1ra-1103/2022 — Art. 145 alin. 2 lit. e-1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova din 26 noiembrie 2021, Pricochi Nicolae a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 20 (douăzeci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă înaintată de Toporcova Svetlana s-a admis integral și s-a dispus încasarea din contul lui Pricochi Nicolae în beneficiul cet. Toporcova Svetlana cheltuieli pentru asistență juridică în suma de 5 000,00 (cinci mii,00) lei, suma de 500 000,00 (cinci sute mii,00) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. Totodată, s-a dispus încasarea din contul lui Pricochi Nicolae în beneficiul statului, cheltuielile judiciare suportate pe marginea cauzei, în sumă de 5 0316 (cincizeci mii trei sute șaisprezece) lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpatul Pricochi Nicolae la 19 aprilie 2021, în perioada de timp cuprinsă între orele 09.00- 1 14.00, aflându-se la domiciliul său în or. Xxxx, str. Xxxx nr.xx, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, având intenția de a cauza decesul soției sale, Pricochi Elena, care în conformitate cu prevederile art. 1331 Cod penal este membru de familie, intenționat, cu o deosebită cruzime, i-a aplicat ultimei multiple lovituri cu un ciocan în regiunea capului și cu un cuțit a tăiat-o în regiunea gâtului, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr.xxxx din 31.05.2021 vătămări corporale grave, periculoase pentru viața la persoanele vii și sunt în legătură directă cu cauza decesului. Acțiunile lui Pricochi Nicolae au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, conform indicilor ,,omorul unei persoane, săvârșit asupra unui membru de familie, cu deosebită cruzime”.

Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Șcheau Igor în numele inculpatului prin care a solicitat casarea integrală a sentinței și pronunțarea unei hotărâri privind achitarea inculpatului Pricochi Nicolae pe marginea acuzației penale aduse din motivul că infracțiunea nu a fost săvârșită de inculpat, cu respingerea acțiunii civile în procesul penal, depusă de succesorul părții vătămate Toporcova Svetlana privind repararea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune și încasarea cheltuielilor de judecată, având în vedere și faptul că completul de judecată la caz a fost format ilegal, cu încălcarea rigorilor de incompatibilitate judiciară, prevăzute de art. 33 alin. (2) pct. 3), 6) Cod de procedură penală. În argumentarea cererii, apărătorul a indicat că în contextul ansamblului de probe administrate, prin prisma obiectului acuzației în materie penală adusă inculpatului conform ordonanței de punere sub învinuire și rechizitoriului, ținând cont și de ansamblul de probe administrate la faza de urmărire penală, prima instanță în mod pripit a ajuns la concluzia că culpa inculpatului pentru infracțiunea incriminată ar fi fost probată dincolo de orice dubiu rezonabil, cu admiterea eronată a acțiunii civile în procesul penal, mai ales în condițiile formării ilegale a completului de judecată, contrar rigorilor de incompatibilitate jurisdicțională, fapt care impune în acest sens intervenția instanței de apel scopul casării sentinței vizate cu pronunțarea unei hotărâri privind achitarea inculpatul din motivul că infracțiunea nu a fost săvârșită de inculpat, din considerentele care succed. Apelantul a menționat despre lipsa faptului infracțiunii în acțiunile inculpatului Pricochi Nicola infracțiunea vizată nefiind comisă de acesta, neexistând un volum de probe suficient pentru a demonstra, dincolo de orice dubiu rezonabil existenta infracțiunii vizate în cazul inculpatului, de altă parte atestându- se o serie de abateri de procedură care compromit, in corpore, legalitatea procesului penal vizată. 2 Astfel, a indicat că în acțiunile inculpatului se atestă lipsa faptului infracțiunii, deoarece în cadrul procesului-verbal de cercetare la fața locului, au fost ridicate: un ciocan (nu este clar caracteristica acestuia), o pereche de papuci, o bluză bărbătească, o geacă (nu este clară caracteristica acesteia), un cercel, o pereche de ochelari, fire de păr (nu este clară apartenența acestora), lichid de culoare brun și bunurile indicate în partea descriptivă conform anexei. La așa-zisa anexă la procesul-verbal de cercetare la fața locului sunt indicate pachete, numerotate în ordine consecutivă. În anexa tabel foto la acest proces-verbal expuse fotografiile a doar 5 din cele 23 de pachete, iar în chitanța privind lista de obiectelor transmise spre păstrare în camera de păstrare a corpurilor delicte figurează la fel 23 de pachete (nr. 344 din 31.05.2021). În chitanța nr. 351 din 16.06.2021, deja este o altă numerotație a pachetelor cu corpurile delicte (pachetul nr. 15 nu mai conține un cuțit de bucătărie metalic cu un pulover de culoare albă cu dungă neagră, o cămașă de culoare albă, o maletă de culoare gri; apar pachetele nr. 25, 26 și 31) (V. 1,f.d. 16, 28-30). În instanța de judecată însă apare o cu totul altă numerotație și conținut al corpurilor delicte fapt care a fost stabilit în cadrul cercetării judecătorești: - Astfel pachetul nr. 3 în genere nu este prezent în informație privind lista corpurilor delicte apărând în mod neclar abia în instanța de judecată; - Obiectul, un cuțit cu mâner de fier este împachetat în pachetul nr. 1, deși conform listei menționate mai sus era plasat în pachetul nr. 11; - Conținutul pachetului nr. 15 nu corespunde cu conținutul din lista de obiecte, la fel și cazul pachetelor cu nr. 6, 8,17 și 27, indicate în lista expusă mai sus; - Pachetele 25 și 26 nu sunt incluse, în genere, în lista vizată, dar „apar", în mod neclar deja în instanța de judecată, la fel ca și pachetul cu nr. 31. În aceste circumstanțe a subliniat că o parte (esențială) a listei de corpuri delicte care nu corespunde cu lista expusă în rechizitoriu nu poate fi admisă ca probă în procesul penal, prin prisma art. 94 Cod de procedură penală. De asemenea, avocatul a atestat o serie de abateri de procedură care compromit, in corpore, legalitatea procesului penal vizat, legate de formarea completului de judecată, deoarece pe data de 01.07.2021, dosarul penal vizat a fost repartizat prin P.I.G.D. judecătorului Negru Vl. iar prin încheierea din 01.07.2021 emisă de vicepreședintele Jud. Cimișlia, Aramă S., a fost format completul din 3 judecători și anume: Negru Vl., Ganganu M. și Gurițanu S. (V. 1, f.d. 248). La momentul formării acestui complet, din de 28.06.2021, jud. Gurițanu S. se afla în concediu de odihnă anual. Pe data de 01.07.2021, prin încheierea emisă de vicepreședintele Jud. Cimișlia, jud. Aramă S., a fost dispusă formarea unui nou complet de judecată, din motivul că jud. Gurițanu S. se afla în concediul de odihnă de anual, cu următoarea componență de judecători Negru Vl., Ganganu M. și 3 Aramă S. Deși în încheierea vizată se menționează că se „modifică completul de judecători nr. 3" menționat mai sus, în dispozitivul acestei încheieri se menționează deja „a forma completul de judecată...pentru examinarea măsurii de reprimare arestul preventiv". Încheierea de primire în procedura a cauzei penale din 02.07.2021 este semnată doar de judecătorul Negru Vl. (V.l, f.d. 250). La data de 02.08.2021, prin încheierea emisă de vicepreședintele Jud. Cimișlia, jud. Aramă S., a fost dispusă formarea unui nou complet de judecată, din motivul că jud. Gurițanu S. se afla în concediul de odihnă de anual, cu următoarea componență de judecători Negru Vl., Ganganu M. și Aramă S. Deși, în încheierea vizată se menționează „modifică completul de judecători nr. 3" menționat mai sus, în dispozitivul acestei încheieri se menționează deja „a forma completul de judecată...pentru examinarea măsurii de reprimare arestul preventiv". La data de 16.08.2021, prin încheierea emisă de vicepreședintele Jud. Cimișlia, jud. Aramă S., a fost dispusă formarea unui nou complet de judecată, din motivul că jud. Gurițanu S. se afla în concediul de odihnă de anual, cu următoarea componență de judecătorii Negru Vl., Ganganu M. și Aramă S. (V. 1, f.d. 249). Deși în încheierea vizată se menționează că se „modifică completul de judecători nr. 3" menționat mai sus, în dispoziții acestei încheieri se menționează deja „a forma completul de judecată...pentru examinarea măsurii de reprimare arestul preventiv". Așadar, apelantul a conchis că încheierile din 01.07.2021, 02.08.2021 și 16.08.2021, sunt (toate) încheieri de formare a completului de judecată în cadrul cauzei penale (conform părților dispozitive ale acestora). Totodată, la examinarea demersurilor privind aplicarea și prelungirea măsurii preventive arestul preventiv în privința învinuitului Pricochi Nicolae, în cadrul Jud. Cimișlia, sediul central, prin încheierile din 22.04.2021, 19.05.2021 și 16.06.2021, judecătorul Aramă Sofia, a participat în calitatea de judecător de instrucție. Apelantul a subliniat că în temeiul pct. 8) al regulamentului privind modul de distribuire aleatorie a dosarelor pentru examinare în instanțele judecătorești, anexă la Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 110/5 din 5 februarie 2013 „În cazul în care judecătorul pleacă în concediu anual de odihnă pentru o perioadă care depășește jumătate din durata totală a concediului anual de odihnă pentru anul curent, președintele instanței dispune, printr-o încheiere motivată, blocarea (bifarea) acestuia cu 5 zile calendaristice înainte de plecarea în concediu, iar deblocarea judecătorului se va face din ziua revenirii la serviciu cu excepția Curții Supreme de Justiție". 4 Subsecvent, a remarcat că judecătorul Gurițanu Silvia era în concediul de odihnă anual (pentru o perioadă care depășește jumătate din durata totală a concediului), fapt care nu putea sa nu fie cunoscut de conducerea Judecătoriei Cimișlia, în condițiile pct. 8) al regulamentului privind modul de distribuire aleatorie a dosarelor pentru examinare în instanțele judecătorești precitat, acest judecător nu urma a fi inclus în completul de examinare a prezentei cauze penale. Or, conform normelor precitate nu se admit derogări de la rigorile privind imposibilitatea desemnării judecătorului. Despre același fapt a invocat însuși magistratul Gurițanu Silvia, prin declarația sa de abținere, respinsă injust, pentru a cărei admitere a pledat însăși partea apărării. În condițiile în care în cadrul Judecătoriei Cimișlia, activau la acea dată 4 judecători, cu excepția judecătorilor Sofia A., Gurițanu S., Negru V. și Ganganu M., nu este clar care este motivul de a numi în completul judiciar vizat anume un magistrat care se afla în concediu de odihna anual, încălcând și dreptul acestuia la odihnă. Dar și mai straniu este faptul ca declarația de abținere depusă de acest magistrat, care este perfect argumentată juridic și motivată în fapt, este respinsă. Un alt aspect de încălcare a competenței la formarea completului de judecată, în opinia apărării este că, în cadrul completului de judecată care a examinat cauza penală vizată a fost desemnat (de sine însuși) un judecător care a participat anterior, de cel puțin 4 ori în calitatea de judecător de instrucție, la aplicarea și prelungirea arestului preventiv față de inculpat dar și la dispunerea internării în instituție medicală psihiatrică a inculpatului, pentru efectuarea expertizei psihiatrice judiciare (jud. Aramă Sofia). În context, (art. 33 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală) prohibește în mod absolut, participarea unui judecător în completul judiciar vizat, dacă anterior acesta a participat în calitatea de judecător de instrucție în cadrul aceleiași cauze penale. Și iarăși, din punct de vedere practic nu este clar de ce, în condițiile în care existau 4 judecători care ar putea fi numiți în acest complet, un magistrat care a participat în calitate de judecător de instrucție, anterior, în cadrul cauzei penale vizate, urma să se numească, pe sine însuși, în cadrul completului judiciar vizat. Având în vedere faptul că emitentul încheierilor de formare a completelor judiciare, se invocă despre necesitatea aplicării și prelungirii arestului preventiv, este relevant că art. 33 Cod de procedură penală, nu admite derogări, fiind o interdicție fără excepții, or, odată ce dosarul penal vizat a fost expediat pentru soluționarea în fond în prima instanță, judecătorul Aramă Sofia, nu putea participa în calitatea de judecător în cadrul prezentei cauze penale. 5 3.1. La data de 21 martie 2022 inculpatul Pricochi Nicolae a depus cerere de apel, în conținutul căreia și-a exprimat dezacordul cu sentința primei instanțe, menționând că a fost condamnat ilegal la 20 ani închisoare pentru fapta pe care nu a săvârșit-o. Inculpatul a indicat că, toate semnăturile aplicate în cauza penală nr. xxxx, le consideră ilegale, dat fiind faptul că avocatul, ofițerul de urmărire penală și procurorul nu i-au explicat pentru ce semnează. Nu i-a fost adus la cunoștință niciun raport de expertiză efectuat pe caz, nu a făcut cunoștință cu conținutul însăși a cauzei penale. Nu cunoaște terminologia juridică, nu cunoaște sensul unor termeni juridici. Nu este vinovat de fapta de care a fost învinuit, și condamnat. Având în vedere încălcarea Codului de procedură penală și a dreptului la apărare, a solicitat instanței să anuleze toate semnăturile sale de pe toate filele dosarului și casarea sentinței ca fiind ilegală.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 13 aprilie 2022, a fost respins ca fiind declarat peste termen apelul inculpatului Pricochi Nicolae și admis apelul declarat de către avocatul Șcheau Igor în numele inculpatului, casată parțial hotărârea, în partea stabilirii pedepsei penale cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: În privința lui Pricochi Nicolae recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, se stabilește pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 16 (șaisprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În rest, sentința în privința inculpatului Pricochi Nicolae a fost menținută. 4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a conchis că la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că, inculpatul Pricochi Nicolae a săvârșit infracțiunea prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, după indicii calificativi - omorul intenționat a unei persoane, săvârșit asupra unui membru de familie, cu deosebită cruzime. Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a comis careva erori de fapt și de drept, care ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea acțiunilor infracționale, iar afirmația inculpatului precum că nu este vinovat de fapta incriminată, instanța de apel o consideră declarativă, or, prima instanță în sentință corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovat a inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, luând în considerație probele 6 administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le- a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii incriminate. Examinând probatorul administrat, instanța de apel a ajuns la concluzia ca fiind dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Pricochi Nicolae și pe deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile succesorului părții vătămate Toporcova Svetlana (Vol. II f.d. 204-205, 216, Vol. III, f.d. 14), declarațiile martorului Hristea Tatiana (Vol. II, f.d. 206-207), declarațiile martorului Beșliu Natalia (Vol. II, f.d. 208-209), declarațiile martorului Turcu Oxana (Vol. II, f.d. 217-218), declarațiile martorului Feraru Valeriu (Vol. II, f.d. 219), declarațiile martorului Vacarenco Maria (Vol. II, f.d. 217-220), raportul OUP al SUP a IP Leova, inspector superior, Mariana Ciobanu-Lozan prin care se raportează despre faptul că Pricochi Elena a fost găsită decedată cu semne de moarte violentă (Vol. I, f.d. 10); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19 aprilie 2021 cu tabel fotografic anexat (Vol. I, f. d. 12-27); procesul-verbal de ridicare din 19.04.2021 (Vol. I, f. d. 46, 47); tichetul alcooltestului „Drager” nr. 75 din 19.04.2021, ora 20:35 pe numele lui Pricochi Nicolae înregistrând un rezultat de 0,72 mg/l. (Vol. I, f.d. 49); procesul-verbal de ridicare din 19.04.2021 în cadrul cărora de la Pricochi Nicolae au fost ridicate conținutul subunghial cu părți de unghii de la ambele mâini, hainele cu care era îmbrăcat Pricochi Nicolae și ceasul de mână ce aparține acestuia ( Vol. I, f.d. 50, 51); procesul-verbal de ridicare din 19.04.2021 în cadrul cărora de la Pricochi Nicolae au fost ridicate mostre de sânge și salivă pentru comparație (Vol. I, f. d. 52, 53); procesul-verbal de ridicare din 19.04.2021 în cadrul cărora de la Pricochi Nicolae au fost ridicate 400 lei în 4 bancnote a câte 100 lei (Vol. I, f.d.54,55); procesul-verbal de ridicare din 19.04.2021 în cadrul cărora au fost ridicate halat și hainele cu care era îmbrăcat cadavrul Pricochi Elena, părți din unghii de la ambele mâini (f.d. 56, 57); Raport de expertiză judiciară nr. xxxx din 20.04.2021 prin care la Pricochi Nicolae s-au constatat următoarele leziuni corporale: pe nas escoriații, pe suprafața dorsală a mâinii stângi la nivelul oaselor metacarpiene II-III echimoză, care puteau fi produse la acțiunea unui corp contondent dur, bont, la lovire tangențială cu frecțiune (escoriație), ce nu exclude unghiile și lovire (echimoză), produse posibil în timpul și circumstanțele relatate, având o vechime de 24-48 ore, și se califică ca vătămare corporală 7 neînsemnată. (Vol. I, f.d.62-63); raport de expertiză judiciară nr. xxxx din 31.05.2021, în cadrul căruia s-a stabilit că decesul cet. Pricochi Elena a survenit în urma socului hipovolemic și traumatic cauzat de lezarea traheii și venei jugulare interne pe fondai al plăgilor înțepat-tăiate a gâtului (Vol. I, f.d.69-76); raport de expertiză judiciară nr. xxxx din 07.05.2021, conform căruia s-a constatat că pe suprafață a ciocanului și cuțitului, ridicate în cadrul cercetării la fața locului la data de 19.04.2021, careva urme papilare nu s-au depistat. (Vol. I, f.d. 87-92); raport de expertiză judiciară nr. xxxx din 14.06.2021, conform căruia s-a constatat că sângele lui Pricochi Elena se referă la grupa sanguină Abeta/A (II). Sângele lui Pricochi Nicolae se referă la grupa sanguină Balfa/B (III). Sângele uman depistat în spălătura pe fire de tifon din ștersătura roșietică de pe ciocan, ceas ridicate de la fața locului, smocul de fire ridicat de la cet. Pricochi Elena, conținutul subunghial de la mâna dreaptă și mâna stângă cet. Pricochi Nicolae, spălătură pe fire de tifon de pe papucul drept, spălătură pe fire de tifon de pe papucul stâng, pulover, bluză, cămașă, scurtă ridicate de la fața locului a provenit de la persoană/persoane cu grupa sanguină Abeta, cum ar fi în cazul dat cet. Pricochi Elena. Prevenirea acestui sânge de la cet. Pricochi Nicolae se exclude. (Vol. I, f.d.100-105); raportul de expertiză judiciară nr. xxxx din 03.06.2021 plăgile de pe preparatul de piele prelevat din regiunea gâtului cadavrului numit Pricochi Elena au fost cauzate cu un obiect plat înțepător-tăietor ce avea vârf ascuțit, muchie sub formă de ”n”, tăiș ascuțit din ambele părți și lățimi a lamei la diferite niveluri de implantare 14mm și 18mm, iar în compoziția chimică a aliajului din care e confecționată lama obiectului vulnerant intrau elementele: fier, mangan, crom, nichel și aluminiu. Așa particularități constructive și compoziție chimică posedă și lama cuțitului prezentat spre examinare și nu-i exclus cauzarea plăgilor cu lama cuțitului prezentat. Plaga de pe preparatul de piele prelevat din regiunea capului aceluiași cadavru a fost cauzată cu un obiect contondent bont ce avea o suprafață liniară limitată de impact, iar în compoziția chimică a aliajului din care era confecționat obiectul vulnerant intrau elementele: fier, mangan, crom și cupru. Plăgile de pe cap și din regiunea gâtului au fost cauzate cu o putere destulă de-a înlătura forța de rezistență a țesuturilor din regiunea gâtului și a capului (Vol. I, f.d.113-116); raportul de expertiză judiciară nr. xxxx din 18 iunie 2021 prin care s-a constatat că în prezent, cet. Pricochi Nicolae nu suferă de careva maladie psihică cronică, tulburare de personalitate, prezintă diagnosticul: ,,Tulburări mentale și comportamentale datorate utilizării alcoolului”. Conform stării psihice, Pricochi Nicolae are capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale prezente, deci este apt de a acționa cu discernământ. La momentul comiterii infracțiunii ce i se impută, Pricochi Nicolae nu suferea de careva maladie 8 psihică cronică, tulburare de personalitate, tulburări psihice temporare/tranzitorii, prezenta diagnosticul: "Tulburări mentale și comportamentale datorate utilizării alcoolului”, se afla doar în stare de beție voluntară, acută fară simptomatologie psihotică acută, care însă nu-l lipsea de capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale, deci a acționat cu discernământ. în caz dacă, în instanță de judecată va fi probată vinovăția, comisia de experți judiciară psihiatri pledează ca Pricochi Nicolae să fie recunoscut Responsabil de fapta ce i se impută. Luând în considerație cele enumerate, se constată că sus-numitul nu a acționat în condiții de discernământ diminuat. Luând în considerație că Pricochi Nicolae nu suferă de maladie psihică cronică, potențialul de periculozitate nu este determinat, nu are legătură de cauzalitate cu starea psihică. Conform stării psihice, Pricochi Nicolae era capabil să conștientizeze conținutul evenimentelor și consecințele acestora. Este apt să facă declarații despre circumstanțele cazului cât si despre propria persoană (Vol. I, f.d. 146-153). Instanța de apel a menționat că în pofida faptului că inculpatul nu a recunoscut vinovăția în comiterea faptei prevăzute de art. 145 alin. (2), lit. e1), j) Cod penal, nu constituie un temei de achitare a acestuia, or, nerecunoașterea vinovăției este un drept al inculpatului, însă nu o circumstanță ce determină soluția de achitarea a acestuia. Referitor la argumentele părții apărării, instanța de apel a menționat că este solidar cu opinia instanței de fond ce ține de faptul că probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și apreciate în mod legal, demonstrează cu certitudine implicarea acestuia în săvârșirea infracțiunii de omor intenționat, cât și dovedește cu certitudine vinovăția lui Pricochi Nicolae în săvârșirea infracțiunii constatate și calificate în baza art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal. Atât succesorul părții vătămate Toporcova Svetlana, cât și martorii audiați au menționat în ședința de judecată că Pricochi Nicolae făcea abuz de alcool, iniția conflicte, la fel au confirmat că victima avea frică de inculpatul Pricochi Nicolae, fapt ce denotă că relațiile în familie erau tensionate, motivul fiind abuzul de alcool de către Pricochi Nicolae. Astfel, fiind audiată succesorul părții vătămate Toporcova Svetlana a comunicat că, „...la data de 19 aprilie, orele 08:30 iarăși a apelat- o pe mama sa prin intermediul rețelei de WhatsApp, la care mama sa i s-a jeluit că nu a mai fost să doarmă la vecină, a rămas acasă însă nu a putut dormi, deoarece Pricochi Nicolae o amenința că o va ucide și-i va tăia gâtul, în perioada de timp cât a discutat cu mama sa pe WhatsApp pe Pricochi Nicolae nu l-a văzut însă l-a auzit amenințând-o pe mama sa ,,te ucid, du-te la fiica ta la Moscova””. Circumstanțele în cauză au fost confirmate și de către martorul Turcu Oxana care a menționat că, „(...)Când discutase cu mama sa la 9 data de 18 aprilie 2021, aceasta i-a comunicat că tatăl lor servea băuturi alcoolice timp de o lună încontinuu, cătând permanent motive de ceartă. Cu mama sa discuta pe rețeaua de socializare WhatsApp și o vedea, era obosită însă careva leziuni la față ea nu a văzut, în moment ce discuta cu aceasta a auzit cum Pricochi Nicolae o înjura pe mama sa cu diferite cuvinte”. Relațiile tensionate între victimă și inculpat, au fost confirmate și prin declarațiile martorului Beșliu Natalia care a comunicat instanței că, „La data de 17 aprilie 2021, a fost telefonată de Elena Pricochi care i-a comunicat că Nicolae Pricochi o învinovățește de faptul că a luat mai mult vin din butelia care se afla în bucătăria unde stătea el. Tot atunci i-a comunicat că tare îi este frică ca să nu fie omorâtă. Pricochi Nicolae mereu stătea pe la ușă și asculta ce vorbea Pricochi Elena după care căuta motive de ceartă. Ei toți cunoșteau despre problema Elenei Pricochi și de aceia o verificau permanent”. De asemenea, instanța de apel a precizat că din declarațiile martorilor rezultă că în ziua incidentului, inculpatul Pricochi Nicolae avea pe față urme vizibile de aplicare a violenței fiind zgâriat pe față, fapt confirmat și prin declarațiile martorului Hristea Tatiana care a comunicat că, „A mers la poarta lui Pricochi Nicolae, acesta stătea pe scaunul de lângă poartă, poarta era încuiată cu lanțul. Ea s-a salutat cu Pricochi Nicolae. Uitându-se la fața lui Pricochi Nicolae aceasta a văzut, însă nu-și amintește care obraz anume, zgârieturi clare vizibile de la unghii, sângerândă de sânge proaspete”. La fel și martorul Beșliu Natalia a indicat asupra faptului că, ,,Pricochi Nicolae era îmbrăcat în cămașă albă, la gulerul acestea erau pete de sânge, iar pe obrazul drept acesta avea zgârieturi cu vânătaie”. Prezența leziunilor la inculpatul Pricochi Nicolae se mai confirmă prin declarațiile martorului Feraru Valeriu care a comunicat că, în ziua când a avut loc cazul, Pricochi Nicolae a fost la el, indicând că Pricochi Nicolae avea fața zgâriată, nu avea sânge, i-a zis că a fost boronit de niște oameni din partea Elenei Pricochi, precum și prin declarațiile martorului Vacarenco Maria care a declarat că Pricochi Nicolae era spălat, era îmbrăcat în haine curate, avea zgârieturi pe față, posibil pe partea stângă, sânge pe față nu avea. Concomitent, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202113P0117 din 20.04.2021 la Pricochi Nicolae s-au constatat următoarele leziuni corporale: pe nas excoriații, pe suprafața dorsală a mâinii stângi la nivelul oaselor metacarpiene II-III echimoză, care puteau fi produse la acțiunea unui corp contondent dur, bont, la lovire tangențială cu frecțiune (escoriație), ce nu exclude unghiile și lovire (echimoză), produse posibil în timpul și circumstanțele relatate, având o vechime de 24-48 ore, și se califică ca vătămare corporală neînsemnată (Vol. I, f.d. 62-63). Versiunea inculpatului Pricochi Nicolae precum că, leziunile depistate i-au fost cauzate cu o seară înainte în rezultatul unei lupte cu alte persoane necunoscute, este lipsită de suport probant. 10 În acest sens, instanța de apel a remarcat declarațiile succesorului părții vătămate Toporcova Svetlana, care a comunicat instanței că, „(victima) avea conflicte doar cu Pricochi Nicolae, iar dacă ar fi avut careva conflicte cu alte persoane consideră că mama sa i-ar fi comunicat, indică că cunoștea totul despre situația părinților săi, orice detaliu din viața acestora”. În opinia instanței de apel, în cazul în care cu o seară înainte de incident ar fi avut loc într-adevăr un conflict între Pricochi Nicolae și persoane necunoscute, după cum afirmă inculpatul, în rezultatul cărora i-ar fi fost cauzate leziunile depistate, acest fapt i-ar fi fost cunoscut și succesorului părții vătămate Toporcova Svetlana. Însă, din declarațiile ultimei rezultă că victima nu i- a comunicat nimic despre careva incidente între Pricochi Nicolae și persoane necunoscute, astfel, fiind audiată succesorul părții vătămate a comunicat că, ,,A discutat cu victima la data de 18 aprilie, seara orele 20:00-21:00, iar aceasta i-a comunicat că a fost la vecina sa Hristea Tatiana și a închis păsările acesteia, i-a comunica că afară ploua la fel i-a mai spus că Pricochi Nicolae i-a ieșit în întâmpinare cu lanterna și a amenințat-o că o va lovi cu lanterna în cap. Ulterior la data de 19 aprilie, orele 08:30 iarăși a apelat-o pe mama sa prin intermediul rețelei de WhatsApp, la care mama sa i s-a jeluit că nu a mai fost să doarmă la vecină, a rămas acasă însă nu a putut dormi deoarece Pricochi Nicolae o amenința că o va ucide și-i va tăia gâtul”. Totodată, instanța de apel a subliniat că de către organul de urmărire penală au fost ridicate conținutul subunghial cu părți de unghii de la ambele mâini, hainele cu care era îmbrăcat Pricochi Nicolae și ceasul de mână ce aparține acestuia (f.d.50, 51). Iar potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 20210500141 din 14.06.2021, s- a constatat că sângele lui Pricochi Elena se referă la grupa sanguină Abeta/A (II). Sângele lui Pricochi Nicolae se referă la grupa sanguină Balfa/B (III). Sângele uman depistat în spălătura pe fire de tifon din ștersătura roșietică de pe ciocan, ceas ridicate de la fața locului, smocul de fire ridicat de la cet. Pricochi Elena, conținutul subunghial de la mâna dreaptă și mâna stângă cet. Pricochi Nicolae, spălătură pe fire de tifon de pe papucul drept, spălătură pe fire de tifon de pe papucul stâng, pulover, bluză, cămașă, scurtă ridicate de la fața locului a provenit de la persoană/persoane cu grupa sanguină Abeta, cum ar fi în cazul dat cet. Pricochi Elena. Prevenirea acestui sânge de la cet. Pricochi Nicolae se exclude (Vol. I, f.d.100- 105). Prin urmare, prezența urmelor de sânge uman pe ceasul ridicat de la Pricochi Nicolae, precum și pe hainele ridicate de la fața locului, indică în mod direct asupra faptului că, Pricochi Nicolae prin lezarea traheii și venei jugulare interne pe fondal al plăgilor înțepat-tăiate a gâtului așa după cum s-a stabilit mai sus, a cauzat decesul victimei Pricochi Elena, iar din conținutul raportului de expertiză judiciară nr. xxxx 11 din 31.05.2021, rezultă că decesul victimei se găsește într-o legătură de cauzalitate directă cu acțiunile inculpatului Pricochi Nicolae. Totodată, prezintă relevanță și declarațiile martorilor Beșliu Natalia și Hristea Tatiana, care au comunicat instanței că, geaca de culoare cafenie ridicată de la fața locului, îi aparținea lui Pricochi Nicolae și acesta o purta mereu pe acasă. Inculpatul Pricochi Nicolae a procedat la ascunderea urmelor rezultate din activitatea infracțională, în scopul eschivării de la răspundere penală, astfel, din declarațiile martorului Hristea Tatiana rezultă că inculpatul era îmbrăcat în haine curate, îmbrăcat mai deosebit. La fel și martorul Beșliu Natalia a indicat că, Pricochi Nicolae era îmbrăcat în cămașă albă, la gulerul acestea erau pete de sânge, iar pe obrazul drept acesta avea zgârieturi cu vânătaie. Deasupra cămeșii era îmbrăcat cu stanz și scurtă albastră închisă, în partea de jos avea îmbrăcat sportivi albaștri închiși ca dungi sure lateral. Totodată și martorul Vacrenco Maria a comunicat că, Pricochi Nicolae era spălat, era îmbrăcat în haine curate, avea zgârieturi pe față, posibil pe partea stângă, sânge pe față nu avea. Indică că de la Pricochi Nicolae se simțea miros de băutură, dar și miros de parfum cu toate că ea se afla o distanță de cinci metri de la el. Explicațiile pe care inculpatul Pricochi Nicolae le-a dat cu privire la prezența urmelor de sânge pe geaca ridicată de la fața locului precum că dosarul a fost fabricat și cineva intenționat a murdărit hainele sale de sânge pentru a-l învinovăți, nu coroborează cu probele cercetate în ședința de judecată, astfel ipoteza inculpatului se contrazice prin mijloacele materiale de probă anexate la materialele dosarului și declarațiile martorilor. La fel, în cadrul cercetării judecătorești nu s-a demonstrat că existau relații tensionate între victima Pricochi Ellena și alte persoane, astfel instanța constată că nu exista motive rezonabile în a crede că alte persoane ar avea legătură cu suprimarea vieții victimei Pricochi Elena. Totodată, instanța de apel a respins argumentele apărării precum că inculpatul Pricochi Nicolae nu ar fi săvârșit infracțiunea imputată lui, motivând prin faptul că acuzarea nu a examinat minuțios și sub toate aspectele circumstanțele cauzei nefiind administrate toate probele, care ar demonstra nevinovăția inculpatului și faptul că el nu a comis infracțiunea, argument care are un caracter declarativ, și care a fost combătut de către partea acuzării prin ansamblul de probe supraindicate care confirmă vinovăția acestuia, și anume că inculpatul Pricochi Nicolae a comis infracțiunea imputată. Sub aspectul laturii subiective, inculpatul Pricochi Nicolae a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe de a o omorî pe Pricochi Elena, conform 12 dispozițiilor art. 17 Cod penal, întrucât inculpatul era conștient că comite o faptă prejudiciabilă, a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei. Or, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. xxxx din 31.05.2021, în cadrul căruia s-a stabilit că decesul cet. Pricochi Elena a survenit în urma socului hipovolemic și traumatic cauzat de lezarea traheii și venei jugulare interne pe fondai al plăgilor înțepat-tăiate a gâtului. La cadavrul cet. Pricochi Elena, a.n. xxx, s-au depistat următoarele leziuni corporale: plăgi înțeptăiate a suprafeței antero-laterale a gâtului (trei) cu lezarea țesuturilor moi penetrante, oarbe, lezarea mușchiului sternocleidomastoidian pe stânga, mușchiul platisma, mușchiul stemohyoideus, mușchiul omohyoideus, traheii, venei jugulare interne pe stânga, hemoragii masive țesuturile moi și mușchi. Plagă tăiată a regiunii mentoniere. Leziunile corporale menționate puteau fi produse prin acțiunea traumatică a unui corp înțepător-tăietor, (având vârf ascuțit și muchie sub formă de litera ”n” cu tăiș ascuțit), cu aplicarea de cel puțin 4 ori, produse în timpul și circumstanțele relatate și după caracterul lor se califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viața la persoanele vii și sunt în legătură directă cu cauza decesului. În același timp, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. xxxx din 18 iunie 2021, s-a constatat că în prezent, cet. Pricochi Nicolae nu suferă de careva maladie psihică cronică, tulburare de personalitate, prezintă diagnosticul ,,Tulburări mentale și comportamentale datorate utilizării alcoolului”. Conform stării psihice, Pricochi Nicolae are capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale prezente, deci este apt de a acționa cu discernământ. La momentul comiterii infracțiunii ce i se impută, Pricochi Nicolae nu suferea de careva maladie psihică cronică, tulburare de personalitate, tulburări psihice temporare/tranzitorii, prezenta diagnosticul "Tulburări mentale și comportamentale datorate utilizării alcoolului”, se afla doar în stare de beție voluntară, acută fără simptomatologie psihotică acută, care însă nu- l lipsea de capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale, deci a acționat cu discernământ. Privitor la motivele și scopul săvârșirii infracțiunii, s-a constatat că motivele săvârșirii infracțiunii au servit relațiile tensionate dintre victima Pricochi Elena și inculpatul Pricochi Nicolae pe fonul consumului abuziv de alcool, fapt ce rezultă atât din conținutul declarațiilor succesorului părții vătămate Toporcova Svetlana, cât și ale martorilor Beșliu Natalia și Turcu Oxana. Cu referire la alegațiile părții apărării privind admiterea unor abateri de procedură la constituirea completului de judecată pentru examinarea cauzei penale deferite judecății, instanța de apel le-a admis ca fiind întemeiate. 13 Astfel, în urma lecturării materialelor cauzei penale a ajuns la concluzia că în speța dată completul de judecată a instanței de fond care a examinat cauza penală în privința lui Pricochi Nicolae, învinuit pe art. 145 alin. (2) lit. a) Cod penal, n-a fost constituit potrivit regulilor stabilite, pronunțând astfel o sentință cu încălcări grave ale procedurii procesual penale. Așadar, s-au admis un șir de încălcări procesual-penale grave în partea ce ține de modalitatea de constituire a completului de judecată pentru examinarea în fond a cauzei penale, urmate de examinarea probelor și aprecierea lor, adoptarea și pronunțarea sentinței, care au fost ridicate de avocatul Șcheau Igor în apelul declarat, susținut de inculpatul Pricochi Nicolae. Din lecturarea materialelor cauzei penale, instanța de apel a stabilit următoarea situație: Potrivit scrisorii nr. xxxx din 30 iunie 2021 și înregistrării la Judecătoria Cimișlia sediul Leova nr. xxxx din 01.07.2021 (Vol.I, f.d.246), dosarul penal de învinuire a lui Pricochi Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.(1) lit. e1), j) Cod penal a parvenit la Judecătoria Cimișlia, sediul Leova la data de 01 iulie 2021, unde a fost repartizat pentru examinare în fond. Conform fișei de repartizare a dosarului (Vol.I, f.d.247), dosarul Pricochi Nicolae art. 145 Cod penal la 01.07.2021 ora 16:43 a fost repartizat în mod automat- aleatoriu judecătorului Negru Vladislav. Prin încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia, Aramă Sofia din 01 iulie 2021, a fost format completul de judecată compus din 3 judecători, pentru judecarea cauzei penale, după cum urmează: judecătorul Negru Vladislav - președinte, judecătorii - Ganganu Maria, Gurițanu Silvia (Vol. I, f.d. 248). În același timp, prin încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia, Aramă Sofia din 01 iulie 2021, constatând că judecătorul Gurițanu Silvia se afla în concediu de odihnă, s-a stabilit necesitatea modificării completului nr. 3, în vederea examinării demersului cu privire la prelungirea termenului măsurii de reprimare aplicată inculpatului, respectiv s-a dispus formarea completului de judecată, compus din 3 judecători, pentru judecarea demersului cu privire la prelungirea termenului măsurii de reprimare aplicată inculpatului, înaintat în cadrul examinării cauzei penale privind învinuirea lui Pricochi Nicolae de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, după cum urmează: judecătorul Negru Vladislav - președinte, judecătorii - Ganganu Maria, Aramă Sofia (Vol. I, f.d. 249) Ulterior, prin încheierea judecătorului Vladislav Negru din 02 iulie 2021, a fost primită spre examinare cauza penală privind învinuirea lui Pricochi Nicolae de 14 comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, ședința de judecată fiind stabilită pentru data de 16 iulie 2021, ora 13:30. Concomitent, prin încheierea enunțată, s-a constatat că cauza penală va fi judecată în completul format prin încheierea din 01 iulie 2021 a vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia, Aramă Sofia, din judecătorul Vladislav Negru - președinte, judecătorul Ganganu Maria și judecătorul Gurițanu Silvia (Vol. I, f.d. 250). Prin încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia Aramă Sofia din 02 august 2021, constatând că judecătorul Silvia Gurițanu se afla în concediu de odihnă, s-a stabilit necesitatea modificării completului nr. 3, în vederea examinării demersului cu privire la prelungirea termenului măsurii de reprimare aplicată inculpatului, respectiv s-a dispus formarea completului de judecată, compus din 3 judecători, pentru judecarea demersului cu privire la prelungirea termenului măsurii de reprimare aplicată inculpatului, înaintat în cadrul examinării cauzei penale privind învinuirea lui Pricochi Nicolae de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, după cum urmează: judecătorul Negru Vladislav - președinte, judecătorii - Ganganu Maria, Aramă Sofia (Vol. II, f.d. 25). Prin încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia Aramă Sofia din 16 august 2021, constatând că judecătorul Gurițanu Silvia se afla în concediu de odihnă, s-a stabilit necesitatea modificării completului nr. 3, în vederea examinării demersului cu privire la prelungirea termenului măsurii de reprimare aplicată inculpatului, respectiv s-a dispus formarea completului de judecată, compus din 3 judecători, pentru judecarea demersului cu privire la prelungirea termenului măsurii de reprimare aplicată inculpatului, înaintat în cadrul examinării cauzei penale privind învinuirea lui Pricochi Nicolae de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, după cum urmează: judecătorul Negru Vladislav - președinte, judecătorii - Ganganu Maria, Aramă Sofia (Vol. II, f.d. 25). Prin încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia Aramă Sofia din 19 august 2021, constatând că judecătorul Gurițanu Silvia se afla în concediu de odihnă, s-a stabilit necesitatea modificării completului nr. 3, în vederea examinării demersului cu privire la prelungirea termenului măsurii de reprimare aplicată inculpatului, respectiv s-a dispus formarea completului de judecată, compus din 3 judecători, pentru judecarea demersului cu privire la prelungirea termenului măsurii de reprimare aplicată inculpatului, înaintat în cadrul examinării cauzei penale privind învinuirea lui Pricochi Nicolae de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, după cum urmează: judecătorul Negru Vladislav - președinte, judecătorii - Ganganu Maria, Aramă Sofia (Vol. II, f.d. 25). 15 Instanța de apel a stabilit că judecător Aramă Sofia nu a putut să participe la judecarea cauzei prezente după cum, această cauza a parvenit pentru examinarea în fond, chiar și pentru examinarea demersurilor privitor la măsuri preventive. Potrivit prevederilor procesual-penale statutul judecătorului de instrucție este instituit și prevăzut doar pentru stadia de urmărire penală. Respectiv, judecătorul care examinează cauza în fond nu poate avea atribuții judecătorului de instrucție, chiar dacă soluționează întrebările referitor la masuri preventive. La data de 06 septembrie 2021, judecătorul Gurițanu Silvia a declarat abținere de la judecarea prezentei cauze penal, în temeiul faptului că, la data înregistrării cauzei penale în instanța de judecată și formării completului de judecată, judecătorul Gurițanu Silvia se afla în concediul anual de odihnă și nicidecum nu putea fi numită în completul de judecare a cauzei penale. (Vol. II, f.d. 140-141). Prin încheierea Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova din 29 septembrie 2021, declarația de abținere a judecătorului Gurițanu Silvia de la judecarea cauzei penale privind învinuirea lui Pricochi Nicolae de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (Vol. II, f.d. 147-149). În acest complet de judecată: Negru Vladislav - președinte de ședința, raportor, Ganganu Maria și Gurițanu Silvia-judecători, instanța de fond a continuat cercetarea judecătorească. Schimbările în completul de judecată împuternicit să examineze cauza penală în fond, care au fost operate pe parcursul judecării cauzei penale, nu corespund motivelor și exigențelor art. 30, art. 31, art. 33-art. 35 Cod de procedură penală, or, judecătorul Gurițanu Silvia s-a aflat în concediu de odihnă, care nu cad în excepțiile normelor vizate. Mai mult ca atât, nu toate schimbările în completul de judecată au fost introduse în PIGD, fapt ce indică lipsa la dosarul penal a fișelor respective de repartizare. Așa cum completul de judecată care a judecat cauza penală în fond n-a fost format în temeiul legii procesual-penale, respectiv și activitatea lui nu capătă un aspect legal în partea ce ține de cercetarea, aprecierea probelor și soluția adoptată. Instanța de apel a menționat faptul că în instanța de fond nici procurorul, nici succesorii părții vătămate Toporcova Svetlana și Pricochi Anatolie, nici inculpatul Pricochi Nicolae, nici avocatul acestuia Șcheau Igor n-au înaintat cereri de recuzare pe motivul formării completului de judecată contrar regulilor stabilite, deși la examinarea declarației de abținere depusă de către judecătorul Gurițanu Silvia, 16 inculpatul Pricochi Nicolae și avocatul acestuia Igor Șcheau s-au expus în favoarea admiterii declarației de abținere. Mai mult, procurorul participant în instanța de judecată, de rând cu succesorul părții vătămate Pricochi Nicolae, deși este evident că formarea completului de judecată este contrară art. 30, art. 31, art. 33-35 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, n-au susținut acest argument, considerând că completul a fost format potrivit normelor legale. Argumentele lor în susținerea acestei poziții sunt absolut nefondate, or, justiția urmează a fi efectuată de un complet de judecată legal constituit. Absolut toate cauzele penale, indiferent de învinuirile aduse inculpatului potrivit legii penale și procesual-penale, consecințele cauzate prin infracțiune, rezonanța în societate a acestora etc., urmează a fi examinate de un complet de judecată format conform legii. Formarea completului de judecată contrar regulilor stabilite influențează la modalitatea legală de examinare în fond a cauzei penale, la legalitatea probelor și la soluția adoptată de instanța de fond, fiind o eroare foarte gravă și o încălcare a principiilor de bază a unui proces echitabil. Instanța de apel a remarcat că constituire vicioasă a completului de judecată a dus la încălcarea principiului desfășurării procesului penal în termen rezonabil. Potrivit art. 20 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, urmărirea penală și judecarea cauzelor penale se face în termene rezonabile. Criteriile de apreciere a termenului rezonabil de soluționare a cauzei penale sunt: 1) complexitatea cazului; 2) comportamentul participanților la proces; 3) conduita organului de urmărire penală și a instanței de judecată; 31) importanta procesului pentru cel interesat; 4) vârsta de până la 18 ani a victimei. Urmărirea penală și judecarea cauzelor penale în care sunt persoane aflate în arest, precum și minori, se fac de urgență și în mod preferențial. Respectarea termenului rezonabil la urmărirea penală se asigură de către procuror, iar la judecarea cazului - de către instanța respectivă. Având în vedere că, la data formării completului de judecată, în privința inculpatului Pricochi Nicolae era aplicată arestarea preventivă, formarea unui complet în care un judecător se află în concediul anual de odihnă a dus la tergiversarea judecării cauzei penale. Or, în perioada cât judecătorul Gurițanu Silvia s-a aflat în concediul anual de odihnă au fost examinate doar demersurile cu privire la măsura preventivă aplicată în privința inculpatului. Totodată, instanța de apel a menționat faptul că inculpatul Pricochi Nicolae se află în stare de arest, iar potrivit art. 186 alin. (6) Cod de procedură penală în privința persoanei arestul poate fi aplicat, pentru ambele faze ale procesului penal, 17 pe un termen de cel mult 12 luni cumulativ, până la pronunțarea sentinței de către instanța de fond. În același timp, instanța de apel a subliniat că nu există nicio prevedere legală care ar permite desemnarea în completul de judecare a cauzei penale format din 3 judecători a unui judecător care se află în momentul emiterii încheierii de formare a completului de judecată în concediu anual de odihnă. Acest aspect nu a fost motivat în încheierea de formare a completului de judecată din 01 iulie 2021. Astfel, din moment ce completul de judecată pentru examinarea cauzei în fond a fost desemnat prin încheierea din 01 iulie 2021, acesta urma să rămână același până la pronunțarea sentinței. Acest temei de apel indicat de apărare este incident în cazul când se confirmă încălcarea de către instanța de fond a regulilor privind compunerea instanței de judecată, avându-se în vedere atât aspectul constitutiv, cât și cel funcțional al noțiunii de compunere. Compunerea instanței fiind o consecință esențială a judecății, iar neregularitatea ei conduce la necesitatea intervenirii în conținutul sentinței. La capitolul numirii pedepsei inculpatului Pricochi Nicolae, instanța de apel a indicat că concluzia instanței de fond este corespunzătoare stării de drept și întemeiată din punct de vedere al principiilor stabilirii pedepsei penale. Sancțiunea prevăzută la art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detențiune pe viață. În contextul art. 76, 77 Cod penal, în calitate de circumstanță atenuantă în privința inculpatului Pricochi Nicolae nu s-a identificat, iar în calitate de circumstanță agravantă a fost reținută comiterea infracțiunii în stare de ebrietate, provocată de consumarea alcoolului. Instanța de apel a menționat faptul că cauza penală de învinuire a lui Pricochi Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) lit. e1) și j) Cod penal a fost examinată de un complet de judecată, care n-a fost format în condițiile legii procesual penale, fiind încălcate prevederile art. 30, art. 31, art. 33-35 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO - dreptul la un proces echitabil de o instanță independentă, imparțială, legal constituită, și prin prisma încălcărilor constatate, Colegiul judiciar consideră necesar a casa sentința primei instanțe în partea stabilirii pedepsei, inculpatului urmând a-i fi aplicată o pedeapsă mai blândă, sub formă de închisoare pe un termen de 16 (șaisprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În opinia instanței de apel la stabilirea inculpatului Pricochi Nicolae a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 16 ani, este una echitabilă, legală 18 și direct proporțională cu gravitatea faptei comise, de atitudinea numitului față de infracțiunea săvârșită și de consecințele acestora, cât și în măsură să asigure corectarea și resocializarea acestuia, restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea ultimului și a altor persoane.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței pronunțate de către prima instanță. În susținerea celor solicitate, procurorul invocă că instanța de apel eronat a constatat încălcări procedurale cu referire la constituirea completului de judecată care a judecat cauza în prima instanță, or, nu a supus verificării și cercetării încheierile emise de către vicepreședintele primei instanțe. De asemenea, recurentul indică că erorile constatate de către instanța de apel de fapt nu constituie temei de a aplica prevederile art. 385 Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei decizii mai blânde, astfel consideră că instanța de apel a pronunțat o deciziei neîntemeiată.

Judecând recursul ordinar declarat, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, pentru considerentele de drept și de fapt expuse în contextul ce urmează. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursurile declarate împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recursuri de titularii acestora. Or, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul ordinar, constă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederile stipulate în dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursurile instanța este în drept să le admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu trimiterea cauzei la rejudecare, când eroarea admisă nu poate fi corectată de instanța de recurs la această etapă a procedurilor. Analizând argumentele fixate în recurs, subscrise cazurilor de casare prevăzute de pct. 6), 10) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, în raport cu materialele din dosar, Colegiul penal lărgit a constatat că decizia instanței de apel urmează a fi desființată ad integrum din următoarele considerente. 19 Pentru a statua asupra acestora, Colegiul penal lărgit a pornit de la faptul că, în conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația inculpatului. Această dispoziție legală definește natura juridică a recursului, care este o cale de atac devolutivă de drept. Analizând minuțios actele dosarului, Colegiul penal lărgit conchide că, în speță, este incident temeiul de casare prevăzut de pct. 6) din alin. (1) al art. 427 din Codul de procedură penală - instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. În acest sens, Colegiul penal lărgit stabilește că argumentul indicat de către procuror în recursul ordinar declarat, precum că instanța nu s-a supus verificării și cercetării încheierile emise de către vicepreședintele primei instanțe, este unul valid în această cauză. Or, cercetând materialele cauzei, instanța de recurs ordinar ajunge la concluzia că instanța de apel la constatarea încălcării constituirii completului de judecată nu a analizat și cercetat minuțios încheierile emise de către vicepreședintele Judecătoriei Cimișlia Aramă Sofia în corelație cu Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii cu nr. 111/5 din 05 februarie 2013 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit reamintește că potrivit art. 31 Cod de procedură penală, completul de judecată format în condițiile art. 30 trebuie să rămână același în tot cursul judecării cauzei, cu excepția prevăzută în alin.(3). Dacă aceasta nu este posibil, completul poate fi schimbat până la începerea cercetării judecătorești. După începerea cercetării judecătorești, orice schimbare intervenită în completul de judecată impune reluarea de la început a cercetării judecătorești. Aliniatul (3) al articolului sus menționat prevede excepția după cum urmează: ,,În cazul în care cauza se judecă în fond de un complet format din 3 judecători și unul din aceștia nu poate participa în continuare la judecarea cauzei din motiv de boală îndelungată, deces sau din motivul eliberării din funcție în condițiile legii, acest judecător este înlocuit de un alt judecător și cauza se judecă în continuare. Judecătorului care intervine în proces i se oferă timp pentru a lua cunoștință de materialele cauzei, inclusiv de cele cercetate în instanță, și pentru a se pregăti pentru participare”. 20 Astfel, instanța de apel a stabilit că a fost încălcată procedura de constituire a completului de judecată fără a supune verificării minuțioase aceste încheieri sub indicii indicați mai sus, și anume, încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia Sofia Aramă din 01 iulie 2021 (Vol. I, f.d. 248); încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia Sofia Aramă din 01 iulie 2021 (Vol. I, f.d. 249); încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia Sofia Aramă din 02 august 2021 (Vol. II, f.d. 25), încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia Sofia Aramă din 16 august 2021 (Vol. II, f.d. 25); încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia, Sofia Aramă din 19 august 2021 (Vol. II, f.d. 25). De asemenea, este oportun de menționat în respectiva speță și constatările Curții de la Strasbourg care a evidențiat că potrivit ,,principiului nemijlocirii”, într- un proces penal hotărârea trebuie luată de judecătorii care au fost prezenți la procedură și la procesul de administrare a probelor, însă, pot apărea factori administrativi sau procedurali foarte evidenți care să facă imposibilă participarea în continuare a unui judecător într-un proces. Astfel, pot fi luate măsuri pentru a se asigura că judecătorii care continuă să judece cauza au înțeles în mod corespunzător probele și argumentele, de exemplu, prin asigurarea disponibilității în formă scrisă a declarațiilor, în cazul în care credibilitatea martorilor în discuție nu este pusă la îndoială, sau prin noi ascultări ale argumentelor relevante sau ale martorilor importanți înaintea completului nou format (a se vedea hotărârea Škaro vs. Croația din 06.12.2016). În pofida acestui fapt, instanța de apel odată ce constată în opinia sa că au fost comise încălcări la constituirea completului de judecată calificându-le ca încălcări ce au afectat grav drepturile inculpatului, casează parțial sentința în latura penală și în temeiul art. 385 Cod de procedură penală, micșorează pedeapsa inculpatului de la 20 de ani la 16 ani închisoare. Astfel, Colegiul penal lărgit reține o altă eroare gravă de drept, or, aceste încălcări cad sub incidența prevederilor art. 415 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, și anume ,,Instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, adoptă decizia de a admite apelul, casează sentința primei instanțe și dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost anulată. Rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost anulată se dispune numai atunci când nu a fost citat inculpatul, nu i s-a asigurat dreptul la interpret, nu a fost asistat de un avocat sau au fost încălcate prevederile art. 33–35 Cod de procedură penală”. Or, această eroare nu care sub incidența prevederilor art. 385 Cod de procedură penală care stipulează procedura micșorării pedepsei penale în cazul în care s-au constatat încălcări care au afectat grav drepturile inculpatului prevăzute 21 de norma indicată, aceasta de fapt fiind o încălcare care atrage după sine nulitatea actelor procedural penale (a se vedea art. 251 Cod de procedură penală). Astfel, încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului, dacă sunt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural. Nulitatea indicată mai sus nu se înlătură în niciun mod și poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei. Așadar, obiectivitatea sau imparțialitatea instanței de judecată înseamnă furnizarea de garanții suficiente părților, astfel încât să se excludă orice îndoială legitimă în acest sens. În aceste circumstanțe, instanța de apel doar în urma unei verificări ample a încheierilor vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia Sofia Aramă din 01 iulie 2021 (Vol. I, f.d. 248); din 01 iulie 2021 (Vol. I, f.d. 249); din 02 august 2021 (Vol. II, f.d. 25), din 16 august 2021 (Vol. II, f.d. 25); din 19 august 2021 (Vol. II, f.d. 25) conform art. 414 Cod de procedură penală și ținând cont de prevederile legale menționate mai sus, dar și de Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii cu nr. 111/5 din 05 februarie 2013 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora, va putea constata dacă au fost sau nu încălcate prevederile de constituire a completului de judecată. Ulterior, va pronunța o decizie motivată și întemeiată adoptând una din soluțiile prevăzute de art. 415 Cod de procedură penală. Drept urmare, Colegiul penal lărgit conchide că erorile comise de către instanța de apel nu pot fi corectate în instanța de recurs și se impune remiterea cauzei la rejudecare, cu distribuirea acesteia altui complet de judecată. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu prevederile legii penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie și nemijlocit de motivele casării acesteia, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală 22

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul Calendari Dumitru, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 13 aprilie 2022, în cauza penală în privința Pricochi Nicolae Xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac, pronunțată integral la 24 ianuarie 2023. Președinte Nadejda Toma Judecători Ion Guzun Liliana Catan Iurie Diaconu Victor Boico 23