1re-3/2022 — art. 264 -1 al. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 -1 al. 3 CP
- Temei legal
- art. 453 alin.1 CPP
1re-3/2022 — art. 264 -1 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1re-3/2022
1-19094020-01-1r/e-11012022
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
29 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Țurcan Anatolie,
a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul în
anulare, declarat de către avocatul Doroftei Roman în numele condamnatului,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09
noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui,
Tcaci Semion ………………………………….
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond: 13.05.2019 - 07.05.2020;
Instanța de recurs ordinar: 03.06.2020 - 13.07.2020;
20.11.2020 – 09.11.2021;
Instanța de recurs în anulare: 24.08.2020 - 27.10.2020;
11.01.2022 – 29.11.2022.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 07 mai 2020, Tcaci
Semion a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, la 240 ore muncă
neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce
mijloace de transport.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, la
28.03.2019, aproximativ orele 01:50, inculpatul Tcaci Semion conducea
automobilul ”Ford Transit”, n/î XXX XXXX, pe str. P. Zadnipru as/s din mun.
Chișinău. Fiind suspectat de către colaboratorii de poliție de conducerea
mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, a fost stopat și escortat
la Dispensarul Republican de Narcologie de pe str. Petru Rareș 32, mun.
Chișinău, pentru a trece examinarea medicală în vederea stabilirii stării de
ebrietate și a naturii ei. Aici, ignorând art. 438 alin. (2) Cod contravențional,
care prevede că ”Dacă asupra persoanei care conduce vehicolul există
temeiuri suficiente de a presupune că se află în stare de ebrietate produse de
alcool sau alte substanțe, acesta este obligat să accepte la cererea agentului
constatator testarea alcoolscopică, examenul medical și prelevarea de sânge”
și contrar prevederilor art. 11 lit. j) al Regulamentului Circulației Rutiere,
potrivit căror ”Conducătorul de vehicul înainte de plecare și în timpul
1
deplasării este obligat să se supună la solicitarea agentului de circulație
procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de
recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei”, fiind supus
examenului respectiv la aceeași dată, orele 02:30, s-a refuzat de la prelevarea
probelor biologice de sânge, fapt care a dus la imposibilitatea formulării unei
concluzii medicale privitor la faptul dacă se afla sau nu în stare de ebrietate,
fapt consemnat în procesul verbal nr. 5369 al examinării medicale de
constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii
ei din 28.03.2019.
Acțiunile lui Tcaci Semion au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (3) Cod
penal, adică refuzul conducătorului mijlocului de transport de la examenul
medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei sau de la
recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical.
Nefiind de acord cu sentința primei instanțe recurs au declarat:
3.1. Avocatul Doroftei Roman, prin care a solicitat casarea sentinței, cu
dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de fond.
Recurentul a invocat că, instanța de fond nu a judecat cauza în raport
cu circumstanțele de fapt și de drept invocate în rechizitoriu, contrar
prevederilor art. 325 Cod de procedură penală a depășit limitele învinuirii
formulate în ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu, constatând
încălcarea art. 438 alin. (2) Cod contravențional și punând la baza sentinței
norme improprii învinuirii.
Totodată, agenții de poliție au declarat în cadrul audierilor că inculpatul
a fost de acord să fie supus testului medical, astfel, nu a fost necesară
deplasarea la Dispensarul de Narcologie, deci urma să fie exclus faptul că
conducătorul auto a ignorat pct. 11 lit. ”j” RCR.
Urmărirea penală a fost efectuată cu încălcarea competenței teritoriale,
la IP Râșcani, mun. Chișinău, în lipsa ordonanței procurorului ierarhic
superior.
Mai mult, procesul-verbal cu privire la constatarea refuzului de la
testarea alcoolscopică a fost întocmit contrar Regulamentului.
La judecarea fondului, instanța s-a bazat în exclusivitate pe probele
administrate de acuzator, fără a argumenta neacceptarea poziției
inculpatului.
3.2. Inculpatul Tcaci Semion, prin care a solicitat casarea sentinței și
dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de fond.
Recurentul a indicat că, nu a fost constatată existența faptei
contravenționale.
Instanța de fond unilateral a făcut trimitere selectiv la unele probe din
dosar, dând prioritate argumentelor părții acuzării și ignorând vădit
explicațiile sale și ale apărării.
2
În mod ilegal, au fost respinse demersurile apărării privind audierea
martorilor și efectuarea expertizei, iar cererea apărării privind nulitatea
absolută a probelor și argumentul precum că urmărirea penală s-a efectuat cu
încălcarea competenței teritoriale, în lipsa ordonanței procurorului general
sau a adjuncților acestuia, au fost omise cu desăvârșire.
3.3. Avocatul Roman Doroftei, totodată, a declarat recurs și împotriva
încheierii din 17 februarie 2020, solicitând casarea ei cu dispunerea admiterii
demersului de numire a expertizei medico-legale în privința lui Tcaci Semion
(f.d. 87).
Recurentul a invocat că, instanța de fond, eronat și formal a motivat
respingerea cererii de numire a expertizei ori, potrivit certificatului din
16.12.2019, inculpatul suferă de sindromul usteno-vegetativ psihoorgenie, cu
accese de frică de a da sânge și proceduri.
Totodată, în mod vădit ilegal, instanța a respins și cererea de audiere a
medicului care nemijlocit l-a examinat pe Tcaci Semion, nefiind elucidată
posibilitatea prelevării probelor de sânge în situația bolii de care suferă.
Deci, instanța de fond nemotivat a respins demersul de a numi o
expertiză medico-legală în comisie, nefiind înlocuite dubiile la stabilirea
posibilității prelevării probelor de sânge, încălcând prevederile art. 99 alin.
(1), 100 alin. (1), (3), și (4), 101 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală,
principiul egalității armelor și contradictorialității, consfințit în art. 24 alin. (3)
Cod de procedură penală, care stipulează expres că părțile participante la
judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesual penală
cu posibilități egale pentru administrarea de probe în susținerea pozițiilor lor,
iar instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea
cărora părțile au avut acces în egală măsură.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de apel Chișinău din 13 iulie 2020,
recursurile declarate împotriva sentinței au fost respinse ca nefondate, fiind
menținută sentința Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 07 mai 2020,
fără modificări.
Avocatul Doroftei Roman a declarat recurs în anulare, prin care a
solicitat casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei în
aceeași instanță de recurs.
Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 27 octombrie
2020 a fost admis recursul în anulare declarat de avocatul Doroftei Roman,
casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 iulie
2020 în privința condamnatului Tcaci Semion, și dispusă rejudecarea cauzei
de către aceeași instanță de recurs, în alt complet de judecată.
6.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de recurs în anulare a
constatat că, instanța de recurs, nu a respectat prescripțiile de drept, deoarece,
potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate: a) nu a soluționat
3
în genere recursul apărării împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău din
17.02.2020; b) nu s-a pronunțat coroborat asupra tuturor motivelor invocate
în recursurile apărării și repetate în recursul în anulare. În special asupra
motivelor esențiale cum ar fi solicitarea efectuării unei expertize medico-
legale care să arate dacă Tcaci Semion este susceptibil de a fi supus expertizei
de prelevare a probelor de sânge sau nu și că, prin încheiere protocolară,
instanța a dispus neîntemeiat: „Ținând cont de faptul că la f.d. 16 în procesul
verbal nr. 5369 din 28.03.2019 Tcaci Semion a făcut mențiunea „sânge nu dau
că am probleme” și semnătura acestuia. Instanța consideră inoportun
audierea medicului în calitate de martor” (f.d. 106 verso).
S-a considerat că, concluziile instanței de recurs că „sunt nefondate
argumentele avocatului precum că, inculpatul s-a refuzat de la prelevarea
sângelui, deoarece are probleme de sănătate, anterior încercând de a da
analize de sânge, a amețit, căzând jos, prezentând în susținerea versiunii sale
copia certificatului Trimitere-Extras din 16.12.2019 (fără nr. de ieșire și în
copie) din care rezultă că, are sindrom usteno-vegetativ psihoorgenie cu
accese de frică de a da sânge și proceduri, de aceea urmează să fie achitat din
lipsa faptei, ori, acesta contravine materialelor administrate la faza de
urmărire penală, cercetate și confirmate în ședință de judecată, deoarece nu a
prezentat careva probe, documente, care ar confirma că dânsul anterior datei
de 28.03.2019, a mai avut astfel de cazuri, certificatul fiind eliberat doar la
16.12.2019, după comiterea faptei incriminate”, nu corespund exigențelor
prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind evaluarea și aprecierea
probelor administrate în cadrul cauzei penale.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de apel Chișinău din 09 noiembrie
2021, au fost admise din alte motive, inclusiv din oficiu conform art. 409 Cod
de procedură penală, recursurile declarate de avocatul Doroftei Roman în
numele inculpatului și cel al inculpatului Tcaci Semion, casată sentința
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 07 mai 2020, rejudecată cauza și
pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
prin care Tcaci Semion, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii,
prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, a fost liberat de pedeapsă în legătură
cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.
7.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de recurs, în procedura
rejudecării cauzei, a constatat că la pronunțarea sentinței, instanța de fond
corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că,
inculpatul Tcaci Semion a săvârșit anume infracțiunea imputată prevăzută la
art. 2641 alin. (3) Cod penal – conform semnelor calificative - „refuzul
conducătorului mijlocului de transport de la examenul medical în vederea
stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice
în cadrul acestui examen medical”.
4
În cadrul ședinței de judecată în instanța de fond inculpatul Tcaci
Semion, vina în cele incriminate nu a recunoscut-o, a declarat instanței că, a
refuzat prelevarea sângelui, deoarece are probleme de sănătate. Anterior
încercând de a da analize de sânge a amețit și a căzut jos. A menționat, că a
fost supus alcooltestului „Drager”. Ulterior i s-a cerut să dea analize de urină
la care a căzut de acord, dar când i s-a cerut să ia analiza de sânge s-a refuzat
din motivele expuse anterior. Totodată, a recunoscut faptul că în acea seară
era în stare de ebrietate și a fost de acord cu rezultatul alcooltestului „Drager”
de 0,33 mg/l.
În susținerea versiunii sale a prezentat certificatul Trimitere-Extras din
16.12.2019 din care rezultă că, are sindrom usteno-vegetativ psihoorgenie cu
accese de frică de a da sânge și proceduri (f.d. 114).
Deși inculpatul Tcaci Semion nu și-a recunoscut vina în comiterii
infracțiunii incriminate, Colegiul penal a considerat că, vina acestuia în
săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 2641 alin. (3) Cod penal este
demonstrată pe deplin reieșind din împrejurările constatate, din totalitatea
probelor acumulate la cauza penală, corect apreciate, cu respectarea
prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu - din
punct de vedere al coroborării lor.
S-a constatat că vinovăția inculpatului Tcaci Semion a fost confirmată
prin declarațiile martorilor oculari Țambalist Ghenadie, Gorgos Sergiu,
Popov Vitalie și Bordea Gheorghe care în ședință de judecată au relatat cu
certitudine că, la 28.03.2019 Tcaci Semion, fiind suspect de conducerea
mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică a fost stopat de către
colaboratorii de poliție și întrebat dacă a consumat băuturi alcoolice acesta a
confirmat că a servit bere. Totodată a comunicat că automobilul nu îi aparține
și nu se afla la volanul acestuia. Solicitând actele de la conducătorul de
transport, dumnealui categoric a refuzat să prezinte careva acte. După care a
fost escortat la IP Ciocana pentru a fi identificat. La IP Ciocana a fost
identificat și s-a dovedit a fi Tcaci Semion, care fiind testat cu aparatul
„Drager” s-a stabilit că concentrația de alcool în aerul expirat constituie 0,33
mg/l. Astfel, fiind condus de către colaboratorii de poliție la Dispensarul
Republican de Narcologie, inculpatul Tcaci Semion a refuzat, fapt confirmat
prin procesul-verbal nr. 5369 al examinării medicale de constatare a faptului
de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 28.03.2019 unde
personal inculpatul a semnat (f.d. 16).
Cu referire la argumentele părții apărării precum că, inculpatul Tcaci
Semion s-a refuzat de la prelevarea sângelui, deoarece are probleme de
sănătate, anterior încercând de a da analize de sânge a amețit căzând jos,
prezentând în susținerea versiunii sale copia certificatului Trimitere-Extras
5
din 16.12.2019 (fără nr. de ieșire și în copie) din care rezultă că, are sindrom
usteno-vegetativ psihoorgenie cu accese de frică de a da sânge și proceduri,
de aceea urmează să fie achitat din lipsa faptei, Colegiul le-a respins ca
nefondate, or, acesta contravine materialelor administrate la faza de urmărire
penală și cercetate, confirmate în ședință de judecată, deoarece nu a prezentat
careva probe, documente, care ar confirma că dânsul anterior, înainte de
28.03.2019 a mai avut astfel de cazuri, iar certificatul a fost eliberat doar la
16.12.2019, deci după comiterea faptei incriminate.
La fel, au fost apreciate critic și argumentele părții apărării precum că,
inculpatul în acea seară era în stare de ebrietate și a fost de acord cu rezultatul
alcooltestului „Drager” de 0,33 mg/l și respectiv organul de urmărire penală
urma să întocmească proces-verbal de constatare, dar să nu fie supus
examenului medical, or, argumentele părții apărării contravin prevederilor
art. 438 alin. (2) Cod Contravențional al RM, art. 11, lit. j) din Regulamentul
Circulației Rutiere și Hotărârii Guvernului nr. 296 din 16.04.2009 cu privire la
aprobarea Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și
examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei - art.11,
lit. g), care stipulează că - persoana abilitată cu dreptul de efectuare a testării
alcooscopice este obligată să conducă subiectul, în cazul în care concentrația
de alcool în aerul expirat corespunde stării de ebrietate cu grad avansat de
alcoolemie la o instituție medicală abilitată pentru efectuarea examinării
medicale și acordarea asistenței narcologice necesare”.
Totodată, instanța de recurs a reținut prevederile Hotărârii Curții
Constituționale nr.18 din 18.07.2016 privind excepția de neconstituționalitate
a unor prevederi ale art. 264 1 alin. (3) Cod penal, în acest sens, Curtea a statuat
că „obligarea conducătorului mijlocului de transport de a se supune
examinării medicale în vederea stabilirii stării de ebrietate nu poartă un
caracter excesiv și nu aduce atingere prevederilor constituționale”.
Instanța a respins și argumentele precum că instanța de fond a depășit
limitele învinuirii formulate în ordonanța de punere sub învinuire și
rechizitoriu, constatând încălcarea art. 438 alin. (2) Cod Contravențional și
punând la baza sentinței, din oficiu, norme improprii învinuirii, or, la
soluționarea chestiunii prevăzute la art. 385 alin. (1), pct. 1)-4) Cod procedură
penală, instanța de fond a constatat fapta prejudiciabilă comisă de inculpatul
Tcaci Semion în limitele învinuirii înaintate conform rechizitoriului, inclusiv,
în ceea ce privește ignorarea prevederilor art. 438 alin. (2) Cod
Contravențional.
La fel, instanța de recurs a respins argumentele părții apărării potrivit
căreia, instanța de fond nu a constatat nulitatea procesului-verbal de ridicare
a înregistrărilor video, care este întocmit fără participarea specialistului,
avocatului, inculpatului și fără a fi contrasemnat de persoanele date, or, la
6
efectuarea acțiunii procesuale de ridicare a obiectelor, organul de urmărire
penală a respectat prevederile art. 126 - 128 Cod procedură penală, nefiind
constatate careva temeiuri de nulitate a probei respective.
Cu referire la argumentele părții apărării precum că este contradictorie
poziția expusă de instanță, manifestată prin constatarea divergentă a faptei,
or, agenții de poliție au declarat în cadrul audierilor că Tcaci Semion a fost de
acord să fie supus testului medical, de aceea nu a fost necesară deplasarea la
Dispensarul Narcologie, deci, se exclude în genere faptul că conducătorul
auto ar fi ignorat a pct. 11), lit. j) RCR, Colegiul Penal nu le va reține ca fiind
elocvente, or, prin procesul-verbal nr. 5369 de examinare medicală de
constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii
ei din 28.03.2019, s-a constatat că inculpatul Tcaci Semion de la prelevarea
probelor biologice de sânge s-a refuzat.
În ceea ce privește alegațiile avocatului Roman Doroftei despre
încălcarea competenței teritoriale, fiind invocat că fapta a avut loc în sectorul
Ciocana din mun. Chișinău, pe când urmărirea penală a fost efectuată de
Inspectoratul de Poliție Rîșcani, Colegiul penal le-a apreciat ca nefondate, or,
infracțiunea a fost săvârșită la Dispensarul Republican de Narcologie, de pe
str. Petru Rareș 32, mun. Chișinău, atunci când inculpatul Tcaci Semion a
refuzat de la prelevarea probelor biologice de sânge, iar cu referire la
prevederile art. 257 alin. (1) Cod procedură penală, urmărirea penală se
efectuează în sectorul unde a fost săvârșită infracțiunea.
Colegiul a mai reținut și faptul că, criticile cu privire la aprecierea
probelor efectuată de către prima instanță exprimă opinia subiectivă a
recurentului, care nu sânt motivante în sensul de a da o nouă apreciere
probelor puse la baza condamnării inculpatului. S-au respins argumentele,
construite prin detalii nerelevante, or simpla negare a inculpatului, în sensul
că faptele nu corespund adevărului, nu este suficientă, atâta timp cât nu
aduce probe ori nu invoca împrejurări credibile pentru a răsturna probele
prezente la materialele cauzei.
S-a constat că de către avocatul Roman Doroftei, totodată, a fost declarat
recurs și împotriva încheierii din 17 februarie 2020, solicitând casarea ei cu
dispunerea admiterii demersului de numire a expertizei medico-legale în
privința lui Tcaci Semion (f.d. 87), invocând că, instanța de fond, eronat și
formal a motivat respingerea cererii de numire a expertizei ori, potrivit
certificatului din 16.12.2019 inculpatul suferă de sindromul usteno-vegetativ
psihoorgenie, cu accese de frică de a da sânge și proceduri. În acest context,
instanța a notat că instanța de fond justificat a respins cererea avocatului
Roman Doroftei în apărarea intereselor inculpatului Tcaci Semion, privind
efectuarea expertizei medico-legale, ca fiind neîntemeiată, or în cazul în care
Tcaci Serghei suferă de un astfel de sindrom-usteno-vegetativ psihoorgcenie
7
cu accese de frică de prelevare a probelor sanguine, dânsul urma să dispună
de un document oficial, în care era menționat acest fapt, dar nu prin
certificatul eliberat la 16.12.2019, după ce se învinuiește în fapta comisă la data
de 28.03.2019, prevăzută de art. 264 1 alin. (3) Cod penal.
Totodată, ținând cont de faptul că inculpatul Tcaci Semion la data de 28
martie 2019 a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal
iar, la data de 28 martie 2021 a expirat termenul de 2 ani, în conformitate cu
art. 60 alin. (1), lit. a) Cod penal, respectiv, se constată că a expirat termenul
de tragere la răspundere penală, din care motive, Colegiul a dispus liberarea
inculpatului Tcaci Semion de pedeapsă penală în temeiul art. 60 alin. (1), lit.
a) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la
răspundere penală.
Avocatul Doroftei Roman în numele condamnatului Tcaci Semion, la
29.12.2021, declară recurs în anulare împotriva deciziei Curții de Apel
Chișinău din 09 noiembrie 2021, solicitând casarea deciziei menționate și
dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de recurs.
Recurentul indică că, art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, consfințește
dreptul oricărei persoane la un proces echitabil, stipulând în alin. (1) că orice
persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil și prevederile art. 13
CEDO, care prevede că instanța de recurs a lezat dreptul la un recurs efectiv.
Curtea de apel nu a executat indicațiile instanței de recurs în anulare
expuse în decizia din 27.10.2020.
Prin respingerea ilegală a cererii de numire a expertizei medico-legale,
instanța a încălcat art. 8 CEDO în privința învinuitului Tcaci Semion,
deoarece din motive medicale a fost imposibilitatea de a preleva probe. Or,
conform certificatului eliberat la 16.12.2019 se confirmă că inculpatul Tcaci
Semion suferă de sindromul usteno-vegetativ psihoorgcenie cu accese de frică
de a da sânge și proceduri.
Asupra încheierii de respingere cererii de numire a expertizei a fost
depus recurs, care nu a fost soluționat de către Curtea de Apel Chișinău. Toate
probele administrate nu au primit o apreciere la justa lor valoare, iar
concluziile instanțelor privind respingerea demersurilor apărării în sensul
efectuării expertizei medico-legale sânt formale și nefondate.
În dispozitivul și descriptivul deciziei nu se conține soluția cu privire la
recursurile depuse împotriva încheierilor de audiere a martorilor și de numire
a expertizei.
Instanța a încălcat dreptul condamnatului de a solicita și de a audia
martorii la proces. Refuzul de audiere a martorilor propuși de inculpat și
apărător a fost unul neclar, deoarece instanța de fond și de recurs n-au indicat
8
care sunt acele ”imposibilități de audiere a martorilor”, indicând în mod steril
un șir de circumstanțe, fără a concretiza care dintre ele sunt aplicabile speței.
Mai mult, instanța nu a clarificat modalitatea în care a fost efectuată
urmărirea penală, fiind încălcată competența teritorială.
Totodată, instanța de recurs a lăsat fără nici o motivare alegațiile
apărării, făcând o transpunere a motivelor inserate în sentință, contribuind
astfel la lezarea drepturilor condamnatului la o hotărâre motivată, ori,
aspectele formulate de apărare lipsesc în decizia instanței de recurs, fără nici
o motivare corespunzătoare și argumentată.
Decizia instanței de recurs este una nemotivată, iar concluziile sunt
expuse într-o formă evazivă, incertă, neavând putere de convingere, fără a fi
dată o apreciere cuvenită cererilor formulate de apărare în raport cu
materialul existent la dosar.
În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală,
procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând
pentru netemeinicia acestuia, considerând că urmează a fi declarat
inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.
Judecând recursul în anulare declarat în raport cu materialele cauzei
și motivele invocate, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi
respins, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, raportat
la prevederile art. 6 pct. 44) al aceluiași Cod, art. 4§2 al Protocolului nr. 7 al
Convenției Europene a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi
atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la
judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii
precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a
Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre
depunerea cererii.
Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în
cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată poate fi
considerat încălcarea esențială a drepturilor și libertăților persoanei garantate
de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția R. Moldova și de
alte legi naționale.
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, în baza prevederilor art.
457 alin. (3), 434 Cod de procedură penală, verifică legalitatea hotărârilor
atacate pe baza materialului din dosar și se pronunță asupra tuturor
motivelor invocate în recurs. Reieșind din prevederile legale menționate,
Colegiul penal lărgit atestă că una din cerințele esențiale la declararea
recursului în anulare este motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței
erorii de drept, comise la judecarea cauzei, ce cade sub incidența noțiunii de
9
viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea
atacată.
Colegiul penal lărgit, analizând sub aspectul cerințelor și exigențelor
legii argumentele expuse de recurent, le va respinge ca neîntemeiate,
deoarece nu constituie temei de intervenire în procedura precedentă.
În acest context, Colegiul relevă că din conținutul deciziei atacate
rezultă în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția instanței de
recurs prin care a fost casată sentința, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea
unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care
Tcaci Semion, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.
2641 alin. (3) Cod penal, a fost liberat de pedeapsă în legătură cu expirarea
termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.
Astfel că partea descriptivă a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 09.11.2021 cuprinde relevarea considerentelor și temeiurilor
asupra concluziilor formate în rezultatul verificării sentinței atacate, în raport
cu motivele avansate de recurent și temeiurile care au dus la remiterea
anterioară a cauzei la rejudecare.
Totodată, Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel rejudecând
cauza în ordine de recurs, potrivit prevederilor art. 436 alin. (2) Cod de
procedură penală, s-a conformat indicațiilor instanței de recurs în anulare, a
înlăturat omisiunile anterioare și s-a pronunțat asupra motivelor invocate în
recursul pus pe rol.
Implicit, asupra argumentului precum că Curtea de Apel Chișinău nu a
soluționat în ordine de recurs, critica apărării privind netemeinicia încheierii
de respingere a cererii de numire a expertizei, Colegiul penal constată
contrariul, or potrivit descriptivul deciziei, instanța de recurs și-a argumentat
just concluziile asupra soluției instanței de fond în acest sens, reiterând că în
cazul în care Tcaci Serghei suferea de sindrom-usteno-vegetativ
psihoorgcenie cu accese de frică de prelevare a probelor sanguine, dânsul
urma să dispună de un document oficial în acest sens, care urma a fi prezentat
la momentul constatării faptei penale imputate, la 28.03.2019, ultimul însă
pentru a deghiza refuzul prelevării probelor sanguine a prezentat un certificat
datat din 16.12.2019, mult după comiterea faptei.
Tot, din textul recursului în anulare declarat, se reține că autorul invocă
afectarea deciziei instanței de recurs adoptate în prezenta cauză, de un viciu
fundamental, în opinia recurentului, exprimat prin încălcarea art. 6§1 și 6§3
al Convenției – dreptul la un proces echitabil, susținând în acest sens că
apărarea a fost privată de dreptul de a prezenta probe, or instanța de recurs
nu a permis audierea martorilor și numirea expertizei medico-legale.
Analizând materialele cauzei prin prisma acestor aspecte, Colegiul
penal lărgit atestă că alegațiile recurentului nu pot fi acceptate, or potrivit
10
decizie atacate, instanța de recurs a examinat criticile în sensul dat și a
argumentat raționamentele pentru care instanța a respins argumentele
invocate, astfel că prezența unui viciu fundamental conform prevederilor art.
453 Cod de procedură penală nu a fost identificat.
Mai mult, Colegiul lărgit atestă că cumulativ alegațiile apărării invocate
în recurs în anulare au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța
de recurs, inclusiv aspectele ce țin de competența teritorială a organului de
urmărire penală, cărora le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și
pe larg expusă în prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs în anulare
și-o însușește pe deplin, or materialul probator al cauzei penale dovedește
incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au dus la
constarea vinovăției lui Tcaci Serghei de comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 2641 alin. (3) Cod penal și respectiv pronunțarea hotărârii recurate.
Astfel, împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de
fond și cea de recurs, în raport cu motivele invocate de recurent, nu au comis
erori de drept de natura unui viciu fundamental capabil să afecteze hotărârile
contestate, că aceste hotărâri conțin motive clare și legale pe care se
întemeiază soluția pe cauză, fiindu-i respectat dreptul condamnatului la un
proces echitabil în sensul vizat.
Totodată, Colegiul penal evidențiază că dreptul la un proces echitabil,
consfințit în art. 6 din Convenție, coroborat cu accesul liber la justiție și
prezumția nevinovăției drepturi fundamentale prevăzute în art. 20, 21 din
Constituție, enunță și preeminența principiului supremației dreptului. Unul
din elementele fundamentale ale preeminenței principiului supremației
dreptului este garantarea securității raporturilor juridice, care înseamnă, că o
soluție definitivă a oricărui litigiu, inclusiv de natură penală, nu trebuie
rediscutată. Acest principiu insistă asupra faptului că nici o parte în proces
nu este în drept să solicite reluarea procesului de judecată în scopul unei noi
soluționări a cauzei după ce hotărârea a devenit definitivă și irevocabilă,
excepție făcând doar temeiurile strict prevăzute de lege. În speță, hotărârea
atacată nu este afectată de viciu fundamental și a căpătat putere de lucru
judecat, ce produce o cauză de împiedicare a pornirii, continuării, judecării
cauzei penale ori redeschiderii acesteia.
În urma celor expuse supra, Colegiul penal lărgit menționează că,
potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din
aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității
raporturilor juridice, care cere, “inter alia”, ca, atunci când instanțele
judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai
poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu vs România, Nr.28342/95&62, 28
octombrie 1999).
11
La examinarea recursului în anulare, Colegiul nu a constatat erori de
drept comise de către instanța de recurs, ce ar indica la existența unui viciu
fundamental în cauză și ar afecta hotărârea irevocabilă, iar dezacordul cu
decizia pronunțată de instanța de recurs nu poate servi temei pentru
reexaminarea cazului.
Colegiul penal lărgit nu a constatat în speța dată existența viciului
fundamental care să afecteze hotărârea judecătorească, iar conform
prevederilor art. 457, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând
recursul în anulare, instanța îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea
hotărârii atacate, în cazul în care se constată că el este neîntemeiat.
Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este neîntemeiat, el urmează a
fi respins ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.
În conformitate cu art. 457 alin. (3), 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de
procedură penală, Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Se respinge ca inadmisibil, recursul în anulare declarat de către avocatul
Doroftei Roman în numele condamnatului, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2021, în cauza penală în
privința lui Tcaci Semion xxxxx.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată este pronunțată la 26 ianuarie 2023.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda
Cobzac Elena
Țurcan Anatolie
12