2ra-1178/16 — Repararea prejudiciului material și moral

prima instanţă: L. Brînză nr.2ra-1178/16 instanţa de apel: Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc DECIZIE 08 iunie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu, Iuliana Oprea, Oleg Sternioală, Galina Stratulat examinînd recursul declarat de către Întreprinderea de Stat Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Armaşu Dinu împotriva Întreprinderii de Stat Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Întreprinderea de Stat Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 28 septembrie 2015 c o n s t a t ă La 12 iunie 2015 Armaşu Dinu a depus cerere de chemare în judecată împotriva de ÎS Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la situaţia din anul 2012 locuia împreună cu familia în apartamentul nr. 1 din str. V. Alecsandri 127 mun. Chişinău. În apropierea nemijlocită a apartamentului menţionat se află curtea ÎS Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”, care este împrejmuită cu un gard. La 15 iunie 2012, în jur de orele 20.00, din curtea pîrîtului a căzut un copac peste automobilul de model Toyota Camry cu nr. de înmatriculare C TP 444, care-i aparţine lui Armaşu Dinu cu drept de proprietate privată în baza certificatului de înmatriculare seria 03MTH 254325 din 23 iulie 2011, deteriorînd automobilul considerabil. Prin raportul ofiţerului de urmărire penală al Secţiei Urmărire Penală în cadrul CP sec. Centru din 15 iunie 2012 şi procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 15 iunie 2012, însoţit de pozele autoturismului deteriorat, s-a confirmat faptul producerii accidentului respectiv şi cauzarea prejudiciului.

La 18 decembrie 2013 Armaşu Dinu a expediat în adresa pîrîtului o cerere prealabilă prin care a solicitat prezenţa reprezentantului întreprinderii pentru a participa la evaluarea pagubelor cauzate automobilului, însă careva răspuns nu a primit. La 10 iunie 2014 Centrul de expertize independente „Exauto-Plus” SRL a întocmit raportul de evaluare a pagubelor nr.703/06A, în rezultatul căruia a stabilit că prejudiciul material cauzat prin deteriorarea autoturismului constituie suma de 53 960,99 lei. Din lipsa mijloacelor băneşti necesare pentru reparaţia automobilului, reclamantul a fost nevoit de a vinde automobilul la fier uzat contra sumei de 2500 Euro, ce constituie 40% din valoarea automobilului în stare neavariată.

Ca rezultat, pe parcursul a mai mult de 2 ani de zile reclamantul a fost în imposibilitate de a se folosi de mijlocul de transport, fiindu-i create incomodităţi în deplasare la serviciu, spre casă, grădiniţă, şcoală. Or, prin aceste circumstanţe reclamantului i-au fost create incomodităţi majore, disconfort emoţional şi psihologic, ce i-a generat un prejudiciu moral de 20000 lei. Totodată reclamantul a menţionat că, în anul 2007 acesta împreună cu locatarii din vecinătate s-au adresat Primăriei mun. Chişinău şi Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi cu cereri privind defrişarea arborilor periculoşi, însă acţiuni de înlăturare a pericolului nu au fost întreprinse.

Ba mai mult, Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi a făcut referire la prevederile art. 23 din Legea cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale nr. 591 din 23 septembrie 1999 conform căruia - îngrijirea spaţiilor verzi se asigură de către proprietarii şi gestionarii acestora, conform tehnologiei şi agrotehnicii stabilite. Proprietarii şi gestionarii de terenuri cu spaţii verzi sunt obligaţi să asigure îngrijirea la timp şi păstrarea acestora în limitele hotarelor lor. Prin urmare, nerespectarea obligaţiilor sale de către pîrît, a dus la cauzarea reclamantului a prejudiciilor materiale, precum şi altor locatari din curtea comună din str. V. Alecsandri 127 mun. Chişinău.

Susţine că pe un caz similar, prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 20 august 2013, a fost dispusă încasarea de la ÎS Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” în beneficiul lui Covalenco Valentina a prejudiciului material în sumă de 13 174,05 lei, a prejudiciului moral în sumă de 1000 lei şi a cheltuielilor de efectuare a expertizei. Deoarece cererea de examinarea a litigiului pe cale extrajudiciară a rămas fără soluţionare, cere reclamantul prin prisma art. 14, art. 1398 al. (1) Cod civil şi art. 1422-1423 Cod civil încasarea de la ÎS Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” în beneficiul lui Dinu Armaşu a prejudiciului material în sumă de 53 960,99 lei, a prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei, încasarea cheltuielilor de judecată, inclusiv pentru efectuarea expertizei în sumă de 550 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 28 septembrie 2015, acţiunea a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea de la ÎS Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” în beneficiul lui Dinu Armaşu a prejudiciului material în mărime de 53960,99 lei, cheltuielile pentru efectuarea expertizei - 550 lei, taxa de stat achitată - 1618,82 lei, cheltuielile de asistenţă juridică - 5000 lei, în rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2016, a fost respins apelul declarat de către ÎS Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 28 septembrie 2015. La 11 martie 2016 ÎS Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel la pronunţarea deciziei nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, probele din dosar au fost apreciate într-un mod arbitrar. Astfel, instanţa de apel nu a luat în consideraţie cele indicate în certificatul eliberat de Serviciul Hidrometeorologic, din conţinutul căruia rezultă că la data de 15 iunie 2012 a fost un vînt puternic, care intră în categoria fenomenelor cu grad sporit de risc. Mai mult ca atît, instanţele nici nu au stabilit dacă copacul cu pricina se afla în gestiunea ÎS Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” sau era amplasat în curtea comună a mai multor proprietari, iar la materialele pricinii nu există nici o dovadă care să ateste că copacul se află în gestiunea recurentului.

Nu s-au administrat nici probe precum că recurentului î-i revine obligaţia de a îngriji copacul, în cazul în care acesta este amplasat într-un spaţiu public şi nu pe terenul întreprinderii. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Colegiul constată că, ÎS Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” a declarat recurs la 11 martie 2016 în termen, în cazul în care decizia instanţei de apel a fost pronunţată la 21 ianuarie 2016. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. După cum s-a stabilit, Armaşu Dinu prin acţiunea înaintată pretinde de la ÎS Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” la repararea prejudiciului cauzat ca rezultat al căderii copacului (care, după cum susţine reclamantul, creştea în curtea pîrîtului) peste automobilul ce-i aparţinea de model Toyota Camry cu n/î CTP 444. Instanţele judecătoreşti la adoptarea hotărîrilor de admitere în parte a acţiunii, au ajuns la concluzia că la caz este operabilă răspunderea civilă delictuală, iar condiţiile răspunderii civile delictuale sunt: fapta ilicită, existenţa unui prejudiciu, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu, şi culpa.

Or, în situaţia dată condiţiile răspunderii sunt întrunite, respectiv Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici” i se incubă obligaţia pozitivă de a îngriji de arborii din curtea sa, de aceea aceasta din urmă şi este ţinută să repare prejudiciul cauzat reclamantului. Or, concluziile instanţelor inferioare sunt pripite şi eronate din considerentele ce urmează. Din materialele pricinii, în special din procesul –verbal de cercetare la faţa locului, întocmit de organele poliţiei, rezultă că la 15 iunie 2012 pe adresa din str. V. Alecsandri 127 mun. Chişinău a căzut un copac înverzit peste automobilul intimatului, care se afla în curtea casei din adresa nominalizată. Or, prăbuşirea arborelui s-a datorat condiţiilor climaterice nefavorabile înregistrate la acea dată.

Totodată, în urma cercetărilor vizuale s-a stabilit că rădăcinile arborelui sunt putrede. La înaintarea acţiunii, Armaşu Dinu a formulat pretenţii de reparare a prejudiciului cauzat faţă de ÎS Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”, iar în conţinutul cererii de chemare în judecată a indicat că ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” a făcut referire la prevederile art. 23 al Legii cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale nr. 591 din 23 septembrie 1999, potrivit căruia îngrijirea spaţiilor verzi este asigurată de către proprietarii şi gestionarii acestora. Or, ca rezultat al neexecutării obligaţiilor date de către recurent, a şi survenit cauzarea prejudiciului material persoanei păgubite.

Colegiul relevă că, Legea cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale nr. 591 din 23 septembrie 1999 stabileşte competenţa autorităţilor administraţiei publice locale, în special ce ţine de stabilirea hotarelor spaţiilor verzi; finanţarea activităţii legate de dezvoltarea, paza şi protecţia spaţiilor verzi; organizarea pazei şi protecţia spaţiilor verzi; asigurarea stării fitosanitare cuvenite a spaţiilor verzi, indiferent de apartenenţa acestora, organizînd acţiunile necesare pentru depistarea, prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor etc. (art.10). Totodată, art. 14 al. (2) al acestei legi stabileşte că hotarele spaţiilor verzi se trasează conform documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului.

Deşi legea enunţată stabileşte că administrarea, gospodărirea, îngrijirea spaţiilor verzi de pe terenurile private este asigurată de către proprietarii şi gestionarii acestora, prin prisma art. 28 al Legii nr. 591 din 23 septembrie 1999, controlul de stat asupra realizării măsurilor de protecţie a spaţiilor verzi este exercitat de către organele teritoriale ale autorităţii centrale pentru mediu. La fel, art. 31 al. (2) instituie că, evidenţa spaţiilor verzi se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale, în baza datelor de inventariere, pentru toate categoriile de spaţii verzi. ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” este întreprinderea responsabilă de îngrijirea plantaţiilor verzi, conform normativelor tehnologice şi agrotehnice, întru asigurarea condiţiilor de creştere a plantelor din mediul urban şi prestează diverse servicii, inclusiv curăţarea, defrişarea arborilor avariaţi, uscaţi şi bolnavi.

După cum a menţionat nemijlocit reclamantul în acţiunea sa, precum şi recurentul, ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” a fost sesizată de nenumărate ori în vederea întreprinderii măsurilor necesare ce ţin de prevenirea prăbuşirii arborelui. Or, deşi acesta avea ramificaţia înverzită, în rezultatul cercetării la faţa locului, la ziua producerii incidentului, s-a stabilit că rădăcinile copacului erau putrede. În acest context, Colegiul reţine că instanţele nu au verificat circumstanţele în cauză care, în opinia instanţei de recurs, sunt esenţiale în vederea determinării persoanei responsabile de producerea pagubei materiale cauzate ca rezultat al deteriorării automobilului. Ba mai mult, instanţele urmau a pune în discuţie posibilitatea atragerii ca parte în proces a ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi”, care este responsabilă de îngrijirea plantaţiilor verzi.

Nu s-a dat apreciere nici argumentului recurentului precum că arborele este amplasat pe un teren de uz public. Or, la rejudecarea cauzei instanţa urmează să determine dacă acest arbore este amplasat pe un teren privat sau pe un teren proprietate publică, în situaţia în care la materialele cauzei sunt anexate imagini foto, executate pe timp de noapte, şi din conţinutul cărora nu rezultă în nici un mod locul de amplasare a copacului dat. Colegiul mai reţine că al. 4 art. 1404 Cod civil conţine un caz particular de manifestare a faptei prejudiciabile sub forma inacţiunii ilicite. Or, specifică în acest caz este calitatea debitorului, precum şi sarcina probaţiunii. Respectiv, în urma determinării şi stabilirii circumstanţelor descrise mai sus, instanţa urmează să stabilească dacă la caz sunt aplicabile prevederile art. 1404 Cod civil.

Deci, împrejurările menţionate mai sus au fost lăsate fără apreciere de instanţa de apel, pe cînd urmau a fi analizate în cumul cu alte probe materiale, întru judecarea justă a raportului juridic apărut în speţă. Avînd în vedere că art. 445 al. (1) lit. c1) CPC prevede exhaustiv cazurile în care instanţa de recurs poate restitui pricina spre rejudecare în prima instanţă şi deoarece erorile judiciare enunţate nu cad sub incidenţa acestei norme procesuale, se impune casarea deciziei Curţii de Apel Chișinău din 21 ianuarie 2016, cu remiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel. La judecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, creînd condiţii obiective şi reale participanţilor la proces şi judecînd pricina, să emită o decizie întemeiată şi legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Întreprinderea de Stat Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chișinău din 21 ianuarie 2016 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Armaşu Dinu împotriva Întreprinderii de Stat Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Iuliana Oprea Oleg Sternioală Galina Stratulat