1re-3/2022 — art. 264 -1 al. 3 CP

1re-3/2022 — art. 264 -1 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1re-3/2022

1-19094020-01-1r/e-11012022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

29 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Țurcan Anatolie,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul în

anulare, declarat de către avocatul Doroftei Roman în numele condamnatului,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09

noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui,

Tcaci Semion ………………………………….

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 13.05.2019 - 07.05.2020;

Instanța de recurs ordinar: 03.06.2020 - 13.07.2020;

20.11.2020 – 09.11.2021;

Instanța de recurs în anulare: 24.08.2020 - 27.10.2020;

11.01.2022 – 29.11.2022.

A C O N S T A T A T :

Semion a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, la 240 ore muncă

neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport.

28.03.2019, aproximativ orele 01:50, inculpatul Tcaci Semion conducea

automobilul ”Ford Transit”, n/î XXX XXXX, pe str. P. Zadnipru as/s din mun.

Chișinău. Fiind suspectat de către colaboratorii de poliție de conducerea

mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, a fost stopat și escortat

la Dispensarul Republican de Narcologie de pe str. Petru Rareș 32, mun.

Chișinău, pentru a trece examinarea medicală în vederea stabilirii stării de

ebrietate și a naturii ei. Aici, ignorând art. 438 alin. (2) Cod contravențional,

care prevede că ”Dacă asupra persoanei care conduce vehicolul există

temeiuri suficiente de a presupune că se află în stare de ebrietate produse de

alcool sau alte substanțe, acesta este obligat să accepte la cererea agentului

constatator testarea alcoolscopică, examenul medical și prelevarea de sânge”

și contrar prevederilor art. 11 lit. j) al Regulamentului Circulației Rutiere,

potrivit căror ”Conducătorul de vehicul înainte de plecare și în timpul

1

deplasării este obligat să se supună la solicitarea agentului de circulație

procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de

recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei”, fiind supus

examenului respectiv la aceeași dată, orele 02:30, s-a refuzat de la prelevarea

probelor biologice de sânge, fapt care a dus la imposibilitatea formulării unei

concluzii medicale privitor la faptul dacă se afla sau nu în stare de ebrietate,

fapt consemnat în procesul verbal nr. 5369 al examinării medicale de

constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii

ei din 28.03.2019.

Acțiunile lui Tcaci Semion au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (3) Cod

penal, adică refuzul conducătorului mijlocului de transport de la examenul

medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei sau de la

recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical.

3.1. Avocatul Doroftei Roman, prin care a solicitat casarea sentinței, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de fond.

Recurentul a invocat că, instanța de fond nu a judecat cauza în raport

cu circumstanțele de fapt și de drept invocate în rechizitoriu, contrar

prevederilor art. 325 Cod de procedură penală a depășit limitele învinuirii

formulate în ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu, constatând

încălcarea art. 438 alin. (2) Cod contravențional și punând la baza sentinței

norme improprii învinuirii.

Totodată, agenții de poliție au declarat în cadrul audierilor că inculpatul

a fost de acord să fie supus testului medical, astfel, nu a fost necesară

deplasarea la Dispensarul de Narcologie, deci urma să fie exclus faptul că

conducătorul auto a ignorat pct. 11 lit. ”j” RCR.

Urmărirea penală a fost efectuată cu încălcarea competenței teritoriale,

la IP Râșcani, mun. Chișinău, în lipsa ordonanței procurorului ierarhic

superior.

Mai mult, procesul-verbal cu privire la constatarea refuzului de la

testarea alcoolscopică a fost întocmit contrar Regulamentului.

La judecarea fondului, instanța s-a bazat în exclusivitate pe probele

administrate de acuzator, fără a argumenta neacceptarea poziției

inculpatului.

3.2. Inculpatul Tcaci Semion, prin care a solicitat casarea sentinței și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de fond.

Recurentul a indicat că, nu a fost constatată existența faptei

contravenționale.

Instanța de fond unilateral a făcut trimitere selectiv la unele probe din

dosar, dând prioritate argumentelor părții acuzării și ignorând vădit

explicațiile sale și ale apărării.

2

În mod ilegal, au fost respinse demersurile apărării privind audierea

martorilor și efectuarea expertizei, iar cererea apărării privind nulitatea

absolută a probelor și argumentul precum că urmărirea penală s-a efectuat cu

încălcarea competenței teritoriale, în lipsa ordonanței procurorului general

sau a adjuncților acestuia, au fost omise cu desăvârșire.

3.3. Avocatul Roman Doroftei, totodată, a declarat recurs și împotriva

încheierii din 17 februarie 2020, solicitând casarea ei cu dispunerea admiterii

demersului de numire a expertizei medico-legale în privința lui Tcaci Semion

(f.d. 87).

Recurentul a invocat că, instanța de fond, eronat și formal a motivat

respingerea cererii de numire a expertizei ori, potrivit certificatului din

16.12.2019, inculpatul suferă de sindromul usteno-vegetativ psihoorgenie, cu

accese de frică de a da sânge și proceduri.

Totodată, în mod vădit ilegal, instanța a respins și cererea de audiere a

medicului care nemijlocit l-a examinat pe Tcaci Semion, nefiind elucidată

posibilitatea prelevării probelor de sânge în situația bolii de care suferă.

Deci, instanța de fond nemotivat a respins demersul de a numi o

expertiză medico-legală în comisie, nefiind înlocuite dubiile la stabilirea

posibilității prelevării probelor de sânge, încălcând prevederile art. 99 alin.

(1), 100 alin. (1), (3), și (4), 101 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală,

principiul egalității armelor și contradictorialității, consfințit în art. 24 alin. (3)

Cod de procedură penală, care stipulează expres că părțile participante la

judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesual penală

cu posibilități egale pentru administrarea de probe în susținerea pozițiilor lor,

iar instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea

cărora părțile au avut acces în egală măsură.

recursurile declarate împotriva sentinței au fost respinse ca nefondate, fiind

menținută sentința Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 07 mai 2020,

fără modificări.

solicitat casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei în

aceeași instanță de recurs.

2020 a fost admis recursul în anulare declarat de avocatul Doroftei Roman,

casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 iulie

2020 în privința condamnatului Tcaci Semion, și dispusă rejudecarea cauzei

de către aceeași instanță de recurs, în alt complet de judecată.

6.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de recurs în anulare a

constatat că, instanța de recurs, nu a respectat prescripțiile de drept, deoarece,

potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate: a) nu a soluționat

3

în genere recursul apărării împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău din

17.02.2020; b) nu s-a pronunțat coroborat asupra tuturor motivelor invocate

în recursurile apărării și repetate în recursul în anulare. În special asupra

motivelor esențiale cum ar fi solicitarea efectuării unei expertize medico-

legale care să arate dacă Tcaci Semion este susceptibil de a fi supus expertizei

de prelevare a probelor de sânge sau nu și că, prin încheiere protocolară,

instanța a dispus neîntemeiat: „Ținând cont de faptul că la f.d. 16 în procesul

verbal nr. 5369 din 28.03.2019 Tcaci Semion a făcut mențiunea „sânge nu dau

că am probleme” și semnătura acestuia. Instanța consideră inoportun

audierea medicului în calitate de martor” (f.d. 106 verso).

S-a considerat că, concluziile instanței de recurs că „sunt nefondate

argumentele avocatului precum că, inculpatul s-a refuzat de la prelevarea

sângelui, deoarece are probleme de sănătate, anterior încercând de a da

analize de sânge, a amețit, căzând jos, prezentând în susținerea versiunii sale

copia certificatului Trimitere-Extras din 16.12.2019 (fără nr. de ieșire și în

copie) din care rezultă că, are sindrom usteno-vegetativ psihoorgenie cu

accese de frică de a da sânge și proceduri, de aceea urmează să fie achitat din

lipsa faptei, ori, acesta contravine materialelor administrate la faza de

urmărire penală, cercetate și confirmate în ședință de judecată, deoarece nu a

prezentat careva probe, documente, care ar confirma că dânsul anterior datei

de 28.03.2019, a mai avut astfel de cazuri, certificatul fiind eliberat doar la

16.12.2019, după comiterea faptei incriminate”, nu corespund exigențelor

prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind evaluarea și aprecierea

probelor administrate în cadrul cauzei penale.

2021, au fost admise din alte motive, inclusiv din oficiu conform art. 409 Cod

de procedură penală, recursurile declarate de avocatul Doroftei Roman în

numele inculpatului și cel al inculpatului Tcaci Semion, casată sentința

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 07 mai 2020, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Tcaci Semion, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii,

prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, a fost liberat de pedeapsă în legătură

cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

7.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de recurs, în procedura

rejudecării cauzei, a constatat că la pronunțarea sentinței, instanța de fond

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că,

inculpatul Tcaci Semion a săvârșit anume infracțiunea imputată prevăzută la

art. 2641 alin. (3) Cod penal – conform semnelor calificative - „refuzul

conducătorului mijlocului de transport de la examenul medical în vederea

stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice

în cadrul acestui examen medical”.

4

În cadrul ședinței de judecată în instanța de fond inculpatul Tcaci

Semion, vina în cele incriminate nu a recunoscut-o, a declarat instanței că, a

refuzat prelevarea sângelui, deoarece are probleme de sănătate. Anterior

încercând de a da analize de sânge a amețit și a căzut jos. A menționat, că a

fost supus alcooltestului „Drager”. Ulterior i s-a cerut să dea analize de urină

la care a căzut de acord, dar când i s-a cerut să ia analiza de sânge s-a refuzat

din motivele expuse anterior. Totodată, a recunoscut faptul că în acea seară

era în stare de ebrietate și a fost de acord cu rezultatul alcooltestului „Drager”

de 0,33 mg/l.

În susținerea versiunii sale a prezentat certificatul Trimitere-Extras din

16.12.2019 din care rezultă că, are sindrom usteno-vegetativ psihoorgenie cu

accese de frică de a da sânge și proceduri (f.d. 114).

Deși inculpatul Tcaci Semion nu și-a recunoscut vina în comiterii

infracțiunii incriminate, Colegiul penal a considerat că, vina acestuia în

săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 2641 alin. (3) Cod penal este

demonstrată pe deplin reieșind din împrejurările constatate, din totalitatea

probelor acumulate la cauza penală, corect apreciate, cu respectarea

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor.

S-a constatat că vinovăția inculpatului Tcaci Semion a fost confirmată

prin declarațiile martorilor oculari Țambalist Ghenadie, Gorgos Sergiu,

Popov Vitalie și Bordea Gheorghe care în ședință de judecată au relatat cu

certitudine că, la 28.03.2019 Tcaci Semion, fiind suspect de conducerea

mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică a fost stopat de către

colaboratorii de poliție și întrebat dacă a consumat băuturi alcoolice acesta a

confirmat că a servit bere. Totodată a comunicat că automobilul nu îi aparține

și nu se afla la volanul acestuia. Solicitând actele de la conducătorul de

transport, dumnealui categoric a refuzat să prezinte careva acte. După care a

fost escortat la IP Ciocana pentru a fi identificat. La IP Ciocana a fost

identificat și s-a dovedit a fi Tcaci Semion, care fiind testat cu aparatul

„Drager” s-a stabilit că concentrația de alcool în aerul expirat constituie 0,33

mg/l. Astfel, fiind condus de către colaboratorii de poliție la Dispensarul

Republican de Narcologie, inculpatul Tcaci Semion a refuzat, fapt confirmat

prin procesul-verbal nr. 5369 al examinării medicale de constatare a faptului

de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 28.03.2019 unde

personal inculpatul a semnat (f.d. 16).

Cu referire la argumentele părții apărării precum că, inculpatul Tcaci

Semion s-a refuzat de la prelevarea sângelui, deoarece are probleme de

sănătate, anterior încercând de a da analize de sânge a amețit căzând jos,

prezentând în susținerea versiunii sale copia certificatului Trimitere-Extras

5

din 16.12.2019 (fără nr. de ieșire și în copie) din care rezultă că, are sindrom

usteno-vegetativ psihoorgenie cu accese de frică de a da sânge și proceduri,

de aceea urmează să fie achitat din lipsa faptei, Colegiul le-a respins ca

nefondate, or, acesta contravine materialelor administrate la faza de urmărire

penală și cercetate, confirmate în ședință de judecată, deoarece nu a prezentat

careva probe, documente, care ar confirma că dânsul anterior, înainte de

28.03.2019 a mai avut astfel de cazuri, iar certificatul a fost eliberat doar la

16.12.2019, deci după comiterea faptei incriminate.

La fel, au fost apreciate critic și argumentele părții apărării precum că,

inculpatul în acea seară era în stare de ebrietate și a fost de acord cu rezultatul

alcooltestului „Drager” de 0,33 mg/l și respectiv organul de urmărire penală

urma să întocmească proces-verbal de constatare, dar să nu fie supus

examenului medical, or, argumentele părții apărării contravin prevederilor

art. 438 alin. (2) Cod Contravențional al RM, art. 11, lit. j) din Regulamentul

Circulației Rutiere și Hotărârii Guvernului nr. 296 din 16.04.2009 cu privire la

aprobarea Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și

examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei - art.11,

lit. g), care stipulează că - persoana abilitată cu dreptul de efectuare a testării

alcooscopice este obligată să conducă subiectul, în cazul în care concentrația

de alcool în aerul expirat corespunde stării de ebrietate cu grad avansat de

alcoolemie la o instituție medicală abilitată pentru efectuarea examinării

medicale și acordarea asistenței narcologice necesare”.

Totodată, instanța de recurs a reținut prevederile Hotărârii Curții

Constituționale nr.18 din 18.07.2016 privind excepția de neconstituționalitate

a unor prevederi ale art. 264 1 alin. (3) Cod penal, în acest sens, Curtea a statuat

că „obligarea conducătorului mijlocului de transport de a se supune

examinării medicale în vederea stabilirii stării de ebrietate nu poartă un

caracter excesiv și nu aduce atingere prevederilor constituționale”.

Instanța a respins și argumentele precum că instanța de fond a depășit

limitele învinuirii formulate în ordonanța de punere sub învinuire și

rechizitoriu, constatând încălcarea art. 438 alin. (2) Cod Contravențional și

punând la baza sentinței, din oficiu, norme improprii învinuirii, or, la

soluționarea chestiunii prevăzute la art. 385 alin. (1), pct. 1)-4) Cod procedură

penală, instanța de fond a constatat fapta prejudiciabilă comisă de inculpatul

Tcaci Semion în limitele învinuirii înaintate conform rechizitoriului, inclusiv,

în ceea ce privește ignorarea prevederilor art. 438 alin. (2) Cod

Contravențional.

La fel, instanța de recurs a respins argumentele părții apărării potrivit

căreia, instanța de fond nu a constatat nulitatea procesului-verbal de ridicare

a înregistrărilor video, care este întocmit fără participarea specialistului,

avocatului, inculpatului și fără a fi contrasemnat de persoanele date, or, la

6

efectuarea acțiunii procesuale de ridicare a obiectelor, organul de urmărire

penală a respectat prevederile art. 126 - 128 Cod procedură penală, nefiind

constatate careva temeiuri de nulitate a probei respective.

Cu referire la argumentele părții apărării precum că este contradictorie

poziția expusă de instanță, manifestată prin constatarea divergentă a faptei,

or, agenții de poliție au declarat în cadrul audierilor că Tcaci Semion a fost de

acord să fie supus testului medical, de aceea nu a fost necesară deplasarea la

Dispensarul Narcologie, deci, se exclude în genere faptul că conducătorul

auto ar fi ignorat a pct. 11), lit. j) RCR, Colegiul Penal nu le va reține ca fiind

elocvente, or, prin procesul-verbal nr. 5369 de examinare medicală de

constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii

ei din 28.03.2019, s-a constatat că inculpatul Tcaci Semion de la prelevarea

probelor biologice de sânge s-a refuzat.

În ceea ce privește alegațiile avocatului Roman Doroftei despre

încălcarea competenței teritoriale, fiind invocat că fapta a avut loc în sectorul

Ciocana din mun. Chișinău, pe când urmărirea penală a fost efectuată de

Inspectoratul de Poliție Rîșcani, Colegiul penal le-a apreciat ca nefondate, or,

infracțiunea a fost săvârșită la Dispensarul Republican de Narcologie, de pe

str. Petru Rareș 32, mun. Chișinău, atunci când inculpatul Tcaci Semion a

refuzat de la prelevarea probelor biologice de sânge, iar cu referire la

prevederile art. 257 alin. (1) Cod procedură penală, urmărirea penală se

efectuează în sectorul unde a fost săvârșită infracțiunea.

Colegiul a mai reținut și faptul că, criticile cu privire la aprecierea

probelor efectuată de către prima instanță exprimă opinia subiectivă a

recurentului, care nu sânt motivante în sensul de a da o nouă apreciere

probelor puse la baza condamnării inculpatului. S-au respins argumentele,

construite prin detalii nerelevante, or simpla negare a inculpatului, în sensul

că faptele nu corespund adevărului, nu este suficientă, atâta timp cât nu

aduce probe ori nu invoca împrejurări credibile pentru a răsturna probele

prezente la materialele cauzei.

S-a constat că de către avocatul Roman Doroftei, totodată, a fost declarat

recurs și împotriva încheierii din 17 februarie 2020, solicitând casarea ei cu

dispunerea admiterii demersului de numire a expertizei medico-legale în

privința lui Tcaci Semion (f.d. 87), invocând că, instanța de fond, eronat și

formal a motivat respingerea cererii de numire a expertizei ori, potrivit

certificatului din 16.12.2019 inculpatul suferă de sindromul usteno-vegetativ

psihoorgenie, cu accese de frică de a da sânge și proceduri. În acest context,

instanța a notat că instanța de fond justificat a respins cererea avocatului

Roman Doroftei în apărarea intereselor inculpatului Tcaci Semion, privind

efectuarea expertizei medico-legale, ca fiind neîntemeiată, or în cazul în care

Tcaci Serghei suferă de un astfel de sindrom-usteno-vegetativ psihoorgcenie

7

cu accese de frică de prelevare a probelor sanguine, dânsul urma să dispună

de un document oficial, în care era menționat acest fapt, dar nu prin

certificatul eliberat la 16.12.2019, după ce se învinuiește în fapta comisă la data

de 28.03.2019, prevăzută de art. 264 1 alin. (3) Cod penal.

Totodată, ținând cont de faptul că inculpatul Tcaci Semion la data de 28

martie 2019 a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal

iar, la data de 28 martie 2021 a expirat termenul de 2 ani, în conformitate cu

art. 60 alin. (1), lit. a) Cod penal, respectiv, se constată că a expirat termenul

de tragere la răspundere penală, din care motive, Colegiul a dispus liberarea

inculpatului Tcaci Semion de pedeapsă penală în temeiul art. 60 alin. (1), lit.

a) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală.

29.12.2021, declară recurs în anulare împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 09 noiembrie 2021, solicitând casarea deciziei menționate și

dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de recurs.

Recurentul indică că, art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, consfințește

dreptul oricărei persoane la un proces echitabil, stipulând în alin. (1) că orice

persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil și prevederile art. 13

CEDO, care prevede că instanța de recurs a lezat dreptul la un recurs efectiv.

Curtea de apel nu a executat indicațiile instanței de recurs în anulare

expuse în decizia din 27.10.2020.

Prin respingerea ilegală a cererii de numire a expertizei medico-legale,

instanța a încălcat art. 8 CEDO în privința învinuitului Tcaci Semion,

deoarece din motive medicale a fost imposibilitatea de a preleva probe. Or,

conform certificatului eliberat la 16.12.2019 se confirmă că inculpatul Tcaci

Semion suferă de sindromul usteno-vegetativ psihoorgcenie cu accese de frică

de a da sânge și proceduri.

Asupra încheierii de respingere cererii de numire a expertizei a fost

depus recurs, care nu a fost soluționat de către Curtea de Apel Chișinău. Toate

probele administrate nu au primit o apreciere la justa lor valoare, iar

concluziile instanțelor privind respingerea demersurilor apărării în sensul

efectuării expertizei medico-legale sânt formale și nefondate.

În dispozitivul și descriptivul deciziei nu se conține soluția cu privire la

recursurile depuse împotriva încheierilor de audiere a martorilor și de numire

a expertizei.

Instanța a încălcat dreptul condamnatului de a solicita și de a audia

martorii la proces. Refuzul de audiere a martorilor propuși de inculpat și

apărător a fost unul neclar, deoarece instanța de fond și de recurs n-au indicat

8

care sunt acele ”imposibilități de audiere a martorilor”, indicând în mod steril

un șir de circumstanțe, fără a concretiza care dintre ele sunt aplicabile speței.

Mai mult, instanța nu a clarificat modalitatea în care a fost efectuată

urmărirea penală, fiind încălcată competența teritorială.

Totodată, instanța de recurs a lăsat fără nici o motivare alegațiile

apărării, făcând o transpunere a motivelor inserate în sentință, contribuind

astfel la lezarea drepturilor condamnatului la o hotărâre motivată, ori,

aspectele formulate de apărare lipsesc în decizia instanței de recurs, fără nici

o motivare corespunzătoare și argumentată.

Decizia instanței de recurs este una nemotivată, iar concluziile sunt

expuse într-o formă evazivă, incertă, neavând putere de convingere, fără a fi

dată o apreciere cuvenită cererilor formulate de apărare în raport cu

materialul existent la dosar.

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând

pentru netemeinicia acestuia, considerând că urmează a fi declarat

inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

și motivele invocate, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi

respins, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, raportat

la prevederile art. 6 pct. 44) al aceluiași Cod, art. 4§2 al Protocolului nr. 7 al

Convenției Europene a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi

atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la

judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a

Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre

depunerea cererii.

Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată poate fi

considerat încălcarea esențială a drepturilor și libertăților persoanei garantate

de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția R. Moldova și de

alte legi naționale.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, în baza prevederilor art.

457 alin. (3), 434 Cod de procedură penală, verifică legalitatea hotărârilor

atacate pe baza materialului din dosar și se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în recurs. Reieșind din prevederile legale menționate,

Colegiul penal lărgit atestă că una din cerințele esențiale la declararea

recursului în anulare este motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței

erorii de drept, comise la judecarea cauzei, ce cade sub incidența noțiunii de

9

viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea

atacată.

Colegiul penal lărgit, analizând sub aspectul cerințelor și exigențelor

legii argumentele expuse de recurent, le va respinge ca neîntemeiate,

deoarece nu constituie temei de intervenire în procedura precedentă.

În acest context, Colegiul relevă că din conținutul deciziei atacate

rezultă în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția instanței de

recurs prin care a fost casată sentința, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Tcaci Semion, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2641 alin. (3) Cod penal, a fost liberat de pedeapsă în legătură cu expirarea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Astfel că partea descriptivă a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 09.11.2021 cuprinde relevarea considerentelor și temeiurilor

asupra concluziilor formate în rezultatul verificării sentinței atacate, în raport

cu motivele avansate de recurent și temeiurile care au dus la remiterea

anterioară a cauzei la rejudecare.

Totodată, Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel rejudecând

cauza în ordine de recurs, potrivit prevederilor art. 436 alin. (2) Cod de

procedură penală, s-a conformat indicațiilor instanței de recurs în anulare, a

înlăturat omisiunile anterioare și s-a pronunțat asupra motivelor invocate în

recursul pus pe rol.

Implicit, asupra argumentului precum că Curtea de Apel Chișinău nu a

soluționat în ordine de recurs, critica apărării privind netemeinicia încheierii

de respingere a cererii de numire a expertizei, Colegiul penal constată

contrariul, or potrivit descriptivul deciziei, instanța de recurs și-a argumentat

just concluziile asupra soluției instanței de fond în acest sens, reiterând că în

cazul în care Tcaci Serghei suferea de sindrom-usteno-vegetativ

psihoorgcenie cu accese de frică de prelevare a probelor sanguine, dânsul

urma să dispună de un document oficial în acest sens, care urma a fi prezentat

la momentul constatării faptei penale imputate, la 28.03.2019, ultimul însă

pentru a deghiza refuzul prelevării probelor sanguine a prezentat un certificat

datat din 16.12.2019, mult după comiterea faptei.

Tot, din textul recursului în anulare declarat, se reține că autorul invocă

afectarea deciziei instanței de recurs adoptate în prezenta cauză, de un viciu

fundamental, în opinia recurentului, exprimat prin încălcarea art. 6§1 și 6§3

al Convenției – dreptul la un proces echitabil, susținând în acest sens că

apărarea a fost privată de dreptul de a prezenta probe, or instanța de recurs

nu a permis audierea martorilor și numirea expertizei medico-legale.

Analizând materialele cauzei prin prisma acestor aspecte, Colegiul

penal lărgit atestă că alegațiile recurentului nu pot fi acceptate, or potrivit

10

decizie atacate, instanța de recurs a examinat criticile în sensul dat și a

argumentat raționamentele pentru care instanța a respins argumentele

invocate, astfel că prezența unui viciu fundamental conform prevederilor art.

453 Cod de procedură penală nu a fost identificat.

Mai mult, Colegiul lărgit atestă că cumulativ alegațiile apărării invocate

în recurs în anulare au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța

de recurs, inclusiv aspectele ce țin de competența teritorială a organului de

urmărire penală, cărora le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și

pe larg expusă în prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs în anulare

și-o însușește pe deplin, or materialul probator al cauzei penale dovedește

incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au dus la

constarea vinovăției lui Tcaci Serghei de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2641 alin. (3) Cod penal și respectiv pronunțarea hotărârii recurate.

Astfel, împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de

fond și cea de recurs, în raport cu motivele invocate de recurent, nu au comis

erori de drept de natura unui viciu fundamental capabil să afecteze hotărârile

contestate, că aceste hotărâri conțin motive clare și legale pe care se

întemeiază soluția pe cauză, fiindu-i respectat dreptul condamnatului la un

proces echitabil în sensul vizat.

Totodată, Colegiul penal evidențiază că dreptul la un proces echitabil,

consfințit în art. 6 din Convenție, coroborat cu accesul liber la justiție și

prezumția nevinovăției drepturi fundamentale prevăzute în art. 20, 21 din

Constituție, enunță și preeminența principiului supremației dreptului. Unul

din elementele fundamentale ale preeminenței principiului supremației

dreptului este garantarea securității raporturilor juridice, care înseamnă, că o

soluție definitivă a oricărui litigiu, inclusiv de natură penală, nu trebuie

rediscutată. Acest principiu insistă asupra faptului că nici o parte în proces

nu este în drept să solicite reluarea procesului de judecată în scopul unei noi

soluționări a cauzei după ce hotărârea a devenit definitivă și irevocabilă,

excepție făcând doar temeiurile strict prevăzute de lege. În speță, hotărârea

atacată nu este afectată de viciu fundamental și a căpătat putere de lucru

judecat, ce produce o cauză de împiedicare a pornirii, continuării, judecării

cauzei penale ori redeschiderii acesteia.

În urma celor expuse supra, Colegiul penal lărgit menționează că,

potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere, “inter alia”, ca, atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai

poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu vs România, Nr.28342/95&62, 28

octombrie 1999).

11

La examinarea recursului în anulare, Colegiul nu a constatat erori de

drept comise de către instanța de recurs, ce ar indica la existența unui viciu

fundamental în cauză și ar afecta hotărârea irevocabilă, iar dezacordul cu

decizia pronunțată de instanța de recurs nu poate servi temei pentru

reexaminarea cazului.

fundamental care să afecteze hotărârea judecătorească, iar conform

prevederilor art. 457, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul în anulare, instanța îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, în cazul în care se constată că el este neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este neîntemeiat, el urmează a

fi respins ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

În conformitate cu art. 457 alin. (3), 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală, Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Se respinge ca inadmisibil, recursul în anulare declarat de către avocatul

Doroftei Roman în numele condamnatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2021, în cauza penală în

privința lui Tcaci Semion xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 26 ianuarie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

12