1cs-211/2023 — art. 27, 190 alin. 5 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 27, 190 alin. 5 CP
- Temei legal
- art. 46-49 CPP
1cs-211/2023 — art. 27, 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1cs-211/2023
1-17166415-01-1cs-27042023
Curtea Supremă de Justiție
Î N C H E I E R E
22 mai 2023 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Ion Guzun,
Judecători Sergiu Daguța, Ghenadie Eremciuc,
examinând cererea avocatului Bodnariuc Alexandr în numele lui Platon
Veaceslav, privind strămutarea judecării cauzei penale nr. xxxx de învinuire a lui
Platon Veaceslav de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) Cod penal,
de la Judecătoria Chișinău, la o altă instanță egală în grad,
c o n s t a t ă:
Avocatul Bodnariuc Alexandr în numele lui Platon Veaceslav a adresat Curții
Supreme de Justiție o cerere prin care a solicitat strămutarea judecării cauzei penale nr.
xxxx de învinuire a lui Platon Veaceslav de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27,
190 alin. (5) Cod penal, de la Judecătoria Chișinău la o altă instanță egală în grad.
În argumentarea cererii se invocă că în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, la judecătorul Petru Păun, se află spre examinare cauza penală nr. xxxx de
învinuire a lui Platon Veaceslav de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin.
(5) Cod penal.
În continuare, menționează că, ținând cont de declarațiile publice ale
Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, referitor la persoana lui Platon
Veaceslav și obligația justiției de a ”face treaba”, prin care, în viziunea apărării, se
implică în procesul de înfăptuire a justiției, încălcând, astfel, prevederile art. 21 din
Constituția Republicii Moldova, consideră oportun, întru asigurarea examinării
obiective, rapide, complete și cu asigurarea desfășurării normale a procesului penal, de
a strămuta examinarea cauzei penale la o altă instanță egală în grad, dar numai nu în
Judecătoria Chișinău, asupra căreia, în opinia apărării, impactul negativ a expresiilor
și discursurilor, postărilor a D-nei Președintei, este cel mai mare.
Soluționând cererea de strămutare, Colegiul penal al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzie că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 46 alin. (1) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de
Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o altă instanță
egală în grad numai în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea ei
obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a procesului.
1
Potrivit art. 46 alin. (2) Cod de procedură penală, strămutarea cauzei poate fi
cerută de președintele instanței de judecată sau de una dintre părți.
În sensul art. 47 Cod de procedură penală, cererea de strămutare înaintată de părți
trebuie să fie motivată, iar documentele pe care se bazează cererea se anexează la
aceasta de către partea care solicită strămutarea.
Subsidiar, Colegiul penal subliniază că, în conformitate cu prevederile art. 49
Cod penal, la soluționarea cererii de strămutare Curtea Supremă de Justiție dispune, cu
indicarea motivelor, admiterea sau respingerea cererii de strămutare. În acest context,
doar în cazul în care cererea este întemeiată, Curtea Supremă de Justiție poate dispune
strămutarea judecării cauzei cu indicarea instanței concrete.
Ținând cont de cele expuse supra, Colegiul penal ajunge la concluzia că
alegațiile avocatului Bodnariuc Alexandr în numele lui Platon Veaceslav nu cad sub
incidența instituției strămutării cauzei de la instanța competentă la o alta egală în grad,
or, motivele indicate în cerere sunt nefondate.
În aceeași ordine de idei, ține a se sublinia că potrivit prevederilor legale
nominalizate mai sus, Curtea Supremă de Justiție strămută judecarea unei cauze de la
instanța competentă la o altă instanță egală în grad în cazul în care prin aceasta se poate
obține soluționarea ei rapidă și se asigură desfășurarea normală a procesului.
În jurisprudența sa, Curtea de la Strasbourg a statuat că accesul liber la justiție
implică prin natura sa o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări,
atâta timp cât nu este atinsă substanța dreptului (a se vedea hotărârea Lungoci versus
România).
În desfășurarea procesului penal, strămutarea cauzei constituie un mecanism
care poate fi invocat în mod excepțional, pentru situații și circumstanțe neprevăzute la
momentul demarării procesului penal, fiind un remediu procesual eficient atunci când
regulile generale de competență ridică îndoieli privind imparțialitatea.
Subsecvent, strămutarea cauzei reprezintă un incident procedural referitor la
instanța sesizată cu judecarea cauzei, care are drept scop înlăturarea suspiciunilor ce ar
putea să apară cu privire la independența sau imparțialitatea acesteia, iar prin instituirea
termenului pentru depunerea cererii de strămutare a cauzei se asigură condițiile unui
proces echitabil, deoarece părțile într-un termen rezonabil au posibilitatea să-i
comunice Curții Supreme de Justiție informații și dovezi cu privire la împrejurările
procesului și să-și prezinte poziția față de admisibilitatea și caracterul fondat al cererii
de strămutare a cauzei.
În fond, Colegiul penal atestă că, în susținerea cererii de strămutare autorul
invocă dubii privind obiectivitatea și imparțialitatea judecătorilor din cadrul
Judecătoriei Chișinău, însă în acest sens nu a prezentat probe concludente și nu a relevat
circumstanțele concrete ale cauzei, ori declarațiile publice ale Președintelui Republicii
Moldova referitor la sistemul judecătoresc sunt de ordin general, iar pe cale de
consecință, aceste circumstanțe nu cad sub incidența instituției strămutării judecării
unei cauze.
Mai mult, din cele invocate rezultă că apărarea exprimă neîncredere față de toți
magistrații instanței respective, fără a aduce careva motive întemeiate și clar definite,
precum și în lipsa unor probe concludente în susținerea solicitării de strămutare a
2
judecării cauzei, situație ce nu poate fi examinată în cadrul procedurii strămutării
cauzei de către Curtea Supremă de Justiție.
Totodată, Colegiul penal reamintește că la înfăptuirea justiției în cauzele penale,
judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, fără careva imixtiune, fiind
obligați să se opună oricărei încercări de a exercita presiune asupra sa (a se vedea art.
26 Cod de procedură penală).
În consecință, Colegiul penal conchide că cererea avocatului Bodnariuc
Alexandr în numele lui Platon Veaceslav, privind strămutarea judecării cauzei penale
nr. xxxx de învinuire a lui Platon Veaceslav de comiterea infracțiunii prevăzute de art.
27, 190 alin. (5) Cod penal, de la Judecătoria Chișinău, la o altă instanță egală în grad,
nu conține motive și documente, care, potrivit legii, ar servi drept temei de strămutare
a cauzei menționate, circumstanțele indicate în cerere având un caracter declarativ și
lipsit de susținere probantă, fapt ce impune soluția respingerii cererii respective, ca
fiind neîntemeiată.
În conformitate cu art. 46-49 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
D I S P U N E :
Respingerea cererii avocatului Bodnariuc Alexandr în numele lui Platon
Veaceslav, prin care solicită strămutarea judecării cauzei penale nr. xxxx de învinuire
a lui Platon Veaceslav de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) Cod
penal, de la Judecătoria Chișinău la o altă instanță egală în grad, ca fiind neîntemeiată.
Încheierea este irevocabilă, pronunțată integral.
Președinte Guzun Ion
Judecători Daguța Sergiu
Eremciuc Ghenadie
3