1ra-1651/22 — art. 287 alin. 1 CP

1ra-1651/22 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1651/22

1-20158581-01-1ra-07122022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion, Boico Victor,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către avocatul Tonu Alexandru în numele inculpatului, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2022, în cauza

penală în privința lui

Bîtă Vlad xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 16.12.2020 – 14.02.2022;

Instanța de apel: 17.03.2022 – 12.10.2022;

Instanța de recurs: 07.12.2022 – 27.02.2023.

A C O N S T A T A T:

fost încetat procesul penal în privința lui Bîtă Vlad, învinuit de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta constituie o

contravenție.

Bîtă Vlad a fost recunoscut vinovat de săvârșirea contravenției prevăzute de

art. 354 Cod contravențional.

A fost încetat procesul contravențional în privința lui Bîtă Vlad, în baza

art. 354 Cod contravențional, din motiv că a expirat termenul de prescripție de

tragere la răspundere contravențională.

A fost dispusă încasarea din contul lui Bîtă Vlad în beneficiul statului,

cheltuielile judiciare în sumă de 320 (trei sute douăzeci) lei, pentru efectuarea

raportului de expertiză.

Bîtă Vlad, se învinuiește în aceea că la data de 22 decembrie 2019, aproximativ

ora 01:00, în or. Hîncești, str. Chișinăului, aflându-se în incinta clubului „Chikago-

1

Sound”, fiind în stare de ebrietate, din intenții huliganice, încălcând grosolan

ordinea publică, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, în prezența

mai multor persoane, l-a numit cu cuvinte necenzurate pe Ungureanu Ion, după care

i-a aplicat ultimului, mai multe lovituri cu pumnul și picioarele în regiunea feței,

cauzându-i conform raportului de constatare nr. 201922P0637 din 23 decembrie

2019 echimoze în jur la ochiul stâng, buza superioară a gurii cu excoriație, care au

fost cauzate cu acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, ce se califică ca

vătămare corporală neînsemnată.

Astfel, acțiunile inculpatului Bîtă Vlad au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, huliganismul, adică, acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanei.

2.1. Totodată, instanța de judecată a stabilit că în acțiunile lui Bîtă Vlad

lipsesc semnele calificative ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal,

„huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei”, astfel concluzionând că acțiunile

inculpatului urmează a fi reîncadrate în baza art. 354 Cod contravențional,

„huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei

fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice”.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Bîtă Vlad să fie recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub

formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale.

În motivarea apelului partea acuzării a invocat, că potrivit Hotărârii Curții

Constituționale din 12 august 2021, cuvântul „grosolan”, a fost declarat

neconstituțional, din care motiv acesta urmează a fi exclus din textul actului de

învinuire.

De asemenea, partea acuzării a menționat că deși inculpatul Bîtă Vlad, a pledat

nevinovat, vina acestuia se demonstrează prin cumulul probelor administrate la

urmărirea penală și cercetate în cadrul ședinței de judecată.

Referitor la declarațiile date de martorul Ciubuc Ion, a indicat că acestea

urmează a fi apreciate critic, deoarece au fost făcute cu scopul de apărare a

inculpatului, precum și declarațiile martorilor Creciun Valeria și Chișcă Dan,

deoarece acestea sunt contrare circumstanțelor cauzei și nu coroborează cu probele

administrate la materialele dosarului.

Astfel, partea acuzării a precizat că prima instanță, recalificând acțiunile

inculpatului în huliganism nu prea grav, nu a ținut cont că de fapt norma dată nu

absoarbe cauzarea vătămărilor corporale stabilite la partea vătămată prin raportul

de constatare nr. 201922P0637 din 23 decembrie 2019.

2

Mai mult, partea acuzării a evidențiat prevederile Hotărârii Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 6 din 15 mai 2017, potrivit cărora va fi considerată

infracțiune de huliganism, prevăzută la art. 287 Cod penal și nu contravenție

reglementată la art. 354, 357 sau 363 Cod contravențional, dacă făptuitorul nu se

limitează doar la: acostarea jignitoare, în locuri publice, a persoanei fizice,

tulburarea ordinii publice; tulburarea liniștii în timpul nopții, alte acțiuni similare;

tragerea din armă de foc, în locuri publice, în locuri rezervate pentru tragere, dar cu

încălcarea modului stabilit, însă mai recurge și la aplicarea violenței, la amenințarea,

cu aplicarea violenței sau la opunerea de rezistență violentă reprezentanților

autorităților sau altor persoane, care curmă actele huliganice. În astfel de

circumstanțe, fapta comisă depășește gradul de pericol social al unei contravenții,

atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Astfel, a indicat că potrivit probatoriului administrat, s-a stabilit cu

certitudine că inculpatul a generat conflictul într-un local public, unde se aflau un

număr impunător de persoane, perturbând ordinea publică, aplicând violența fizică

asupra persoanei, în consecință fiind sistată activitatea localului.

În concluzie, partea acuzării a precizat că acțiunile inculpatului Bîtă Vlad

întrunesc elementele calificative ale infracțiunii de huliganism, prevăzute de

art. 287 alin. (1) Cod penal.

contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Bîtă Vlad să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (1)

Cod penal, la 3 ani închisoare.

În motivarea apelului a invocat, că deși inculpatul Bîtă Vlad, nu și-a recunoscut

vinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate, vina acestuia se demonstrează prin

cumulul probelor administrate la urmărirea penală și cercetate în cadrul ședinței de

judecată.

Astfel, a menționat că soluția primei instanțe privind achitarea inculpatului

Bîtă Vlad de învinuirea înaintată și recalificarea acțiunilor acestuia în contravenție,

este una pripită.

apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bîtă Vlad să fie achitat.

În motivarea apelului partea apărării a invocat, că prima instanță urma să

adopte o sentință de achitare în privința lui Bîtă Vlad, de învinuirea înaintată în baza

art. 287 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii.

Astfel, partea apărării a menționat că din analiza materialelor cauzei rezultă

lipsa vinovăției inculpatului Bîtă Vlad în săvârșirea infracțiunii de huliganism,

prevăzută de art. 287 alin. (1) din Cod penal, fapt constatat și de către prima

3

instanță, care apreciind critic declarațiile părții vătămate și reținând declarațiile

martorilor oculari Ciubuc Nicu, Chiril Ion, Chișcă Dan și Crăciun Valeria, a stabilit că

în acțiunile lui Bîtă Vlad lipsesc semnele calificative ale infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (1) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei.

Mai mult, a precizat că partea acuzării nu a probat faptul că de către Bîtă Vlad

a fost aplicată violența asupra lui Ungureanu Ion, după cum este expus în ordonanța

de învinuire din 08 octombrie 2020.

De asemenea, partea apărării a susținut că prima instanță, deși a constatat

lipsa elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, a încadrat

acțiunile inculpatului în baza legii contravenționale, fără a face analiza probatoriului

și fără a exclude dubiile existente.

Or, atât în susținerea învinuirii înaintate inculpatului de către procuror,

precum și în susținerea încadrării faptei în baza legii contravenționale, nu a fost

prezentată nici o probă care să confirme direct sau indirect vina lui Bîtă Vlad în

săvârșirea infracțiunii sau contravenției incriminate.

În opinia părții apărării, concluziile primei instanțe contravin prevederilor

art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, astfel instanța de judecată a ignorat art. 6

CEDO.

2022, a fost respins apelul declarat de avocatul Tonu Alexandru în numele

inculpatului, admise apelurile declarate de partea acuzării și de avocatul

Macar Alexandru în numele părții vătămate Ungureanu Ion, casată parțial sentința

primei instanțe, în partea încetării procesului penal, cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Bîtă Vlad a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub

formă de amendă în mărime de 650 (șase sute cincizeci) unități contravenționale.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

6.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că prima

instanță greșit a încadrat acțiunile inculpatului Bîtă Vlad, în baza art. 354

Cod contravențional, astfel eronat aplicând prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală.

Prin urmare, instanța de apel a reținut prevederile Hotărârii Curții

Contituționale nr. 25 din 12 august 2021 privind excepția de neconstituționalitate a

unor prevederi din articolul 287 alin. (1) din Codul penal, potrivit căreia a fost

declarat neconstituțional cuvântul „grosolan” și textul „cinism” din articolul 287

alin. (1) din Codul penal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 985 din

18 aprilie 2002.

Instanța de apel a menționat că ținând cont de prevederile art. 27, 99-101 Cod

de procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele administrate,

4

verificându-le minuțios, urmează să facă o apreciere proprie acestora, prin prisma

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, care în ansamblu confirmă

vinovăția inculpatului Bîtă Vlad în săvârșirea infracțiunii incriminate, iar acțiunile

acestuia urmând a fi încadrate în baza art. 287 alin. (1) Cod penal.

În acest sens, instanța de apel a stabilit că: „Bîtă Vlad, la data de 22 decembrie

2019, aproximativ ora 01:00, în or. Hîncești, str. Chișinăului, aflându-se în incinta

clubului „Chikago-Sound”, fiind în stare de ebrietate, din intenții huliganice, încălcând

ordinea publică, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, în prezența

mai multor persoane, l-a numit cu cuvinte necenzurate pe Ungureanu Ion, după care

i-a aplicat ultimului, mai multe lovituri cu pumnul și picioarele în regiunea feței,

cauzându-i conform raportului de constatare nr. 201922P0637 din 23 decembrie

2019, echimoze în jur la ochiul stâng, buza superioară a gurii cu excoriație, care au

fost cauzate cu acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, ce se califică ca

vătămare corporală neînsemnată”.

Astfel, instanța de apel a indicat că inculpatul Bîtă Vlad, prin acțiunile sale

intenționate, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, și

anume infracțiunea de huliganism, adică, acțiunile intenționate care încalcă ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei.

Examinând probatorul administrat, instanța de apel a conchis că vina

inculpatului Bîtă Vlad a fost demonstrată pe deplin prin următoarele probe

pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, și anume:

declarațiile părții vătămate Ungureanu Ion (f.d.162-163); declarațiile martorului

Fulga Ion (f.d.161); declarațiile martorului Ungureanu Vladimir; declarațiile

martorului Marin Tatiana (f.d.159); declarațiile martorului Dubceac Mihai (f.d.158);

declarațiile martorului Ciolacu Valeriu (f.d.152); declarațiile martorului Ciubuc Nicu

(f.d.156); declarațiile martorului Chiril Ion (f.d.155); informația telefonică 903

parvenită de la Unitatea Primirii Urgență al Spitalului Hîncești (f.d.15); procesul-

verbal privind consemnarea celor constatate din data de 14 ianuarie 2020 (f.d.14);

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 23 decembrie 2019 a localului

„Chikago-Sound” din or. Hîncești, str. Chișinăului 9 (f.d.16); raportul de constatare

nr. 201922P0637 din 23 decembrie 2019/raportul de expertiză judiciară

nr. 202022D0041 din 12 martie 2020, efectuat în privința părții vătămate Ungureanu

Ion, prin care s-a constatat vătămare corporală neînsemnată (f.d.39, 40); ordonanța

de ridicare, procesul-verbal de ridicare, procesul-verbal de examinare a obiectului,

ordonanța de recunoaștere și anexare în calitate de corp delict a unui CD-R (f.d.60-

64).

De asemenea, instanța de apel a precizat că în cadrul examinării cauzei, în

ședința de judecată în prima instanță, în combaterea poziției acuzării, partea

apărării a prezentat următoarele probe: declarațiile martorului apărării

Crăciun Valeria (f.d.153-154) și declarațiile martorului apărării Chișcă Dan (f.d.151-

152).

5

Așadar, apreciind probele menționate din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere

al coroborării lor, verificând concomitent argumentele din rechizitoriu în raport cu

probele cercetate în cadrul ședinței de judecată, instanța de apel a conchis că

învinuirea înaintată inculpatului Bîtă Vlad a fost demonstrată, iar acțiunile acestuia

întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că în speță, caracterul public al acțiunilor

inculpatului Bîtă Vlad, rezultă cert atât din locul propriu-zis al desfășurării

conflictului – incinta clubului „Chikago-Sound”, din or. Hîncești, str. Chișinăului,

precum și în prezența mai multor persoane, astfel acțiunile violente fiind săvârșite

într-o ipoteză cu implicații publice.

Sub aspectul consumării semnelor calificative ale infracțiunii de huliganism,

instanța de apel a precizat că prin fapta infracțională săvârșită de inculpat, a fost

adusă atingere atât relațiilor sociale cu privire la ordinea publică, precum și relațiile

sociale cu privire la integritatea corporală, sănătatea persoanei, or, anume

inculpatul Bîtă Vlad, conștientizând că se află în loc public și anume „în incinta

clubului „Chikago-Sound”, din or. Hîncești, str. Chișinăului”, l-a numit cu cuvinte

necenzurate pe Ungureanu Ion, după care i-a aplicat ultimului, mai multe lovituri cu

pumnul și picioarele în regiunea feței, cauzându-i conform raportului de constatare

nr. 201922P0637 din 23 decembrie 2019, echimoze în jur la ochiul stâng, buza

superioară a gurii cu excoriație, care au fost cauzate cu acțiunea traumatică a unui

obiect contondent dur, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

Totodată, referitor la fapta infracțională ce constituie unul din elementele

obligatorii a laturii obiective, instanța de apel a reținut următoarele circumstanțe de

fapt, și anume că: „Bîtă Vlad aflându-se în incinta clubului „Chikago-Sound”, fiind în

stare de ebrietate, din intenții huliganice, încălcând ordinea publică, manifestând o

vădită lipsă de respect față de societate, în prezența mai multor persoane, l-a numit

cu cuvinte necenzurate pe Ungureanu Ion, după care i-a aplicat ultimului, mai multe

lovituri cu pumnul și picioarele în regiunea feței, cauzându-i conform raportului de

constatare nr. 201922P0637 din 23 decembrie 2019, echimoze în jur la ochiul stâng,

buza superioară a gurii cu excoriație, care au fost cauzate cu acțiunea traumatică a

unui obiect contondent dur, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată”, astfel

inculpatul a săvârșit o faptă în public, îndreptată împotriva ordinii publice, care se

concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în acțiuni de ceartă, acțiuni

similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor,

aplicarea violenței asupra persoanei.

Or, Bîtă Vlad, l-a numit cu cuvinte necenzurate pe Ungureanu Ion, după care

i-a aplicat acestuia mai multe lovituri cu pumnul și picioarele în regiunea feței,

cauzându-i conform raportului de constatare nr. 201922P0637 din 23 decembrie

2019 echimoze în jur la ochiul stâng, buza superioară a gurii cu excoriație, care au

fost cauzate cu acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, ce se califică ca

6

vătămare corporală neînsemnată, respectiv între fapta infracțională și urmarea

prejudiciabilă, există o legătură cauzală directă.

Cu referire la latura subiectivă, instanța de apel a stabilit că Bîtă Vlad a

acționat cu vinovăție sub formă de intenție directă, având la bază motive huliganice,

or, inculpatul își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a

prevăzut urmările lor prejudiciabile și a dorit în mod conștient survenirea acestor

urmări (ori reiterând gradul de leziuni corporale stabilite asupra părții vătămate

precum și localizarea acestora, se desprinde inevitabil factorul volitiv de săvârșire

a fapte infracționale).

În ceea ce privește subiectul infracțiunii de huliganism, instanța de apel a

reținut că este persoana fizică responsabilă, care la momentul săvârșirii faptei a

împlinit vârsta de 16 ani, astfel că la caz, inculpatul Bîtă Vlad întrunește calitatea de

subiect al infracțiunii de huliganism, ultimul fiind responsabil și având vârsta

subiectului infracțiunii.

Prin urmare, instanța de apel a constatat în acțiunile inculpatului Bîtă Vlad

totalitatea elementelor calificative ale infracțiunii de huliganism, or, inculpatul fiind

în loc public, prin acțiunile sale, din intenții huliganice a încălcat ordinea publică,

acționând cu obrăznicie deosebită care exprimă o vădită lipsă de respect față de

societate manifestată prin acțiunile intenționate ale inculpatului ce atentează la

regulile sociale și morale de conviețuire.

Instanța de apel a reținut că vinovăția lui Bîtă Vlad se confirmă prin

declarațiile părții vătămate Ungureanu Ion, iar în contextul declarațiilor părții

vătămate instanța de apel a apreciat ca fiind veridice, credibile, și care au fost

susținute și confirmate prin alte probe, cercetate în cadrul ședinței de judecată, și

anume declarațiile martorului acuzării Fulga Ion, declarațiile martorului

Ungureanu Vladimir, declarațiile martorului Dubceac Mihai și declarațiile

martorului Ciolacu Valeriu.

Mai mult, instanța de apel a precizat că declarațiile părții vătămate, precum și

ale martorilor acuzării sunt confirmate prin alte mijloace de probă anexate la

materialele cauzei și cercetate în cadrul ședinței de judecată, și anume prin raportul

de expertiză judiciară nr. 202022D0041 din 12 martie 2020 prin care se atestă

vătămările corporale și gravitatea acestora potrivit cărora pe corpul cet.

Ungureanu Ion au fost depistate echimoze în jur la ochiul stâng, buza superioară a

gurii cu excoriație, care au fost cauzate cu acțiunea traumatică a unui obiect

contondent dur, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

De asemenea, instanța de apel a menționat că de fapt, concluziile raportului

de expertiză judiciară nr. 202022D0041 din 12 martie 2020 nu au fost contestate

de părți, astfel apreciindu-le ca fiind veridice, or, nu au fost prezentate probe care

ar combate concluziile raportului de expertiză judiciară menționat supra.

Subsecvent, instanța de apel a indicat că partea vătămată și martorii

menționați supra au dat declarații sub jurământ, fiind avertizați de răspunderea

7

penală ce o poartă pentru darea de declarații false. Mai mult, declarațiile acestora

au fost consecvente atât în cursul urmăririi penale, precum și în cadrul cercetării

judecătorești în prima instanță.

Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului Bîtă Vlad, instanța de apel a ținut

cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se

atribuie la categoria celor mai puțin grave, de motivul acesteia, de personalitatea

inculpatului, care potrivit caracteristicii eliberate de Primăria mun. Hîncești, se

caracterizează negativ, menționându-se că acesta anterior a fost tras la răspundere

penală și administrativă (f.d. 50), nu are antecedente penale (F-246, f.d.52), iar

conform informației din cazierul contravențional, se atestă că Bîtă Vlad pe parcursul

anilor 2018-2019, a fost tras la răspundere contravențională de cinci ori.

Potrivit materialelor cauzei, ultimul nu se află la evidența medicului narcolog și

psihiatru (f.d.58-59), iar în conformitate cu prevederile art. 76, 77 Cod penal, nu au

fost stabilite careva circumstanțe atenuante sau agravante, în privința inculpatului

Bîtă Vlad.

Totodată, instanța de apel a reținut și faptul că sancțiunea art. 287 alin. (1)

Cod penal, prevede în calitate de pedeapsă amendă în mărime de la 550 la 1050

unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la

240 de ore, sau închisoare de până la 3 ani.

În acest sens, instanța de apel a conchis că pedeapsa este echitabilă când ea

impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu

gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității

sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți,

perturbate prin infracțiune, din care motiv i-a stabilit inculpatului Bîtă Vlad,

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod

penal, pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 650 unități convenționale.

Cu referire la cheltuielile judiciare, instanța de apel a apreciat ca fiind

întemeiată soluția primei instanțe prin care a dispus încasarea din contul

inculpatului, cheltuielile suportate pentru efectuarea raportului de expertiză,

conform art. 229 Cod de procedură penală.

deciziei instanței de apel, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 11), 12) Cod de procedură

penală, solicitând casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului, partea apărării invocă faptul că acțiunile

inculpatului nu întrunesc elementele calificative ale infracțiunii de huliganism, și

anume că lipsește latura subiectivă, or, la caz nu s-a constatat intenția inculpatului

de a încălca ordinea publică, care constituie elementul material principal în cazul

calificării infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal.

Prin urmare, partea apărării susține că instanța de apel nu a luat în

considerație faptul că învinuirea înaintată inculpatului, nu conține acțiuni concrete

8

ale inculpatuluicu privire la încălcarea ordinii publice, or, mențiunea că „Bîtă Vlad

din intenții huliganice, încălcând ordinea publică și manifestând o lipsă vădită de

respect față de societate”, precum și „l-a numit cu cuvinte necenzurate și lovit pe

Ungureanu Ion”, nu demonstrează că intenția inculpatului a fost îndreptată spre

încălcarea ordinii publice.

De asemenea, precizează că instanța de apel a operat cu o sintagmă legislativă

care nu se mai conține în legea penală din 24 mai 2009, dată când a intrat în vigoare

Legea nr. 277/2008, prin care din dispoziția alin. (1) art. 287 Cod penal, a fost

exclusă expresia „lipsa vădită de respect față de societate", însă contrar celor

menționate, totuși instanța de apel a reținut acest element din învinuire.

La fel, partea apărării menționează că instanța de apel urma să stabilească că

intenția inculpatului nu a fost de a încălca ordinea publică, dar pentru a clarifica

situația conflictuală care a fost inițiată anterior și de la care a început și conflictul

din data de 22 decembrie 2019. Respectiv conflictul apărut între inculpatul Bîtă Vlad

și partea vătămată Ungureanu Ion, a rezultat din relațiile ostile pe care le aveau

anterior datei de 22 decembrie 2019, fapt confirmat și de către martorii audiați la

caz.

În opinia părții apărării, deși instanța de apel urma să supună unei noi

aprecieri probele administrate, fapt ignorat de către instanță, greșit a concluzionat

că probele acuzării dovedesc vinovăția inculpatului Bîtă Vlad în săvârșirea

infracțiunii de huliganism.

Mai mult, partea apărării precizează că în speță, există și un temei de

înlăturare a răspunderii penale, care însă nu a fost identificat și aplicat de către

instanța de apel.

pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din considerentele

ce succed.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarată în speță, aceasta

este bazată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 11) și 12)

9

Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel

atunci când 11) există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, și 12) faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în

recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că

criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța

dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată.

Verificând materialele cauzei prin prisma argumentelor formulate de

recurent, Colegiul penal lărgit reține, că potrivit rechizitoriului întocmit în privința

lui Bîtă Vlad, din conținutul căruia lipsește încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, a fost descrisă următoarea situație de fapt:

„Bîtă Vlad, la data de 22 decembrie 2019, aproximativ ora 01:00, în or. Hîncești,

str. Chișinăului, aflându-se în incinta clubului „Chikago-Sound”, fiind în stare de

ebrietate, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând o

vădită lipsă de respect față de societate, în prezența mai multor persoane, l-a numit

cu cuvinte necenzurate pe Ungureanu Ion, după care i-a aplicat ultimului, mai multe

lovituri cu pumnul și picioarele în regiunea feței, cauzându-i conform raportului de

constatare nr. 201922P0637 din 23 decembrie 2019 echimoze în jur la ochiul stâng,

buza superioară a gurii cu excoriație, care au fost cauzate cu acțiunea traumatică a

unui obiect contondent dur, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată”.

Încadrarea juridică a faptei în rechizitoriu prezintă importanță deosebită,

deoarece rolul lor este acela de a determina în final încadrarea juridică a faptei

imputabilă inculpatului, atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și pentru

modul de desfășurare a judecării acestui dosar, determinând, nu în ultimul rând,

concordanța între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului

reamintește cu fiecare ocazie posibilă că echitatea unei proceduri se apreciază în

raport cu ansamblul acesteia. Vorbind despre importanța încadrării juridice a unei

fapte, Colegiul penal face trimitere la dispozițiile art. 6 § 3 lit. a) din Convenție, care

exprimă necesitatea acordării unei atenții deosebite notificării „acuzației” aduse

persoanei deferite judecății.

Principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la

vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății în raport cu faptele

infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu.

În sensul art. 296 Cod de procedură penală, rechizitoriul este actul de sesizare

al instanței de judecată, care este compus din două părți: expunerea și dispozitivul.

Expunerea cuprinde informații despre fapta și persoana în privința căreia s-a

efectuat urmărirea penală, analiza probelor care confirmă fapta și vinovăția

învinuitului, argumentele invocate de învinuit în apărarea sa și rezultatele verificării

acestor argumente, circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea

10

învinuitului, precum și temeiurile pentru liberarea de răspundere penală conform

prevederilor art. 53 din Codul penal dacă se constată asemenea temeiuri.

Dispozitivul cuprinde date cu privire la persoana învinuitului și formularea

învinuirii care i se incriminează cu încadrarea juridică a acțiunilor lui și mențiunea

despre trimiterea dosarului în instanța judecătorească competentă.

În completarea ultimei sintagme de mai sus, urmează de concretizat că, prin

„încadrarea juridică” a acțiunilor inculpatului se are în vedere determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală, după

cum se menționează în art. 113 din Codul penal.

Componența de infracțiune constituie un tot întreg, format din patru semne

corespunzătoare celor patru elemente ale componenței de infracțiune – obiectul și

latura obiectivă, subiectul și latura subiectivă. Semnul componenței de infracțiune

reprezintă o însușire, o proprietate generală a componenței de infracțiune, de ordin

obiectiv sau subiectiv, prezentă în cadrul fiecărei infracțiuni de o anumită categorie

ce are importanță juridică la calificarea faptei drept o infracțiune concretă.

Articolul 6 § 3 lit. a) din Convenția Europeană îi recunoaște acuzatului dreptul

de a fi informat cu privire la încadrarea juridică a faptelor, dar și cu privire la cauza

acuzației, adică privitor la expunerea detaliată a faptelor materiale pentru care este

acuzat și pe care se bazează acuzația (cauza Pelissier și Sassi contra Franței nr.

2544/94 pct. 52-54, CEDO 1999-II). Sfera de aplicare a acestei dispoziții trebuie

apreciată, în special, în lumina celui mai general drept la un proces echitabil garantat

de art. 6 § 1 din Convenție.

În materia penală, o informare precisă și completă cu privire la acuzațiile

aduse unei persoane constituie o condiție esențială a echității procedurii.

Dreptul de a fi informat cu privire la natura și cauza acuzației trebuie analizat în

lumina dreptului inculpatului de a-și pregăti o apărare eficientă pentru a răspunde

coerent, prompt și adecvat acuzației înaintate.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia

că procesul penal în privința lui Bîtă Vlad, învinuit de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, urmează a fi încetat din motiv că fapta

constituie o contravenție, inculpatul fiind recunoscut vinovat de săvârșirea

contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional, cu încetarea procesului

contravențional în baza art. 354 Cod contravențional, din motiv că a expirat

termenul de prescripție de tragere la răspundere contravențională.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit constată, că din dispozitivul sentinței

nu este clară soluția primei instanțe adoptată în raport cu motivarea expusă în

partea descriptivă, în contextul în care din dispozitivul sentinței primei instanțe,

rezultă că procesul penal în privința lui Bîtă Vlad, învinuit de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motiv că fapta constituie

o contravenție, iar în descriptivul sentinței, instanța reține că „Bîtă Vlad, se

11

învinuiește în faptul că …..”, ceea ce este specific pentru adoptarea unei sentințe de

achitare.

De asemenea, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul sentinței se atestă

faptul că prima instanță a reîncadrat acțiunile inculpatului în baza art. 354

Cod contravențional – Huliganismul nu prea grav, însă aceasta nu a constatat și nu a

descris cu suficientă claritate fapta de care se învinuiește inculpatul Bîtă Vlad.

Astfel, deși instanța pretinde că descrie învinuirea în baza art. 354

Cod contravențional, ca fiind dovedită în sarcina lui Bîtă Vlad, totuși în conținutul

sentinței expune fapta care a fost inrciminată inculpatului prin rechizitoriu,

reținând aceleași elemente calificative care au fost excluse și declarate

neconstituționale – „grosolan” și „o vădită lipsă de respect față de societate”.

Prin urmare, constatând vinovăția lui Bîtă Vlad de săvârșirea contravenției

prevăzute de art. 354 Cod contravențional, prima instanță a omis să descrie fapta

considerată ca fiind dovedită în privința acestuia.

La fel, Colegiul penal lărgit atestă și faptul că constatările primei instanțe

expuse în sentință, poartă un caracter contradictoriu, or, deși pe de o parte prima

instanță reține că acțiunile lui Bîtă Vlad, nu întrunesc elementele calificative ale

infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal, acest temei servind pentru a recalifica

fapta inculpatului în baza art. 354 Cod contravențional, pe de altă parte prima

instanță conchide că „….. verificând pertinența și veridicitatea probelor, instanța

consideră că acestea demonstrează incontestabil vinovăția lui Bîtă Vlad de comiterea

faptei incriminate, lipsind careva dubii ce ar putea pune la îndoială temeinicia

învinuirii înaintate”.

Totodată, deși din conținutul rechizitoriului rezultă că acțiunile inculpatului

Bîtă Vlad nu au fost încadrate juridic de către organul de urmărire penală, conform

semnelor componenței infracțiunii prevăzute de norma penală, totuși sub acest

aspect prima instanță a expus o concluzie depășită și contrară celor conținute în

actul de sesizare a instanței de judecată, potrivit căreia „….. conform ordonanței

privind punerea sub învinuire (f.d.81), dar și potrivit rechizitoriului, acțiunile

inculpatului Bîtă Vlad au fost încadrate în baza art. 287 alin. (1) Cod penal”, „….. în

contextul art. 6 CEDO, inculpatului i-a fost adus la cunoștință atât natura, cauza și

probele pe care se fundamentează acuzația, cât și calificarea juridică care a fost dată

faptelor săvârșite de acesta …..”.

Conform practicii judiciare constante, una din condițiile adoptării unei

sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele

constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească

cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile

prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în aceeași consecutivitate.

Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea

faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se: locul, timpul, modul

săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii.

12

Dacă infracțiunea a fost săvârșită de două sau mai multe persoane prin

înțelegere prealabilă sau de un grup organizat, e necesar să fie expuse acțiunile

concrete săvârșite de către fiecare inculpat.

Având în vedere dezideratele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că prima

instanță nu a respectat aceste prescripții la judecarea cauzei în fond, deși sunt

obligatorii.

Mai mult, instanța de recurs evidențiază și asupra faptului că potrivit

procesului-verbal al ședinței de judecată în prima instanță din 01 iunie 2021

(f.d.138-139, vol.I), se atestă că a fost pusă în discuție plângerea depusă de avocatul

Tonu Alexandru în numele inculpatului Bîtă Vlad, împotriva actelor procurorului, și

anume ordonanței de punere sub învinuire din 08 octombrie 2020, care prin

încheierea judecătorului Judecătoriei Hîncești (sediul Central), desemnat cu

atribuțiile judecătorului de instrucție din 21 decembrie 2020 (f.d.13-14, vol.II), a

fost transmisă spre examinare instanței de judecată care judecă cauza penală

conform competenței.

Respectiv, în cadrul ședinței de judecată (f.d.139, vol.I), avocatul

Tonu Alexandru în numele inculpatului, a pledat pentru examinarea respectivei

plângeri o dată cu fondul cauzei, la care instanța de judecată prin încheiere

protocolară, a dispus anexarea plângerii la materialele cauzei penale, urmând ca

asupra acesteia să se expună o dată cu fondul cauzei.

Însă, sub acest aspect, Colegiul penal lărgit constată că prima instanță a omis

să se expună asupra plângerii depusă de avocatul Tonu Alexandru în numele

inculpatului Bîtă Vlad, împotriva actelor procurorului – ordonanței de punere sub

învinuire din 08 octombrie 2020, și contrar prevederilor art. 297 alin. (4) Cod de

procedură penală, potrivit cărora „toate cererile, plângerile și demersurile înaintate

după trimiterea cauzei în judecată se soluționează de către instanța care judecă

cauza”, a lăsat-o fără examinare.

La rândul său, instanța de apel, deși a casat parțial sentința, în partea încetării

procesului penal, pronunțând o nouă soluție cu privire la condamnarea inculpatului

Bîtă Vlad în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, a repetat aceleași erori comise de către

prima instanță la constatarea faptei, descriind fapta ca fiind dovedită în privința

inculpatului Bîtă Vlad, așa cum a fost expusă în rechizitoriu, fără a ține cont că

sintagma „o vădită lipsă de respect față de societate”, a fost exclusă din norma penală

prevăzută la art. 287 Cod penal.

Un alt aspect esențial și obligatoriu care instanța de apel l-a neglijat la

judecarea apelurilor, reprezintă respectarea prevederilor art. 414 alin. (1) și (6) Cod

de procedură penală, potrivit cărora instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze

13

concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în

ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

În sensul dat, Colegiul penal lărgit stabilește că în descriptivul deciziei la

formarea convingerii privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 Cod penal, deși instanța de apel a menționat că urmează să

facă o apreciere proprie probatoriului administrat la materialele cauzei penale, însă

din procesul-verbal al ședinței instanței de apel din 12 octombrie 2022 (f.d.231-234,

vol.I), rezultă că probatoriul nu a fost cercetat de către instanța de apel.

În concluzie, instanța de apel în partea descriptivă a deciziei nu a desfășurat

analiza probelor pe care s-a bazat la adoptarea acesteia, cu indicarea motivelor care

au stat la baza pronunțării unei asemenea soluții, inclusiv prin aprecierea în parte a

fiecărei probe așa cum stipulează prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Având în vedere dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, așa cum acestea au fost interpretate și

aplicate, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, instanța de apel

nu poate dispune condamnarea persoanei fără audierea acesteia în ședința de

judecată a instanței de apel.

Totodată, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de

condamnare, bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține

depozițiile martorilor și declarațiile inculpatului, același dosar, în temeiul căruia

fusese achitat în primă instanță.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel

urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, precum și a constatării

clare a faptei comise și întrunirea elementelor infracțiunii de care inculpatul a fost

recunoscut vinovat, să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor

și în concluziile sale să expusă aprecierea clară a acestora fără contradicții ce pot

crea neclarități la analizarea unui observator obiectiv, or, odată ce instanța

apreciază că unele probe demonstrează vinovăția inculpatului, este inadmisibilă

concluzia ulterioară că aceeași probă este apreciată critic.

Mai mult, la judecarea cauzei, instanța de apel la fel nu s-a expus asupra

plângerii depusă de avocatul Tonu Alexandru în numele inculpatului Bîtă Vlad,

împotriva actelor procurorului – ordonanței de punere sub învinuire din

08 octombrie 2020, care urma a fi soluționată o dată cu fondul cauzei. Or, conform

art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței

de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța

de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

14

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că în prezenta speță

și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate de recurent, ceea ce duce

la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea remiterii cauzei la rejudecare în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi

corectate de instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesuale penale, să verifice și să aprecieze minuțios probele administrate, să

dea apreciere cuvenită fiecărei probe examinate și toate în ansamblu, să cerceteze

amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatului precum și calificării faptei și să

argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO,

să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417

Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Tonu Alexandru în numele

inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

12 octombrie 2022, în cauza penală în privința lui Bîtă Vlad xxxxx și dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată semnată la 28 februarie 2022 și pronunțată la 31 martie

2023.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

Boico Victor

15