în interesele lui Alexandr Stratan a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 aprilie 2016, solicitînd casarea deciziei recurate în partea respingerii pretențiilor lui Alexandr Stratan și pronunțare unei noi hotărîri, prin care pretențiile recurentului să fie admise în volum deplin. În motivarea cererii a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. Analizînd temeiurile invocate în cererile de recurs, în raport cu materialele pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de Consiliul raional Telenești și de către avocatul Eduard Ceornea, în interesele lui Alexandr Stratan ca fiind inadmisibile, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a 2 normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.
Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII Cod Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din prevederile art.437 alin.(1) lit.f) Cod Procedură Civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, criticile aduse de recurenți, însoțite de vasta argumentare a circumstanțelor de fapt și de drept ale pricinii, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.432 din Codul de Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă asupra reaprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de judecată. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență și care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursurilor. Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-a, Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o rejudecare a fondului pricinii.
Rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4). Abordarea recurenților în speță evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestora nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care ar impune declararea recursurilor ca fiind admisibile. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu poate fi evidențiat de cererile de recurs în cauză.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursurilor ca fiind admisibile. 3 În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Consiliul raional Telenești și de către avocatul Eduard Ceornea, în interesele lui Alexandr Stratan. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Svetlana Filincova, Judecători – Dumitru Mardari Maria Ghervas 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.