1ra-1566/2022 — art.287 alin.2, lit. b si art. 151 alin. 1 CP

1ra-1566/2022 — art.287 alin.2, lit. b si art. 151 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1566/22

(1-19064553-01-1ra-14112022)

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

01 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

președinte Boris Talpă

judecători Ghenadie Eremciuc

Sergiu Daguța

examinând admisibilitatea recursului declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Vitalie Călugăreanu, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2022,

în cauza penală privindu-i pe

Susanu Constantin XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Lefterenco Cristian XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 18.06.2019 – 19.03.2020;

Instanța de apel: 28.05.2020 – 08.12.2020;

Instanța de recurs ordinar: 10.02.2021 – 10.08.2021;

Instanța de apel: 29.10.2021 – 20.09.2022;

Instanța de recurs: 14.11.2022 – 01.11.2023;

c o n s t a t ă:

baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art.

364/1 Cod de procedură penală:

Susanu Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 151 alin. (1) Cod penal, la 4 ani închisoare;

- art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 1 an închisoare.

În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, a fost stabilită condamnatului Susanu Constantin, pedeapsa

definitivă de 4 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

1

semiînchis.

Potrivit art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării

pedepsei stabilite inculpatului Susanu Constantin, pentru o perioadă de probațiune

de 3 ani.

A fost dispusă încasarea din contul inculpatului Susanu Constantin în beneficiul

statului a sumei de 960 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare și în beneficiul părții

vătămate Mișcoi Igor a sumei de 15.000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Lefterenco Cristian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în

mărime de 600 unități convenționale, echivalentul a 30.000 lei. A fost dispusă

încasarea din contul inculpatului Lefterenco Cristian, în beneficiul părții vătămate

Mișcoi Igor a sumei de 2.000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Constantin, la 02 noiembrie 2018, aproximativ ora 18:00, urmărind scopul încălcării

ordinii publice și aplicarea violenței față de persoane, de comun acord și în

complicitate cu Lefterenco Cristian, în timp ce se aflau în apropierea magazinului

alimentar din XXXXX, unde venise după cumpărături Mișcoi Igor și Asandi Mihail,

în lipsa unui motiv întemeiat au inițiat un conflict verbal cu aceștia.

Tot atunci, Susanu Constantin în complicitate cu Lefterenco Cristian, în

vederea realizării scopului infracțional comun, s-au apropiat de Mișcoi Igor și

Asandi Mihail, unde exprimându-se în adresa acestora cu cuvinte obscene și de

amenințare, din motive huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, au aplicat

mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului lui Mișcoi

Igor și Asandi Mihail, cauzându-le acestora dureri fizice.

Tot el, la aceeași dată, după ce a săvârșit infracțiunea de huliganism în

complicitate cu Lefterenco Cristian asupra lui Asandi Mihail și Mișcoi Igor,

urmărind scopul răzbunării și cauzării vătămărilor corporale ultimului, în timp ce

Mișcoi Igor pentru a evita conflictul, încerca să fugă de la fața locului, îl ținea forțat

de brațul mâinii și îmbrâncindu-l, l-a scos de pe teritoriul magazinului alimentar

vizat.

Tot atunci, Susanu Constantin, în vederea realizării scopului infracțional avut

și dându-și seama că Mișcoi Igor este în imposibilitate de a se apăra și a opune

rezistență, acționând prin intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil

al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea

acestora, în lipsa unor motive întemeiate, intenționat i-au aplicat ultimului multiple

lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, majoritatea fiind

aplicate în regiunea capului lui Mișcoi Igor, astfel cauzându-i acestuia suferințe

fizice insuportabile și vătămări corporale grave periculoase pentru viață, iar după ce

ultimul și-a pierdut cunoștința și era inconștient, au încetinit acțiunile sale

infracționale, părăsind locul săvârșirii faptei.

În rezultatul acțiunilor violente săvârșite de Susanu Constantin, părții vătămate

2

Mișcoi Igor i-au fost cauzate traumă cranio-cerebrală închisă exprimată prin fractura

bazei craniului în fosa medie pe dreapta, cu trecere pe piramida osului temporal

stânga, focare de contuzie cerebrală hemoragică fronto-temporal pe stânga,

complicată cu o otoree pe dreapta, traumatisme care penetrantă, oarbă a

abdomenului, cu lezarea duodenului, jejunului, rinichiului drept, traumatisme care

potrivit raportului de expertiză judiciară (medico-legală) cu nr. 201924D0029 din 19

februarie 2019, se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață și

care au fost cauzate în rezultatul loviturilor cu un obiect dur contondent, care puteau

fi pumnii și picioarele.

Acțiunile lui Susanu Constantin, au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit.

b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni săvârșite

de două persoane, și art. 151 alin. (1) Cod penal, vătămarea intenționată gravă a

integrității corporale și a sănătății, care este periculoasă pentru viață.

Lefterenco Cristian, la 02 noiembrie 2018, aproximativ ora 18:00, urmărind

scopul încălcării ordinii publice și aplicarea violenței față de persoane, de comun

acord și în complicitate cu Susanu Constantin, în timp ce se aflau în apropierea

magazinului alimentar din XXXXX, unde venise după cumpărături Mișcoi Igor și

Asandi Mihail, în lipsa unui motiv întemeiat, au inițiat un conflict verbal cu aceștia.

Tot atunci, Lefterenco Cristian în complicitate cu Susanu Constantin, în

vederea realizării scopului infracțional comun, s-au apropiat de Mișcoi Igor și

Asandi Mihail, unde exprimându-se în adresa acestora cu cuvinte obscene și de

amenințare, din motive huliganice, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând

o vădită lipsă de respect față de societate, i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii

și picioarele peste diferite părți ale corpului lui Mișcoi Igor și Asandi Mihail,

cauzând-le ultimilor dureri fizice.

Acțiunile lui Lefterenco Cristian, au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit.

b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni săvârșite

de două persoane.

de către Procurorul a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia,

în partea stabilirii pedepsei inculpaților, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

- lui Lefterenco Cristian, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă

de amendă în mărime de 1.000 unități convenționale;

- lui Susanu Constantin, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa de 2 ani

închisoare, iar pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal,

să-i fie stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare, și potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal,

3

pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă

lui Susanu Constantin, de 6 ani 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis. În rest, cu menținerea sentinței primei instanțe.

În motivarea apelului a indicat, că pedepsele aplicate inculpaților sunt prea

blânde, or, prima instanță nu a ținut cont de principiile generale cu privire la

individualizarea acesteia.

A menționat, că la stabilirea pedepselor ce urmează să fie aplicate inculpaților,

prima instanță a reținut în calitate de circumstanțe atenuante recunoașterea

vinovăției și recuperarea parțială a prejudiciului cauzat părților vătămate, iar careva

circumstanțe agravante nu a stabilit, deși potrivit art. 77 alin. (1) lit. c) Cod penal,

orice formă de participație la infracțiune urmează a fi interpretată ca circumstanță

agravantă.

A mai susținut acuzarea, că examinarea cauzei penale a avut loc în baza

probelor administrate la faza urmăririi penale, astfel că recunoașterea vinovăției de

către inculpați, nu mai poate fi reținută în calitate de circumstanță atenuantă.

De asemenea a invocat acuzarea că nu este de acord cu limitele noi ale pedepsei

stabilite în privința inculpatului Lefterenco Cristian de către prima instanță, întrucât

în privința ultimului urma a fi reținută circumstanța agravantă prevăzută de art. 77

alin. (1) lit. c) Cod penal, din care motiv consideră că este nejustificată limita minimă

a pedepsei aplicate.

A mai precizat că la stabilirea pedepsei inculpatului Susanu Constantin, prima

instanță a reținut aceleași circumstanțe atenuante ca și în cazul inculpatului

Lefterenco Cristian, și anume recunoașterea vinovăției și recuperarea parțială a

prejudiciului cauzat părții vătămate, iar careva circumstanțe agravante nu a

identificat, deși potrivit art. 77 alin. (1) lit. c) Cod penal, orice formă de participație

la infracțiune urmează a fi interpretată ca circumstanță agravantă.

Inculpatul Susanu Constantin a fost recunoscut vinovat de săvârșirea a două

infracțiuni, dintre care una face parte din categoria infracțiunilor grave a cărei

pedeapsă prevede închisoare de la 5 la 10 ani, iar alta se atribuie la categoria

infracțiunilor mai puțin grave, a cărei pedeapsă prevede inclusiv închisoare de până

la 5 ani, astfel că, la stabilirea pedepsei definitive pentru cumul de infracțiuni, prima

instanță nu a luat în considerație circumstanța agravantă în privința inculpatului

Susanu Constantin, și anume săvârșirea infracțiunii prin participație, însă a reținut

doar circumstanțele atenuante privind recunoașterea vinovăției și restituirea parțială

a prejudiciului, deși acesta a beneficiat de reducerea pedepsei prin prisma art. 3641

alin. (8) Cod de procedură penală, fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal.

În opinia acuzării, pedeapsa stabilită inculpatului Susanu Constantin nu își va

atinge scopul de restabilire a echității sociale, corectare și resocializare a

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnatului, precum și a altor persoane.

4

casarea parțială a acesteia, în partea acțiunii civile, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care să fie dispusă încasarea solidară din contul lui Susanu Constantin și Lefterenco

Cristian, prejudiciul moral în sumă de 200.000 lei.

În motivarea apelului a indicat, că în urma acțiunilor inculpaților i-au fost

cauzate leziuni corporale grave, periculoase pentru viață și sănătate, deoarece

urmările acestora sunt resimțite și până în prezent, și astfel consideră că prejudiciul

moral solicitat în sumă de 200.000 lei, este unul echitabil în raport cu suferințele

fizice și psihice suportate.

decembrie 2020, a fost respins apelul și menținută sentința primei instanțe, fără

modificări.

În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat că, prima instanță a

analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, care

în ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului Susanu Constantin în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

huliganismul, adică, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni săvârșite de două persoane,

și art. 151 alin. (1) Cod penal, vătămarea intenționată gravă a integrității corporale

și a sănătății care este periculoasă pentru viață.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, a fost stabilită și vinovăția

inculpatului Lefterenco Cristian în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni săvârșite

de două persoane.

Reținând prevederile art. 7, 16, 61 alin. (2), 75, 76 Cod penal, precum și

prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, instanța de apel a menționat

că reieșind din circumstanțele cauzei, și anume, că inculpatul Susanu Constantin a

recunoscut vina, judecarea cauzei a avut loc în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, conform art. 3641 Cod de procedură penală, căința sinceră și ținând

cont de scopul pedepsei penale, prima instanță corect a stabilit că, reeducarea

inculpatului este posibilă, prin aplicarea unei pedepse definitive, prin cumul parțial

al pedepselor aplicate, fără izolarea acestuia de societate, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei cu închisoare, în conformitate cu art. 90 Cod

penal.

Astfel, instanța de apel a precizat că, inculpatul Susanu Constantin și-a

recunoscut vina, s-a căit sincer pentru faptele săvârșite, a conștientizat pericolul

sporit al faptelor comise, de la locul de trai se caracterizează pozitiv, iar prima

instanță a considerat că pentru a restabili echitatea socială și a preveni săvârșirea de

5

noi infracțiuni, atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane, este necesar de a-

i stabili inculpatului Susanu Constantin pedeapsa cu închisoare, cu aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, concluzionând că nu este rațional ca acesta să execute

real pedeapsa închisorii, stabilindu-i o perioadă de probațiune de 3 ani, cu condiția

că acesta în perioada de probațiune nu va săvârși o nouă infracțiune și prin

comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Instanța de apel a apreciat ca fiind nejustificată solicitarea procurorului privind

stabilirea unei pedepse mai aspre, deoarece prima instanță la individualizarea

pedepsei a acordat deplină eficiență tuturor circumstanțelor, iar prin stabilirea unei

pedepse mai aspre, nu se va realiza scopul pedepsei penale, or, pedeapsa penală

reprezintă un remediu echitabil atunci când este capabilă de a contribui la realizarea

altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane.

Totodată, instanța de apel a mai reținut că, la stabilirea și individualizarea pedepsei

în temeiul art. 75 alin. (1) Cod penal, prima instanță a ținut cont și de personalitatea

inculpatului Lefterenco Cristian, care a recunoscut integral vina, s-a căit sincer de

cele săvârșite, de la locul de trai se caracterizează pozitiv, la evidența medicului

narcolog și/sau psihiatru nu se află, anterior nu a mai fost judecat, iar examinarea

cauzei a avut loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform

art. 3641 Cod de procedură penală, astfel că, ținând cont de scopul pedepsei penale,

prima instanță corect a aplicat inculpatului o pedeapsă sub formă de amendă în

mărime de 600 unități convenționale, echivalentul a 30.000 lei, care este o pedeapsă

echitabilă în raport cu infracțiunea săvârșită. Cu referire la solicitarea părții vătămate

Mișcoi Igor cu privire la încasarea solidară din contul inculpaților Susanu Constantin

și Lefterenco Cristian a prejudiciului moral în sumă de 200.000 lei, instanța de apel

a stabilit că prima instanță just și întemeiat a admis parțial solicitarea părții vătămate

și întemeiat a dispus încasarea din contul inculpatului Susanu Constantin în

beneficiul părții vătămate Mișcoi Igor, prejudiciul moral în sumă de 15.000 lei, iar

din contul inculpatului Lefterenco Cristian prejudiciul moral în sumă de 2.000 lei,

în rest, această pretenție corect fiind respinsă ca neîntemeiată, or, la caz, inculpatul

Susanu Constantin a recuperat integral prejudiciul material părții vătămate Mișcoi

Igor și o parte a prejudiciului moral.

penală, a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea

parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepselor inculpaților Susanu Constantin și

Lefterenco Cristian și în latura civilă, cu dispunerea rejudecării cauzei în această

parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului menționează că, instanța de apel eronat a interpretat

și a aplicat prevederile art. 75 Cod penal, la stabilirea pedepsei inculpaților Susanu

Constantin și Lefterenco Cristian, întrucât nu a ținut cont de circumstanțele cauzei

6

penale, modul în care a fost săvârșită infracțiunea, precum și impactul acesteia

asupra societății.

Astfel, consideră acuzarea că, instanța de apel eronat a conchis asupra

diminuării pedepsei aplicate până la minimul sancțiunii, concluzionând că această

pedeapsă va asigura realizarea scopului prevăzut de art. 61 Cod penal.

Prin urmare, susține că instanța de apel, la stabilirea pedepsei inculpatului

Susanu Constantin nu a ținut cont de faptul că infracțiunea săvârșită de către inculpat

face parte din categoria infracțiunilor grave, precum și de rolul și scopul pedepsei

penale de a curma și preîntâmpina săvârșirea de noi infracțiuni.

De asemenea, mai precizează că la stabilirea pedepsei inculpatului Lefterenco

Cristian, instanțele de judecată au aplicat cea mai blândă pedeapsă prevăzută de art.

287 alin. (2) Cod penal.

În opinia acuzării, a fost neglijat rolul punitiv al statului în asigurarea

drepturilor și libertăților cetățenilor, inclusiv și dreptul la viață și sănătate, întrucât,

anume statul are acel rol primordial de a întreprinde toate măsurile legale în vederea

asigurării echității sociale și prevenirea săvârșirii de fapte ilicite, or, pedeapsa prea

blândă stabilită inculpaților Susanu Constantin și Lefterenco Cristian, atestă

insuficiența măsurilor întreprinse de stat în apărarea cetățenilor săi.

În acest sens, menționează că, la diminuarea pedepsei stabilită lui Susanu

Constantin și Lefterenco Cristian, instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că

la caz lipsesc circumstanțele atenuante și prezența circumstanțelor agravante,

precum și de faptul că pedeapsa redusă până la minimul prevăzut de sancțiune, se

consideră echitabilă atunci când se constată un cumul de circumstanțe atenuante din

cele stabilite la art. 76 Cod penal.

august 2021, cererea de recurs declarată de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, a fost admisă, decizia instanței de apel a

fost casată parțial în latura penală, în partea stabilirii pedepsei și a dispus rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată. În rest decizia contestată

a fost menținută.

În motivarea soluției pronunțate, instanța de recurs a indicat că, instanța de apel

a preluat automat motivele care au fundamentat soluția instanței de fond la capitolul

individualizării pedepsei penale stabilite inculpaților Susanu Constantin și

Lefterenco Cristian, însă nu a dat răspuns argumentelor invocate de către acuzatorul

de stat în cererea de apel, cu referire la blândețea pedepsei stabilite acestora,

nepătrunzând în esența argumentelor apelului cu referire la faptul că, examinând

cauza în baza probelor administrate la faza urmării penale, prima instanța i-a aplicat

lui Lefterenco Cristian cea mai blândă pedeapsă, sub formă de amendă, inclusiv

aplicându-i pedeapsa în cuantum minim.

A indicat instanța de recurs și că, instanța de apel a trecut cu vederea

argumentul din cererea de apel cu referire la faptul că inculpatul Susanu Constantin

7

a fost recunoscut vinovat de săvârșirea a două infracțiuni, dintre care, una face parte

din categoria infracțiunilor grave, a cărei pedeapsă prevede închisoare de la 5 la 10

ani, iar alta se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave, a cărei pedeapsă

prevede inclusiv închisoare de până la 5 ani, însă, prima instanță a reținut doar

circumstanțele atenuante privind recunoașterea vinovăției și restituirea parțială a

prejudiciului, deși acesta a beneficiat de reducerea pedepsei prin prisma art. 3641

alin. (8) Cod de procedură penală, fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal.

La fel, s-a precizat în decizia instanței de recurs și că, instanța de apel nu a

combătut în nici un fel argumentul acuzatorului de stat cu referire la faptul că

inculpaților Susanu Constantin și Lefterenco Cristian au săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, prin participație.

admis cererea de apel declarată de procuror, a casat parțial sentința instanței de fond

în privința doar a lui Susanu Constantin, în latura penală în partea stabilirii pedepsei

și a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță și s-a

dispus încetarea procesului penal în privința lui Susanu Constantin și liberarea

acestuia de executarea pedepsei, în temeiul art. 2 pct. 1) din Legea privind amnistia

în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal. Lui Susanu Constantin, recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită o pedeapsă de

4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar conform

prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei. În rest, dispozițiile sentinței contestate au fost menținute.

În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat că, argumentul

apelantului cu privire la blândețea pedepsei stabilite inculpaților și-a găsit parțial

confirmarea, motiv pentru care a dispus casarea sentinței în această parte, notând că,

sancțiunea prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod penal, infracțiune imputată

inculpatului Susanu Constantin, prevede pedeapsă cu închisoare de la 5 la 10 ani, iar

conform prevederilor art. 3641 alin (8) Cod de procedură penală, inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecată să se

facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, beneficiază de

reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzută de lege, în cazul pedepsei

cu închisoarea, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducere cu o

pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de legea în cazul pedepsei cu amendă.

Prin urmare, instanța de apel a stabilit că, inculpatului Susanu Constantin, care

este condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, sancțiunea căruia prevede o

pedeapsă de la 5 la 10 ani și prin reducerea cu o treime limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, conform art. 3641 alin (8) Cod de

procedură penală, a stabilit noile limite de pedeapsă sub formă de închisoare, de la

8

3 ani și 4 luni până la 6 ani și 8 luni. Astfel, ținând cont de faptul că inculpatul

Susanu Constantin și-a recunoscut vina, căința sinceră, de comportamentul acestuia

până și după săvârșirea infracțiunii, faptul că este student în anul IV la Facultatea de

Drept a Universității de Stat din Moldova, faptul că între timp inculpatul și-a

întemeiat o familie, are un copil minor la întreținere, ținând cont de prevederile art.

364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, art. 78 alin (1) lit. a) Cod penal, de faptul

că infracțiunea săvârșită face parte din categoria celor grave, lipsa antecedentelor

penale, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, și prin caracterul

retributiv al pedepsei aplicate în raport cu așteptările societății față de actul de justiție

realizat sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, instanța de apel a stabilit

inculpatului Susanu Constantin o pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 4

ani, cu ispășirea în penitenciar de tip semiînschis, cu suspendarea executării ei, în

temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, întrucât, inculpatul a reparat integral dauna

cauzată părții vătămată, a manifestat o conduită bună după săvârșirea infracțiunii, la

locul de trai este caracterizat pozitiv, iar potrivit Biroului de Probațiune Nisporeni

se conformează în totalitate pedepsei, se prezintă regulat la întrevederile stabilite de

consilierul de probațiune.

La fel, instanța de apel a stabilit că, pe capătul de învinuire adus inculpatului

Susanu Constantin în temeiul art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, sunt întrunite

condițiile stablite de art. 2 alin. (1) din Legea privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, or,

infracțiunea a fost săvârșită până adoptarea acestei legi, inculpatul și-a manifestat

acordul scris de aplicarea a actului de amnistie în privința sa, dar și pentru că

infracțiunea comisă de către acesta se califică ca fiind una mai puțin gravă.

A conchis instanța de apel și că drept circumstanțe atenuante, conform

prevederilor art. 76 Cod penal au fost stabilite: recunoașterea vinovăției de către

inculpatul Susanu Consantin; căința sinceră; este căsătorit; are un copil minor la

întreținere; este student în nul IV la Facultatea de Drept a Universității de Stat din

Moldova, iar drept circumstanțe agravante conform prevederilor art. 77 Cod penal,

instanța de apel a stabilit că nu se atestă.

Cu referire la inculpatul Lefterennco Cristian, instanța de apel a indicat că, în

privința acestuia în mod eronat a fost aplicat actul de amnistie, or, contrar

prevederilor art. 2 din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de

la proclamarea independenței Republicii Moldova, inculpatul nu și-a manifestat

acordul scris, privind aplicarea amnistiei în privința sa.

La fel, a stabilit instanța de apel și că, sancțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal, care îi este imputată inculpatului Lefterenco Cristian, prevede o

sancțiune sub formă de amendă în mărime de la 750 la 1.350 unități convenționale

sau închisoare de până la 5 ani.

Drept circumstanțe atenuante conform art. 76 Cod penal, instanța de a apel a

reținut: recunoașterea vinovăției, recuperarea parțială a prejudiciului cauzat părții

9

vătămate, iar drept circumstanțe agravante, conform art. 77 Cod penal, nu au fost

stabilite.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul acuzatului de stat precum că

inculpații au săvârșit infracțiunea prin participație, notând că, orice formă de

participație la infracțiune urmează a fi interpretată ca circumstanță agravantă, în

condițiile în care art. 77 alin. (2) Cod penal stabilește expres faptul că dacă

circumstanțele menționate la alin.(1), sunt prevăzute la articolele corespunzătoare

din Partea specială a prezentului cod în calitate de semne ale acestor componente de

infracțiuni, ele nu pot fi concomitent considerate drept circumstanțe agravante,

situație regăsită în speță.

Indică instanța de apel și că, inculpatului Lefterenco Cristian, căruia îi este

imputată săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, prin

aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită o

nouă limită minima și maximă a pedepsei și anume: sub formă de amendă în valoare

de la 562,5 la 1012,5 unități convenționale; sub formă de închisoare de la 3 luni la 3

ani și 4 luni, deoarece, conform prevederilor art. 70 alin (2) Cod penal, limita minima

de aplicare a pedepsei cu închisoare este de 3 luni.

Indică instanța de apel că, inculpatul Lefterenco Cristian vina și-a recunoscut-

o integral, se căiește sincer de cele comise, la locul de domiciliu este caracterizat

pozitiv, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află și ținând cont și de

caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite de inculpat, care a comis

pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, nu are antecedente penale,

circumstanțe agravante n-au fost stabilite, prin urmare, îndreptarea și reeducarea

acestuia este posibilă, prin aplicarea unei pedepse sub formă de amendă în mărime

de 600 unități convenționale.

din 20 septembrie 2022, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Vitalie Călugăreanu, a contestat-o cu recurs, prin care a solicitat casarea acesteia în

partea pedepsei stabilite inculpaților și rejudecarea cauzei în aceeași instanță, în alt

complet de judecată. Temei de declarare a recursului a invocat prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală (în redacția Legii cu modificările

ulterioare până la 01 septembrie 2023).

În motivarea cereri de recurs, acuzatorul de stat a invocat că, la aplicarea

pedepsei inculpaților, pentru infracțiunea comisă, instanța de apel nu a acordat

deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal și incorect a concluzionat

referitor la stabilirea unei pedepse neprivative de liberate, prin aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal.

În opinia acuzării, instanța de apel a neglijat rolul punitiv al statului în

asigurarea drepturilor și libertăților cetățenilor, întrucât, anume statul are acel rol

primordial de a întreprinde toate măsurile legale în vederea asigurării echității

sociale și prevenirea săvârșirii de fapte ilicite, or, pedeapsa prea blândă stabilită

10

inculpaților Susanu Constantin și Lefterenco Cristian, atestă insuficiența măsurilor

întreprinse de stat în apărarea cetățenilor săi.

În acest sens, menționează că, la diminuarea pedepsei stabilită lui Susanu

Constantin și Lefterenco Cristian, instanțele de fond nu au ținut cont de faptul că la

caz lipsesc circumstanțele atenuante și prezența circumstanțelor agravante, precum

și de faptul că pedeapsa redusă până la minimul prevăzut de sancțiune, se consideră

echitabilă atunci când se constată un cumul de circumstanțe atenuante din cele

stabilite la art. 76 Cod penal.

stat, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, acesta

urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs în termen.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, un

complet din 3 judecători declară inadmisibil recursul dacă recursul este vădit

neîntemeiat.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport

cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute

la art. 427 invocate în recurs.

Sub acest aspect se reține că, recursul declarat este fondat pe temeiurile

prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală (redacția Legii 66

din 05.04.2012 în vigoare din 27.10.2012), potrivit cărora hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului, dacă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii, sau

acesta este expus neclar sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței, cât și dacă s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Prin urmare, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală,

nu-și găsesc confirmarea, nefiind stabilite, concretizate și motivate presupusele

erori, iar instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin.

(1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală.

Se reține că, recurentul deși este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele

de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, critică decizia

contestată doar în partea ce ține de pedeapsa stabilită inculpaților, considerând-o

prea blândă.

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpaților, completul de judecată consideră

că instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată în acest sens, acordând deplină

eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală,

la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilite conform

11

sancțiunii articolului incriminat, iar în sprijinul statuării respective relevă

următoarele.

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni

instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza

căruia au fost condamnați inculpații.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei instanța de apel legal și întemeiat a

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată

inculpaților în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, just și argumentat a ținut cont de mențiunea din

rechizitoriu că: ”circumstanțe agravante în baza art. 77 Cod penal, la stabilirea

pedepsei învinuiților Susanu Constantin și Lefterenco Cristian nu au fost stabilite.”

(vol. II, f.d. 49), de circumstanțele atenuante cum ar fi: recunoașterea vinovăției,

recuperarea parțială a prejudiciului cauzat părții vătămate, cât și de prevederile art.

7, 61, 75, 90 Cod penal, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat

și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât

și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Dacă,

la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile

săvârșite cu intenție instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de

persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute

pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei

aplicate vinovatului.

Astfel, la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de apel a ținut cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, de condițiile de viață

ale acestuia, de comportamentul acestuia înainte și după comiterea infracțiunii, cât

12

și în timpul ședințelor de judecată, corect a considerat că restabilirea echității sociale,

corectarea și reeducarea inculpaților Susanu Constantin și Lefterenco Criistian este

posibilă și prin suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind în privința

inculpatului Susanu Constantin un termen de probațiune de 4 ani, timp în care

urmează ca prin comportare exemplară și muncă cinstită, să îndreptățească

încrederea ce i s-a acordat, iar în privința lui Lefterenco Cristian fiind stabilită o

pedeapsă sub formă de amendă.

Pe cale de consecință, se reține că, pedeapsa aplicată inculpaților este una

echitabilă, proporțională gravității infracțiunii săvârșite și suficientă pentru

restabilirea echității sociale. Or, o pedeapsă prea aspră generează apariția unor

sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce

la consecințe contrare scopului urmărit.

Prin urmare, instanța de recurs consideră că pedeapsa stabilită inculpaților

corespunde prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, fiind motivată, individualizată și

aplicată în limitele prevăzute de lege, hotărârea dată fiind una întemeiată, iar

solicitarea acuzării privind casarea acesteia în partea aplicării pedepsei, considerând-

o prea blândă, nu poate servi ca circumstanță pentru aplicarea în privința

inculpatului a unei pedepse privative de libertate.

Reieșind din cele expuse, completul de judecată concluzionează că, instanța de

apel a pronunțat o decizie întemeiată și motivată prin stabilirea în privința

inculpaților a unei pedepse neprivative de libertate, pedeapsă care răspunde scopului

de corectare și reeducare a inculpaților prevăzut de art. 61 Cod penal, care va duce

la formarea unei atitudini pozitive a acestora față de ordinea de drept, regulile de

conviețuire socială și principiile morale, iar argumentul invocat de recurent privind

aplicarea pedepsei privative de libertate, necesită a fi declarat vădit neîntemeiat.

Prin urmare, instanța de recurs constatând temeinicia motivării soluției instanței

de apel, o însușește integral întrucât această instanță a oferit răspunsuri complete și

argumentate tuturor problemelor esențiale invocate în speță.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de acuzator, că hotărârea contestată

conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că s-au aplicat

inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale și că recursul este

vădit neîntemeiat.

invocate în recurs, nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală și

întemeiată, astfel că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

13

Inadmisibilitatea recursului declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Vitalie Călugăreanu, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2022, în cauza penală în privința lui

Susanu Constantin și Lefterenco Cristian, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Boris Talpă

Judecător Ghenadie Eremciuc

Judecător Sergiu Daguța

14