2ra-1016/16 — constatarea incalcarii dreptului la judecare in termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral si material

2ra-1016/16 — constatarea incalcarii dreptului la judecare in termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral si material (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: O. Parfeni dosarul nr. 2ra-1016/16

instanța de apel: A. Panov, A. Minciuna, M. Moraru

D E C I Z I E

22 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iuliana Oprea

Judecătorii Dumitru Mardari, Nicolae Craiu, Mariana Pitic, Galina Stratulat

examinînd recursurile declarate de Ministerul Justiției și Demian Grigore, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Demian Grigore împotriva

Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 16 decembrie 2015, prin care au fost respinse apelurile declarate de

Ministerul Justiției și Demian Grigore și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani

municipiul Chișinău din 22 octombrie 2015

c o n s t a t ă

La 27 iulie 2015 Demian Grigore a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 18 aprilie 2008 a depus la

Judecătoria Căușeni o cerere de chemare în judecată împotriva Filialei Căușeni SA

„Moldtelecom” cu privire la neonorarea obligațiilor contractuale și încasarea

prejudiciului cauzat.

Prin hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 14 noiembrie 2008, acțiunea a fost admisă

parțial.

Prin decizia Curții de Apel Bender din 19 februarie 2009, au fost respinse apelurile

declarate de către Demian Grigore și SA „Moldtelecom” și menținută hotărîrea primei

instanțe.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 august 2009, recursul declarat de SA

„Moldtelecom” a fost admis, au fost casate decizia Curții de Apel Bender din 19 februarie

2009 și hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 14 noiembrie 2008, și restituită pricina spre

rejudecare la Judecătoria Căușeni, în alt complet de judecată.

1

Prin hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 16 februarie 2010, acțiunea a fost admisă

parțial.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 02 iunie 2010, a fost respinsă cererea

SA „Moldtelecom” de strămutare a pricinii în altă instanță.

Prin decizia Curții de Apel Bender din 23 octombrie 2010, a fost respins apelul

declarat de SA „Moldtelecom” și menținută hotărîrea primei instanțe.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 mai 2011, a fost admis recursul

declarat de SA „Moldtelecom”, casată decizia Curții de Apel Bender din 23 octombrie

2010 și restituită pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 30 septembrie 2011, a fost admis apelul

declarat de SA „Moldtelecom”, casată hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 16 februarie

2010 și remisă pricina spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Căușeni din 09 aprilie 2013, a fost admis demersul SA

„Moldtelecom” și pricina strămutată pentru judecare la Judecătoria Centru mun.

Chișinău.

Prin decizia Curții de Apel Bender din 01 octombrie 2013, a fost admis recursul

declarat de Demian Grigore, casată încheierea Judecătoriei Căușeni din 09 aprilie 2013 și

restituită cauza conform competenței la Judecătoria Căușeni în același complet de

judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 31 martie 2014, acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2014, a fost respins apelul

declarat de Grigore Demian și menținută hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 31 martie

2014.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 06 mai 2015, recursul declarat de

Grigore Demian a fost considerat ca inadmisibil.

Ca urmare a celor menționate, indică reclamantul că examinarea cauzei date a durat

mai bine de 7 ani de zile în instanțele de judecată și, deci, nu poate fi considerată ca

examinată în termeni rezonabili.

Prin tergiversarea examinării cauzei i-a fost încălcat dreptul privind satisfacția

echitabilă, iar după complicitatea cauzei și comportamentul părților în ședințele de

judecată nu a fost necesar ca pricina dată să fie examinată de către instanțele de judecată

într-o perioadă de peste 7 ani de zile.

Or, în prima instanță în total au avut loc 19 ședințe de judecată și examinate pe o

perioadă de peste 3 ani și 7 luni; în instanțele de apel în total au avut loc 14 ședințe de

judecată, care s-au examinat pentru o perioadă de 7 luni; în instanța de recurs în total au

avut loc 7 ședințe de judecată, care s-au examinat timp de 25 zile.

Respectiv, judecarea cauzei a avut loc pe o perioadă cu încălcarea termenilor

rezonabili prevăzuți de lege, dintre care la judecarea primelor apeluri instanța a numit 4

ședințe de judecată, toate fiind amînate la cererea părții adverse din diferite motive – din

lipsă a pîrîtului, pentru prezentarea unor noi probe; ca urmare a primei rejudecări, instanța

de apel a examinat pricina în ordine de apel pe o durată de 5 ședințe de judecată, dintre

care două ședințe au fost amînate fără vreun motiv întemeiat; instanța de recurs a

examinat cauza timp de 3 ședințe.

În mod deosebit prima instanță a încălcat termenii rezonabili de judecare a pricinii

după prima rejudecare, unde în total au avut loc 12 ședințe de judecată, care s-au examinat

timp de 2 ani și 16 zile, iar 3 ședințe au fost amînate la cererea nemotivată a pîrîtului.

2

Deși Curtea Supremă de Justiție la 02 iunie 2010 s-a expus asupra respingerii

cererii de strămutare a pricinii la o altă instanță, la 09 aprilie 2013 instanța a admis

demersul pîrîtului și a dispus strămutarea pricinii pentru judecare la Judecătoria Centru

mun. Chișinău. Ulterior însă soluția dată a fost casată. Or, din aceste considerente,

examinarea pricinii a fost tergiversată cu 6 luni.

Esențial s-au scurs și termenele de la data pronunțării hotărîrii primei instanțe

(deciziei instanței de apel) și examinarea căilor ordinare de atac în instanțele ierarhic

superioare.

A menționat că activează în calitate de avocat, respectiv pentru pregătirea acțiunii

și depunerea acesteia în instanța de judecată reclamantul a consumat mai mult de 10 ore.

Or, ținînd cont de recomandările Consiliului Uniunii Avocaților asupra cuantumului

onorariilor avocaților, acestuia urmează a-i fi compensată suma de 11900 lei, care poate

fi considerată drept un venit ratat.

Totodată consideră că, prin tergiversarea examinării cauzei i-a fost cauzat și un

prejudiciu moral, pe care-l estimează la suma de 40000 lei, ce constituie echivalentul

suferințelor psihice legate de tergiversarea examinării cauzei de către instanțele de

judecată.

Susține reclamantul că în legătură cu examinarea cauzei a fost nevoit să suporte

cheltuieli suplimentare - pentru obținerea xerocopiilor din materialele cauzei civile,

pentru deplasări din or. Căușeni pînă în mun. Chișinău etc.

Cere reclamantul Demian Grigore admiterea acțiunii, constatarea faptului

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, încasarea din contul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Demian Grigore a prejudiciului moral în mărime de

40000 lei, a prejudiciului material în mărime de 11900 lei – venit ratat, și a cheltuielilor

de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 22 octombrie 2015, a fost

admisă parțial acțiunea, fiind constatată încălcarea dreptului lui Demian Grigore la

judecarea în termen rezonabil a cauzei, dispusă încasarea din bugetul de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Demian Grigore a sumei de 3000 lei

cu titlul de prejudiciu moral și sumei de 698 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, iar în

total suma de 3698 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2015, au fost respinse

apelurile declarate de Ministerul Justiției și Demian Grigore și menținută hotărîrea

Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 22 octombrie 2015.

La 29 februarie 2016 Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătorești, cu

pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanțele de judecată la pronunțarea

hotărîrilor au interpretat în mod eronat normele de drept material.

Susține că instanța de apel și prima instanță la adoptarea hotărîrilor doar parțial au

apreciat Raportul motivat nr. 81-9/15 din 02 septembrie 2015, prezentat de către

Judecătoria Căușeni, în condițiile în care din conținutul acestuia este evident că durata de

timp a examinării cauzei s-a datorat complexității cauzei și comportamentului

participanților la proces.

Prin urmare, conform Raportului motivat nr.81-9/15 din 02 septembrie 2015,

prezentat de către Judecătoria Căușeni, se desprinde că judecarea acțiunii începînd cu 18

aprilie 2008 și pînă la 06 mai 2015 (7 ani) s-a datorat faptului că toate amînările ședințelor

3

de judecată ce au avut loc sunt explicate și motivate, din acest considerent nu a existat

nici un temei de a constata încălcarea dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil.

Totodată, instanța de apel nu a ținut cont de faptul și nu s-a expus asupra

argumentului Ministerului Justiției referitor la faptul că reclamantul Demian Grigore

dispunea de dreptul legal de a obiecta asupra amînării ședințelor de judecată, inclusiv și

dreptul de a solicita instanței de judecată o cerere de urgentare a examinării pricinii

conform prevederilor art.192 CPC, acțiuni care însă nu au fost întreprinse.

Alt argument invocat în susținerea netemeiniciei deciziei instanței de apel se

explică prin faptul că soluția instanțelor de judecată ierarhic inferioare privind încasarea

prejudiciului moral și a prejudiciului material este una neîntemeiată, atîta timp cît nu

există nici un motiv de a consta încălcarea dreptului la examinare în termen rezonabil a

cauzei.

În această ordine de idei, în lipsa dovezilor că persoana a suferit un prejudiciu în

urma încălcării dreptului garantat de lege, nu se acordă în mod automat dreptul la

încasarea prejudiciului material și moral.

La 29 februarie 2016 Demian Grigore a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea

unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la pronunțarea deciziei a

interpretat în mod eronat normele de drept material. Astfel, instanța de apel nu a luat în

considerație poziția primei instanțe care a constatat că termenii de examinare a cauzei

civile au fost încălcați prin faptul remiterii cauzei de doua ori la rejudecare în prima

instanță.

Astfel, perioada de timp de 5 ani și 9 luni de zile poate fi considerată ca perioadă

de încălcare a dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, iar suma de 3000 lei,

încasată cu titlu de prejudiciu moral, nu poate fi echitabilă suferințelor psihice suportate

de reclamant la examinarea cauzei civile.

Jurisprudența CEDO în materia duratei nerezonabile a procedurilor judiciare indică

sumele acordate cu titlu de prejudiciu moral, care variază între 1000 Euro pentru 5 sau 10

ani (cauza SRL ”Deservire”), 600 Euro pentru 6 ani (cauza Cravcenco) și 300 Euro

pentru 10 ani de examinare a cauzei. În cazul dat însă cuantumul prejudiciului moral

acordat lui este unul derizoriu.

În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că, copia deciziei motivate a instanței de apel din

16 decembrie 2015 a fost expediată părților la 28 decembrie 2015 (f.d. 147) și

recepționată de Ministerul Justiției la 31 decembrie 2015 (f.d. 154). Or, în cazul dat

Ministerul Justiției a declarat la 29 februarie 2016 recurs în termen.

În aceleași circumstanțe, la 28 decembrie 2015 a fost expediată în adresa lui

Demian Grigore copia deciziei motivate a instanței de apel, însă la materialele cauzei

lipsește dovada de recepționare a acesteia.

Cu toate acestea, recurentul Demian Grigore s-a conformat prevederilor legale și

în termen, la 25 februarie 2016, prin scrisoare recomandată, a expediat în adresa Curții

Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva deciziei contestate.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

4

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către

Ministerul Justiției urmează a fi respins, iar recursul declarat de Grigore Demian

urmează a fi admis, cu modificarea hotărîrilor judecătorești din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul și să modifice decizia instanței de apel și/sau hotărîrea

primei instanțe.

La caz s-a constatat că, Demian Grigore la 18 aprilie 2008 a depus la Judecătoria

Căușeni o cerere de chemare în judecată împotriva Filialei Căușeni SA „Moldtelecom”

cu privire la neonorarea obligațiilor contractuale și încasarea prejudiciului cauzat.

Prin hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 14 noiembrie 2008, acțiunea a fost admisă

parțial.

Prin decizia Curții de Apel Bender din 19 februarie 2009, au fost respinse apelurile

declarate de către Demian Grigore și SA „Moldtelecom” și menținută hotărîrea primei

instanțe.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 august 2009, recursul declarat de SA

„Moldtelecom” a fost admis, au fost casate decizia Curții de Apel Bender din 19 februarie

2009 și hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 14 noiembrie 2008, și restituită pricina spre

rejudecare la Judecătoria Căușeni, în alt complet de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 16 februarie 2010, acțiunea a fost admisă

parțial.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 02 iunie 2010, a fost respinsă cererea

SA „Moldtelecom” de strămutare a pricinii în altă instanță.

Prin decizia Curții de Apel Bender din 23 octombrie 2010, a fost respins apelul

declarat de SA „Moldtelecom” și menținută hotărîrea primei instanțe.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 mai 2011, a fost admis recursul

declarat de SA „Moldtelecom”, casată decizia Curții de Apel Bender din 23 octombrie

2010 și restituită pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 30 septembrie 2011, a fost admis apelul

declarat de SA „Moldtelecom”, casată hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 16 februarie

2010 și remisă pricina spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Căușeni din 09 aprilie 2013, a fost admis demersul SA

„Moldtelecom” și pricina strămutată pentru judecare conform competenței la Judecătoria

Centru mun. Chișinău.

Prin decizia Curții de Apel Bender din 01 octombrie 2013, a fost admis recursul

declarat de Grigore Demian, casată încheierea Judecătoriei Căușeni din 09 aprilie 2013 și

restituită cauza conform competenței la Judecătoria Căușeni în același complet de

judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 31 martie 2014, acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2014, a fost respins apelul

declarat de Grigore Demian și menținută hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 31 martie

2014.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 06 mai 2015, recursul declarat de

Grigore Demian a fost considerat ca inadmisibil.

5

Făcînd uz de noul remediu intern în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011,

Demian Grigore prin acțiunea formulată solicită constatarea încălcării dreptului și

încasarea din bugetul de stat a prejudiciului moral în mărime de 40000 lei, a prejudiciului

material în mărime de 11900 lei – venit ratat, precum și a cheltuielilor de judecată, cauzate

sub aspectul încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei lui împotriva

Filialei Căușeni SA „Moldtelecom” cu privire la neonorarea obligațiilor contractuale și

încasarea prejudiciului cauzat.

Or, după cum susține acesta, de la depunerea cererii de chemare în judecată în

instanța de judecată și pînă la finalizarea procesului au trecut mai bine de 7 ani (18 aprilie

2008 - 06 mai 2015).

Fiind investită cu examinarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a cerințelor lui Demian Grigore, în legătură cu ce a constatat violarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și a dispus încasarea prejudiciului

moral în mărime de 3000 lei, iar în partea reparării prejudiciului material pretențiile au

fost respinse ca nefiind probate. Instanța de apel, la rîndul său, a constatat temeinicia

hotărîrii primei instanțe.

Conform art. 14 alin. (1) și (2) Cod civil, persoana lezata într-un drept al ei poate

cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel.

În conformitate cu art. 2 al.(1) din Legea privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești nr.87 din 21

aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a

hotărîrii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată

privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această

încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești se face

doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv

persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului.

Respectiv, în sensul dispozițiilor citate este de înțeles că, orice persoană poate

pretinde la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei, dacă se constată o atare încălcare.

Conform art. 4 al. (1) a Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, sarcina probațiunii lipsei

de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și a lipsei suportării unui

prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a dovedi suportarea

prejudiciului material cauzat prin această încălcare și suportarea costurilor și cheltuielilor

de judecată îi revine reclamantului.

Prevederile art. 192 al. (1) CPC, dispozițiile căruia în conformitate cu art. 376 al.

(1) CPC se aplică și în instanța de apel, stabilește că pricinile civile se judecă în primă

instanță în termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt:

complexitatea pricinii, comportamentul participanților la proces, conduita instanței

judecătorești și a autorităților relevante, importanța procesului pentru cel interesat.

Respectarea termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigură de către instanță.

6

Conform articolul 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, orice persoană are dreptul de a-i fi examinată

cauza în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către un tribunal

independent și imparțial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor

și obligațiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală

îndreptată împotriva sa.

Termenul rezonabil trebuie raportat la fiecare caz în parte, luînd în considerare

durata procedurii, natura pretențiilor, complexitatea procesului, comportamentul

autorităților competente și al părților, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului

instanței, precum și exercitarea căilor de atac.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa a instituit anumite

criterii de apreciere a noțiunii de termen rezonabil (a se vedea cauzele: Josan, § 18,

Mazepa, § 42, Holomiov, § 137) și anume:

- complexitatea cauzei, care se apreciază după caz și individual (se va ține cont

de natura obiectului litigiului, precum și faptul dacă acțiunea a cuprins doar un singur

obiect sau a fost conexate mai multe obiecte și/sau cereri, inclusiv ale unor persoane

terțe);

- comportamentul părților, care include aprecierea comportamentului

reclamantului. Se va aprecia bona/mala fides a tuturor părților implicate în proces,

inclusiv existența unor întârzieri inexplicabile, amînări neîntemeiate, consecutivitatea

ședințelor, planificarea unei ordini a ședințelor cu pauze îndelungate etc.

La fel, trebuie luat în considerație și comportamentul autorităților (a instanțelor de

judecată sau a organelor abilitate implicate în proces);

- miza (interesul) pentru reclamant, relevă importanța sau scopul pentru

persoana care pretinde violarea dreptului său la un termen nerezonabil.

Or, prima instanță corect a constatat încălcarea dreptului lui Demian Grigore la

examinarea pricinii în termen rezonabil, însă instanța de recurs constată că suma

prejudiciului moral dispusă spre încasare în mărime de 3000 lei ca fiind una diminuată.

Astfel, conform art. 2 alin. (6) și (7) a Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, mărimea

reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se

stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei

în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile invocate de reclamant,

de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de

urmărire penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante, de durata încălcării și

de importanța procesului pentru reclamant. Organul care reprezintă statul în instanță de

judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției.

În materia duratei nerezonabile a procedurilor judiciare, sumele acordate cu titlu de

prejudiciu moral de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele împotriva

Republicii Moldova variază între 1000 și 2500 euro pentru 5 sau 10 ani.

Cea mai mică sumă s-a acordat în cauza „Deservire SRL vs. Moldova”- 600 Euro

pentru 6 ani și cea mai mare în cauza „Cravcenco vs. Moldova”- 3000 Euro pentru 10 ani

de examinare a unui litigiu de muncă.

Colegiul relevă că cuantumul prejudiciului moral pretins de către Demian Grigore

în sumă de 40000 lei este vădit disproporționat și excesiv în raport cu criteriile stabilite

la caz și principiul general al echității, iar suma acordată de instanțele inferioare cu titlu

7

de pagubă morală – 3000 lei, este una diminuată în coraport cu practica stabilită pe cazuri

similare, în situația în care cauza civilă a fost examinată pe o perioadă de mai bine de 7

ani.

Unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este

criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală

despăgubire. În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată

să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul

despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încît acesta să aibă efect compensatoriu și nu

trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri

nejustificative pentru victimele daunelor.

În consecința celor relatate și avînd în vedere principiile compensării echitabile și

rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, starea de stres și frustrare

cauzate lui Demian Grigore, instanța de recurs apreciază că în cauză sunt motive de a

majora cuantumul prejudiciului moral stabilit de instanțe pentru a fi încasat în beneficiul

recurentului – reclamant de la 3000 lei până la 10000 lei, sumă care, în opinia instanței,

poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce satisfacție echitabilă persoanei

vătămate, la caz reclamantului Demian Grigore, și este una corelativă cu practica

judiciară pe cazuri analogice.

Nu sunt relevante argumentele recurentului Demian Grigore privind majorarea

cuantumului prejudiciului moral pînă la 40000 lei, în cazul în care aprecierea

prejudiciului moral, care este o prerogativă exclusivă a instanței de judecată, se face în

raport cu criteriile de apreciere instituite la fiecare caz în parte. La fel, se ia obligatoriu

în considerație principiul general al echității și faptul că suma nu trebuie să fie vădit

disproporționată cu sumele acordate de Curtea Europeană și/sau instanțele naționale în

cazuri similare, excluzîndu-se în consecință pretenții excesive și vădit exagerate.

La caz, pretențiile recurentului Demian Grigore privind încasarea prejudiciului

moral de 40000 lei pentru încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei,

în opinia instanței de recurs, sunt excesive și vădit exagerate, nefiind proporționale cu

sumele atribuite în aceleași condiții pe cauze similare.

Vis-a-vis de capătul de cerere cu privire la repararea prejudiciului material în

sumă de 11900 lei (venit ratat), instanța de recurs constată ca fiind legal respins de

instanțele ierarhic inferioare, în cazul în care recurentul pe parcursul examinării cauzei

nu a administrat probe ce ar confirma suportarea unui astfel de prejudiciu ca rezultat al

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, or art. 4 al. (1) a Legii nr.

87 din 21 aprilie 2011 incubă reclamantului sarcina probațiunii, și nu Ministerului

Justiției.

În urma celor expuse, cu titlu de consecință, rezultă și netemeinicia recursului

declarat de Ministerul Justiției, în cazul în care s-a stabilit cu certitudine constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei lui Demian Grigore

împotriva Filialei Căușeni SA „Moldtelecom” cu privire la neonorarea obligațiilor

contractuale și încasarea prejudiciului cauzat, examinarea căruia a durat timp de 7 ani.

Față de cele ce preced și având în vedere faptul că circumstanțele pricinii au fost

constatate de către instanța de apel și prima instanță, verificarea suplimentară a cărorva

dovezi nefiind necesară, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de

8

Ministerul Justiției, de a admite recursul declarat de către Demian Grigore și a modifica

hotărîrile judecătorești, majorînd suma încasată din contul bugetului de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Demian

Grigore cu titlu de prejudiciu moral de la 3000 lei și până la 10000 lei, iar în rest de a

menține decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Ministerul Justiției.

Se admite recursul declarat de către Demian Grigore.

Se modifică decizia Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2015 și hotărîrea

Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 22 octombrie 2015, în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Demian Grigore împotriva Ministerului Justiției cu

privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei,

repararea prejudiciului material și moral, după cum urmează:

Se majorează cuantumul sumei prejudiciului moral încasate din contul bugetului

de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui

Demian Grigore de la 3000 (trei mii) lei și până la 10000 (zece mii) lei.

În rest, decizia Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2015 și hotărîrea

Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 22 octombrie 2015 se mențin.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, judecătorul Iuliana Oprea

Judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Galina Stratulat

9