2r-624/16 — repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată

2r-624/16 — repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

dosarul nr. 2r-624/16

prima instanță: O. Cojocaru

instanța de apel: V. Pruteanu, A. Gavrilița, L. Popova

D E C I Z I E

22 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Natalia Chirtoacă și Leonid Chirtoacă,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Chirtoacă

și Leonid Chirtoacă împotriva lui Dumitru Corcinschi cu privire la repararea

prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2016, prin care nu s-

a dat curs cererii de apel depusă de Natalia Chirtoacă și Leonid Chirtoacă,

c o n s t a t ă:

La 16 aprilie 2015, Natalia Chirtoacă și Leonid Chirtoacă a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Dumitru Corcinschi prin care au solicitat rezilierea

contractului de antrepriză din 17 martie 2012, încasarea sumei de 15 500 lei cu titlu

de prejudiciu cauzat, 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, a taxei de stat și

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanții au indicat că la 17 martie 2012 în calitate de

consumatori au comandat de la pârât confecționarea din materialul prestatorului a opt

uși din lemn pentru apartament.

Menționează că prețul pentru efectuarea lucrărilor a fost stabilit în mărime de

15 500 lei, care a fost achitat lui Dumitru Corcinschi în două tranșe, la 17 martie

2012 în sumă de 4 650 lei (300 euro x 15,5 lei = 4 650 lei) și la 30 aprilie 2012 în

sumă de 10 850 lei.

Susține că termenul de executare a lucrării a fost stabilit până la 30 aprilie

2013, însă pârâtul nu a executat în termen obligațiile contractuale.

Astfel, s-au adresat pârâtului cu pretenție, care a fost recepționată de ultimul la

17 iulie 2014, prin care acesta a fost somat despre desfacerea contractului și totodată

au solicitat restituirea sumei de 15 500 lei, însă aceasta a rămas fără răspuns.

1

Susțin că în rezultatul acțiunilor pârâtului au fost prejudiciați moral, fiindu-le

cauzate suferințe psihice, sub formă de frustrări, precum și fiind nevoiți să

contracteze un alt antreprenor, care a executat lucrările în termen restrâns și la un preț

mai mare.

Totodată, au fost nevoiți să suspende lucrările de reparație pe o perioadă de 45

zile și să locuiască la vilă în afara orașului, fără condiții adecvate de trai.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 iunie 2015 a fost

suspendat procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Natalia Chirtoacă și Leonid Chirtoacă împotriva lui Dumitru Corcinschi cu privire la

rezilierea actului juridic și încasarea prejudiciului, pîna la rămânerea definitivă a

hotărârii pe marginea cererii de chemare în judecată depusă de Leonid Chirtoacă

împotriva lui Dumitru Corcinschi cu privire la rezoluțiunea contractului de antrepriză

și încasarea prejudiciului material. (f.d. 49-50)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2015 a fost respins

recursul declarat de Natalia Chirtoacă și Leonid Chirtoacă și menținută încheierea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 iunie 2015. (f.d. 59, 60-61)

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 ianuarie 2016

procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia

Chirtoacă și Leonid Chirtoacă împotriva lui Dumitru Corcinschi cu privire la

rezilierea actului juridic și încasarea prejudiciului, a fost reluat. (f.d. 69-70)

În cadrul ședinței de judecată din 25 ianuarie 2016, reclamanții Natalia

Chirtoacă și Leonid Chirtoacă au depus cerere de concretizare a acțiunii, indicând că,

la caz sunt aplicabile prevederile art. 32 alin.(1) Legea nr. 105 din 13 martie 2003

privind protecția consumatorilor, potrivit căror, prestatorul Dumitru Corcinschi este

obligat să achite o penalitate în mărime de 5% din prețul serviciului achitat în sumă

de 15 500 lei, pentru fiecare zi, ceea ce constituie 775 lei pentru fiecare zi de

întârziere.

Astfel, consideră că începând cu 01 august 2014 și pîna la 25 ianuarie 2016,

pârâtul urmează să achite penalitatea pentru 543 zile (pentru anul 2014 - 153 zile,

pentru anul 2015 - 365 zile și pentru anul 2016 - 25 zile), ce constituie 420 825 lei

(543 zile x 775 lei = 420 825 lei).

Totodată, consideră că în temeiul art. 1398 alin. (1) Codul civil, pârâtul

urmează să-i achite și prejudiciul material în sumă de 15 300 lei, sumă achitată în

plus noului antreprenor contractat.

Suplimentar, pârâtul urmează să achite și suma de 5 622 lei, ce reprezintă

dobânda de întârziere din suma de 15 500 lei achitată pârâtului, calculată pentru

perioada 01 aprilie 2012 - 25 ianuarie 2016.

Prin urmare, solicită reclamanții Natalia Chirtoacă și Leonid Chirtoacă

încasarea de la pârâtul Dumitru Corcinschi a sumei de 441 747 lei cu titlu de

prejudiciu material, 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, taxa de stat și cheltuielile

de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26 februarie 2016

cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Chirtoacă și Leonid Chirtoacă

2

împotriva lui Dumitru Corcinschi cu privire la încasarea prejudiciului material,

penalității, dobânzii de întârziere și prejudiciului moral, a fost respinsă.

La 03 martie 2016, Natalia Chirtoacă și Leonid Chirtoacă au declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe.

Totodată, a menționat că cererea de apel motivată va fi depusă după primirea

copiei hotărârii motivate. (f.d. 123)

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2016 nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de Natalia Chirtoacă și Leonid Chirtoacă.

S-a acordat Nataliei Chirtoacă și lui Leonid Chirtoacă termen până la 08 iunie

2016 ora 10:00 pentru prezentarea apelului corespunzător art. 365 alin. (1) lit. d) și e)

Codul de procedură civilă și dovada de plată a taxei de stat în mărime de 10 014,30

lei.

S-a comunicat Nataliei Chirtoacă și lui Leonid Chirtoacă că ședința de judecată

este numită pentru 08 iunie 2016 ora 10:00.

S-a explicat Nataliei Chirtoacă și lui Leonid Chirtoacă că dacă vor fi

îndeplinite în termen indicațiile din încheierea judecătorească, apelul se va considera

depus la data prezentării inițiale și se va examina în fond, în caz contrar apelul va fi

restituit conform art. 369 alin. (1) Codul de procedură civilă. (f.d. 133-134)

La 07 iunie 2016, Natalia Chirtoacă și Leonid Chirtoacă au depus cerere de

apel suplimentar prin care au solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe, emiterea unei noi hotărâri prin care să se încaseze de la Dumitru Corcinschi

în beneficiul lor, suma de 441 747 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat

consumatorului și 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată, inclusiv a taxei de stat. (f.d. 137-139)

Tot, la 07 iunie 2016, Natalia Chirtoacă și Leonid Chirtoacă au declarat recurs

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2016, în partea prezentării

dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 10 014,30 lei.

În motivarea recursului au inovat că instanța de apel în mod pripit și eronat a

reținut că dânșii urmează să achite taxa de stat, or, în sensul art. 31 alin. (2) Legea nr.

105 din 13 martie 2003, consumatorii sunt scutiți de taxa de stat în acțiunile privind

protecția drepturilor sale.

În acest sens, au menționat și art. 4 alin. (1) pct. 71 Legea taxei de stat nr. 1216

din 03 decembrie 1992, în conformitate cu care sunt scutiți de plata taxei de stat în

instanțele judecătorești, reclamanții în acțiunile de protecție a drepturilor

consumatorilor.

Așadar, speța în cauză se atribuie la categoria acțiunilor de protecție a

drepturilor consumatorului, iar instanța de apel în mod greșit a constatat că cererea de

chemare în judecată nu se referă la protecția drepturilor consumatorului și poartă o

denumire incorectă.

Mai menționează recurenții, că din materialele cauzei, precum și din hotărîrea

primei instanțe, se denotă că raporturile dintre părți sunt guvernate de Legea nr. 105

din 13 martie 2003 privind protecția consumatorului, iar argumentele indicate în

cererea de chemare în judecată derivă din legea enunțată.

3

Consideră neîntemeiată încheierea de a nu da curs cererii, în partea prezentării

dovezii de plată a taxei de stat, deoarece nu are justificare, cu atât mai mult că nu

dispun de mijloace financiare, având o situație precară și 3 copii minori la întreținere.

Afirmă că prin încheierea adoptată, instanța de apel le încălcă dreptul privind

accesul la justiție și la un proces echitabil.

Conform art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Materialele cauzei atestă că copia încheierii instanței de apel din 18 aprilie

2016 a fost expediată în adresa părților la 26 mai 2016 (f.d. 135) și recepționată de

recurenți la 31 mai 2016, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele

pricinii (f.d. 136), astfel, recurenții s-au conformat prevederilor legale și recursul

declarat la 07 iunie 2016 se consideră depus în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea

admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele recursului, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de

apel din 18 aprilie 2016, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și

să mențină încheierea.

Astfel, din cererea de recurs reiese că recurenții Natalia Chirtoacă și Leonid

Chirtoacă au solicitat casarea încheierii instanței de apel de a nu da curs cererii, în

partea prezentării dovezii de plată a taxei de stat, cu menținerea în rest a încheierii

instanței de apel.

În această ordine de idei, instanța de recurs se va expune doar asupra cerințelor

înaintate în cererea de recurs.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră încheierea instanței de apel întemeiată, bazată pe aprecierea justă a

circumstanțelor de fapt și aplicarea corectă a normelor de drept procedural, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 84 Codul de procedură civilă, se impune cu taxă de stat

fiecare cerere de chemare în judecată (inițială și reconvențională), cererea

intervenientului principal, cererea vizînd pricinile cu procedură specială, cererea de

eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de

eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărîrilor arbitrale, cererea de apel,

cererea de recurs, precum și cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele

judecătorești.

În conformitate cu art. 110 Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

4

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

În conformitate cu art. 364 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de apel

se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de

stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

În conformitate cu art. 365 alin. (4) Codul de procedură civilă, la cererea de

apel se anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă.

Potrivit art. 368 alin. (1) și (2) Codul de procedură civilă, dacă cererea de apel

nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără

plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii,

acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Dacă apelantul

îndeplinește în termen indicațiile din încheierea judecătorească, apelul se consideră

depus la data prezentării inițiale.

Conform art. 3 alin. (1) lit. j) Legea taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie

1992 pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești se achită

75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau

altei cereri (plângeri), iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial – 75% din taxa

calculată din suma contestată.

Prin urmare, raportând la caz normele sus-citate, în condițiile în care recurenții

nu au prezentat dovada de plată a taxei de stat la depunerea cererii de apel, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

justificată concluzia instanței de apel de a nu da curs cererii depuse de Natalia

Chirtoacă și Leonid Chirtoacă.

Materialele dosarului atestă cu certitudine că, în cadrul ședinței de judecată din

25 ianuarie 2016, reclamanții Natalia Chirtoacă și Leonid Chirtoacă au depus cerere

de concretizare a acțiunii, indicând că, la caz sunt aplicabile prevederile art. 32

alin.(1) Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor.

Totodată, reclamanții-recurenți și-au întemeiat pretențiile în baza art. 1398

alin.(1) Codul civil, solicitând încasarea prejudiciului material în mărime de 441 747

lei și moral în mărime de 50 000 lei.

De asemenea, prin cererea enunțată au solicitat și compensarea cheltuielilor de

judecată, inclusiv a taxei de stat. (f.d. 6)

La fel, s-a constatat că, nefiind de acord cu hotărîrea Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău din 26 februarie 2016, Natalia Chirtoacă și Leonid Chirtoacă la 03

martie 2016 au contestat-o cu apel, la materialele cauzei fiind anexată o cerere de

apel fără indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și fără

anexarea dovezii de plată a taxei de stat (f.d. 123).

Din însăși conținutul cererii de apel rezultă că apelanții și-au expus

disponibilitatea de a prezenta argumentele apelului printr-o cerere de apel

suplimentară, după întocmirea integrală a hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea contestată din 18 aprilie 2016 instanța de apel a sesizat apelanții

asupra necesității achitării taxei de stat și depunerii apelului motivat, acordându-le în

acest scop un termen pîna la 08 iunie 2016 pentru a exercita actele de procedură

legale și obligatorii, totodată comunicându-le că ședința de judecată este numită

5

pentru 08 iunie 2016, ora 10:00, încheierea fiind recepționată de recurent la 31 mai

2016.

La 07 iunie 2016, Natalia Chirtoacă și Leonid Chirtoacă au depus cerere de

apel suplimentară, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe,

emiterea unei noi hotărâri prin care să se încaseze de la Dumitru Corcinschi în

beneficiul lor, suma de 441 747 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat

consumatorului și 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată, inclusiv a taxei de stat, însă fără anexarea dovezii de plată a

taxei de stat. (f.d. 137-141).

Astfel, din materialele dosarului, și anume din litigiul dedus judecății, se

constată că acesta este un litigiu patrimonial, în temeiul art. 1398 Codul civil, privind

încasarea prejudiciului material și moral cauzat de către Dumitru Corcinschi, pentru

care urmează a fi încasată taxa de stat, iar reclamantul-apelant nu este scutit de plata

taxei de stat la înaintarea pretențiilor cu privire la plata compensației pentru daunele

materiale și morale care derivă din neexecutarea contractului de antrepriză din 17

martie 2012 contestat în instanța de judecată, cît și în cazul înaintării unei acțiuni de

sine stătătoare în ordinea procedurii de drept comun. Or, însuși apelanții-recurenți în

cererea de chemare în judecată concretizată și cererea de apel, au solicitat

compensarea cheltuielilor de judecată, inclusiv și taxa de stat, ceea ce denotă că

Natalia Chirtoacă și Leonid Chirtoacă recunosc că la depunerea cererii de chemare în

judecată urmează a fi plătită taxa de stat.

În temeiul celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel întemeiat nu a

dat curs cererii de apel și a impus cu taxă de stat în mărime de 10 014,30 lei cererea

de apel, deoarece raportul juridic litigios din prezenta speță rezultă din raporturi

patrimoniale și la înaintarea în ordinea procedurii de drept comun a acțiunii privind

plata daunelor material și morale, apelantul nu este scutit de la plata taxei de stat.

În acest context, Colegiul respinge argumentul recurenților precum că pricina

în cauză se atribuie la categoria acțiunilor de protecție a drepturilor consumatorilor,

deoarece este neîntemeiat, or, această afirmație vine în contradicție cu cele expuse

mai sus însuși de recurenți.

Distinct de cele relatate, instanța de recurs remarcă că potrivit jurisprudenței

Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Kreuz vs Polonia, nr. 28249/95, cauza

Golder vs Maria Britanie, cauza Malahov vs Moldova, nr. 32268/02), dreptul la un

tribunal nu este absolut. Acesta prin natura sa poate fi supus limitărilor, deoarece

dreptul de acces la justiție, prin sine, cere reglementare din partea statului.

La caz, Colegiul reține că, o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Luând în considerație cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că instanța de apel a

aplicat corect normele de drept material și procedural, iar argumentele invocate în

recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu menținerea

încheierii instanței de apel.

6

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată, iar argumentele invocate de către recurenți sunt neîntemeiate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea Curții de Apel

Chișinău din 18 aprilie 2016.

În conformitate cu art. 427 lit. a) art. 428 Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Natalia Chirtoacă și Leonid Chirtoacă.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Chirtoacă și Leonid

Chirtoacă împotriva lui Dumitru Corcinschi cu privire la repararea prejudiciului

material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

Judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

7