1ra-1103/2022 — art. 145 alin. 2 lit. e-1 CP

1ra-1103/2022 — art. 145 alin. 2 lit. e-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1103/2022

1-21071420-01-1ra-27072022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Iurie Diaconu și Victor Boico,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul Calendari Dumitru, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 13 aprilie

2022, în cauza penală în privința lui

Pricochi Nicolae Xxxx, xxxxx

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 01.07.2021 până la 26.11.2021;

Instanța de apel de la 01.03.2022 până la 13.04.2022;

Instanța de recurs de la 27.07.2022 până la 21.11.2022.

a c o n s t a t a t :

Pricochi Nicolae a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 20 (douăzeci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

Acțiunea civilă înaintată de Toporcova Svetlana s-a admis integral și s-a dispus

încasarea din contul lui Pricochi Nicolae în beneficiul cet. Toporcova Svetlana

cheltuieli pentru asistență juridică în suma de 5 000,00 (cinci mii,00) lei, suma de

500 000,00 (cinci sute mii,00) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune.

Totodată, s-a dispus încasarea din contul lui Pricochi Nicolae în beneficiul

statului, cheltuielile judiciare suportate pe marginea cauzei, în sumă de 5 0316

(cincizeci mii trei sute șaisprezece) lei.

Pricochi Nicolae la 19 aprilie 2021, în perioada de timp cuprinsă între orele 09.00-

1

14.00, aflându-se la domiciliul său în or. Xxxx, str. Xxxx nr.xx, fiind în stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat, având intenția de a cauza decesul soției sale,

Pricochi Elena, care în conformitate cu prevederile art. 1331 Cod penal este membru

de familie, intenționat, cu o deosebită cruzime, i-a aplicat ultimei multiple lovituri

cu un ciocan în regiunea capului și cu un cuțit a tăiat-o în regiunea gâtului,

cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr.xxxx din 31.05.2021

vătămări corporale grave, periculoase pentru viața la persoanele vii și sunt în

legătură directă cu cauza decesului.

Acțiunile lui Pricochi Nicolae au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. e1),

j) Cod penal, conform indicilor ,,omorul unei persoane, săvârșit asupra unui membru de

familie, cu deosebită cruzime”.

inculpatului prin care a solicitat casarea integrală a sentinței și pronunțarea unei

hotărâri privind achitarea inculpatului Pricochi Nicolae pe marginea acuzației

penale aduse din motivul că infracțiunea nu a fost săvârșită de inculpat, cu

respingerea acțiunii civile în procesul penal, depusă de succesorul părții vătămate

Toporcova Svetlana privind repararea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune

și încasarea cheltuielilor de judecată, având în vedere și faptul că completul de

judecată la caz a fost format ilegal, cu încălcarea rigorilor de incompatibilitate

judiciară, prevăzute de art. 33 alin. (2) pct. 3), 6) Cod de procedură penală.

În argumentarea cererii, apărătorul a indicat că în contextul ansamblului de

probe administrate, prin prisma obiectului acuzației în materie penală adusă

inculpatului conform ordonanței de punere sub învinuire și rechizitoriului, ținând

cont și de ansamblul de probe administrate la faza de urmărire penală, prima

instanță în mod pripit a ajuns la concluzia că culpa inculpatului pentru infracțiunea

incriminată ar fi fost probată dincolo de orice dubiu rezonabil, cu admiterea eronată

a acțiunii civile în procesul penal, mai ales în condițiile formării ilegale a

completului de judecată, contrar rigorilor de incompatibilitate jurisdicțională, fapt

care impune în acest sens intervenția instanței de apel scopul casării sentinței vizate

cu pronunțarea unei hotărâri privind achitarea inculpatul din motivul că

infracțiunea nu a fost săvârșită de inculpat, din considerentele care succed.

Apelantul a menționat despre lipsa faptului infracțiunii în acțiunile

inculpatului Pricochi Nicola infracțiunea vizată nefiind comisă de acesta,

neexistând un volum de probe suficient pentru a demonstra, dincolo de orice dubiu

rezonabil existenta infracțiunii vizate în cazul inculpatului, de altă parte atestându-

se o serie de abateri de procedură care compromit, in corpore, legalitatea procesului

penal vizată.

2

Astfel, a indicat că în acțiunile inculpatului se atestă lipsa faptului

infracțiunii, deoarece în cadrul procesului-verbal de cercetare la fața locului, au fost

ridicate: un ciocan (nu este clar caracteristica acestuia), o pereche de papuci, o bluză

bărbătească, o geacă (nu este clară caracteristica acesteia), un cercel, o pereche de

ochelari, fire de păr (nu este clară apartenența acestora), lichid de culoare brun și

bunurile indicate în partea descriptivă conform anexei. La așa-zisa anexă la

procesul-verbal de cercetare la fața locului sunt indicate pachete, numerotate în

ordine consecutivă. În anexa tabel foto la acest proces-verbal expuse fotografiile a

doar 5 din cele 23 de pachete, iar în chitanța privind lista de obiectelor transmise

spre păstrare în camera de păstrare a corpurilor delicte figurează la fel 23 de pachete

(nr. 344 din 31.05.2021). În chitanța nr. 351 din 16.06.2021, deja este o altă

numerotație a pachetelor cu corpurile delicte (pachetul nr. 15 nu mai conține un

cuțit de bucătărie metalic cu un pulover de culoare albă cu dungă neagră, o cămașă

de culoare albă, o maletă de culoare gri; apar pachetele nr. 25, 26 și 31) (V. 1,f.d. 16,

28-30). În instanța de judecată însă apare o cu totul altă numerotație și conținut al

corpurilor delicte fapt care a fost stabilit în cadrul cercetării judecătorești: - Astfel

pachetul nr. 3 în genere nu este prezent în informație privind lista corpurilor delicte

apărând în mod neclar abia în instanța de judecată; - Obiectul, un cuțit cu mâner de

fier este împachetat în pachetul nr. 1, deși conform listei menționate mai sus era

plasat în pachetul nr. 11; - Conținutul pachetului nr. 15 nu corespunde cu conținutul

din lista de obiecte, la fel și cazul pachetelor cu nr. 6, 8,17 și 27, indicate în lista

expusă mai sus; - Pachetele 25 și 26 nu sunt incluse, în genere, în lista vizată, dar

„apar", în mod neclar deja în instanța de judecată, la fel ca și pachetul cu nr. 31.

În aceste circumstanțe a subliniat că o parte (esențială) a listei de corpuri

delicte care nu corespunde cu lista expusă în rechizitoriu nu poate fi admisă ca

probă în procesul penal, prin prisma art. 94 Cod de procedură penală.

De asemenea, avocatul a atestat o serie de abateri de procedură care

compromit, in corpore, legalitatea procesului penal vizat, legate de formarea

completului de judecată, deoarece pe data de 01.07.2021, dosarul penal vizat a fost

repartizat prin P.I.G.D. judecătorului Negru Vl. iar prin încheierea din 01.07.2021

emisă de vicepreședintele Jud. Cimișlia, Aramă S., a fost format completul din 3

judecători și anume: Negru Vl., Ganganu M. și Gurițanu S. (V. 1, f.d. 248). La

momentul formării acestui complet, din de 28.06.2021, jud. Gurițanu S. se afla în

concediu de odihnă anual. Pe data de 01.07.2021, prin încheierea emisă de

vicepreședintele Jud. Cimișlia, jud. Aramă S., a fost dispusă formarea unui nou

complet de judecată, din motivul că jud. Gurițanu S. se afla în concediul de odihnă

de anual, cu următoarea componență de judecători Negru Vl., Ganganu M. și

3

Aramă S. Deși în încheierea vizată se menționează că se „modifică completul de

judecători nr. 3" menționat mai sus, în dispozitivul acestei încheieri se menționează

deja „a forma completul de judecată...pentru examinarea măsurii de reprimare arestul

preventiv".

Încheierea de primire în procedura a cauzei penale din 02.07.2021 este

semnată doar de judecătorul Negru Vl. (V.l, f.d. 250). La data de 02.08.2021, prin

încheierea emisă de vicepreședintele Jud. Cimișlia, jud. Aramă S., a fost dispusă

formarea unui nou complet de judecată, din motivul că jud. Gurițanu S. se afla în

concediul de odihnă de anual, cu următoarea componență de judecători Negru Vl.,

Ganganu M. și Aramă S. Deși, în încheierea vizată se menționează „modifică

completul de judecători nr. 3" menționat mai sus, în dispozitivul acestei încheieri se

menționează deja „a forma completul de judecată...pentru examinarea măsurii de

reprimare arestul preventiv".

La data de 16.08.2021, prin încheierea emisă de vicepreședintele Jud. Cimișlia,

jud. Aramă S., a fost dispusă formarea unui nou complet de judecată, din motivul

că jud. Gurițanu S. se afla în concediul de odihnă de anual, cu următoarea

componență de judecătorii Negru Vl., Ganganu M. și Aramă S. (V. 1, f.d. 249). Deși

în încheierea vizată se menționează că se „modifică completul de judecători nr. 3"

menționat mai sus, în dispoziții acestei încheieri se menționează deja „a forma

completul de judecată...pentru examinarea măsurii de reprimare arestul preventiv".

Așadar, apelantul a conchis că încheierile din 01.07.2021, 02.08.2021 și

16.08.2021, sunt (toate) încheieri de formare a completului de judecată în cadrul

cauzei penale (conform părților dispozitive ale acestora).

Totodată, la examinarea demersurilor privind aplicarea și prelungirea

măsurii preventive arestul preventiv în privința învinuitului Pricochi Nicolae, în

cadrul Jud. Cimișlia, sediul central, prin încheierile din 22.04.2021, 19.05.2021 și

16.06.2021, judecătorul Aramă Sofia, a participat în calitatea de judecător de

instrucție.

Apelantul a subliniat că în temeiul pct. 8) al regulamentului privind modul

de distribuire aleatorie a dosarelor pentru examinare în instanțele judecătorești,

anexă la Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 110/5 din 5 februarie

2013 „În cazul în care judecătorul pleacă în concediu anual de odihnă pentru o perioadă

care depășește jumătate din durata totală a concediului anual de odihnă pentru anul curent,

președintele instanței dispune, printr-o încheiere motivată, blocarea (bifarea) acestuia cu 5

zile calendaristice înainte de plecarea în concediu, iar deblocarea judecătorului se va face din

ziua revenirii la serviciu cu excepția Curții Supreme de Justiție".

4

Subsecvent, a remarcat că judecătorul Gurițanu Silvia era în concediul de

odihnă anual (pentru o perioadă care depășește jumătate din durata totală a

concediului), fapt care nu putea sa nu fie cunoscut de conducerea Judecătoriei

Cimișlia, în condițiile pct. 8) al regulamentului privind modul de distribuire

aleatorie a dosarelor pentru examinare în instanțele judecătorești precitat, acest

judecător nu urma a fi inclus în completul de examinare a prezentei cauze penale.

Or, conform normelor precitate nu se admit derogări de la rigorile privind

imposibilitatea desemnării judecătorului. Despre același fapt a invocat însuși

magistratul Gurițanu Silvia, prin declarația sa de abținere, respinsă injust, pentru a

cărei admitere a pledat însăși partea apărării. În condițiile în care în cadrul

Judecătoriei Cimișlia, activau la acea dată 4 judecători, cu excepția judecătorilor

Sofia A., Gurițanu S., Negru V. și Ganganu M., nu este clar care este motivul de a

numi în completul judiciar vizat anume un magistrat care se afla în concediu de

odihna anual, încălcând și dreptul acestuia la odihnă. Dar și mai straniu este faptul

ca declarația de abținere depusă de acest magistrat, care este perfect argumentată

juridic și motivată în fapt, este respinsă.

Un alt aspect de încălcare a competenței la formarea completului de judecată,

în opinia apărării este că, în cadrul completului de judecată care a examinat cauza

penală vizată a fost desemnat (de sine însuși) un judecător care a participat anterior,

de cel puțin 4 ori în calitatea de judecător de instrucție, la aplicarea și prelungirea

arestului preventiv față de inculpat dar și la dispunerea internării în instituție

medicală psihiatrică a inculpatului, pentru efectuarea expertizei psihiatrice

judiciare (jud. Aramă Sofia).

În context, (art. 33 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală) prohibește în mod

absolut, participarea unui judecător în completul judiciar vizat, dacă anterior acesta

a participat în calitatea de judecător de instrucție în cadrul aceleiași cauze penale.

Și iarăși, din punct de vedere practic nu este clar de ce, în condițiile în care existau

4 judecători care ar putea fi numiți în acest complet, un magistrat care a participat

în calitate de judecător de instrucție, anterior, în cadrul cauzei penale vizate, urma

să se numească, pe sine însuși, în cadrul completului judiciar vizat. Având în vedere

faptul că emitentul încheierilor de formare a completelor judiciare, se invocă despre

necesitatea aplicării și prelungirii arestului preventiv, este relevant că art. 33 Cod

de procedură penală, nu admite derogări, fiind o interdicție fără excepții, or, odată

ce dosarul penal vizat a fost expediat pentru soluționarea în fond în prima instanță,

judecătorul Aramă Sofia, nu putea participa în calitatea de judecător în cadrul

prezentei cauze penale.

5

3.1. La data de 21 martie 2022 inculpatul Pricochi Nicolae a depus cerere de

apel, în conținutul căreia și-a exprimat dezacordul cu sentința primei instanțe,

menționând că a fost condamnat ilegal la 20 ani închisoare pentru fapta pe care nu

a săvârșit-o.

Inculpatul a indicat că, toate semnăturile aplicate în cauza penală nr. xxxx, le

consideră ilegale, dat fiind faptul că avocatul, ofițerul de urmărire penală și

procurorul nu i-au explicat pentru ce semnează. Nu i-a fost adus la cunoștință

niciun raport de expertiză efectuat pe caz, nu a făcut cunoștință cu conținutul însăși

a cauzei penale. Nu cunoaște terminologia juridică, nu cunoaște sensul unor

termeni juridici. Nu este vinovat de fapta de care a fost învinuit, și condamnat.

Având în vedere încălcarea Codului de procedură penală și a dreptului la apărare,

a solicitat instanței să anuleze toate semnăturile sale de pe toate filele dosarului și

casarea sentinței ca fiind ilegală.

2022, a fost respins ca fiind declarat peste termen apelul inculpatului Pricochi

Nicolae și admis apelul declarat de către avocatul Șcheau Igor în numele

inculpatului, casată parțial hotărârea, în partea stabilirii pedepsei penale cu

pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, după cum urmează:

În privința lui Pricochi Nicolae recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, se stabilește pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 16 (șaisprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

În rest, sentința în privința inculpatului Pricochi Nicolae a fost menținută.

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a conchis că la

pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și

de drept, just a ajuns la concluzia că, inculpatul Pricochi Nicolae a săvârșit

infracțiunea prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, după indicii

calificativi - omorul intenționat a unei persoane, săvârșit asupra unui membru de familie,

cu deosebită cruzime.

Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a comis careva erori de

fapt și de drept, care ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii

vinovăției inculpatului în comiterea acțiunilor infracționale, iar afirmația

inculpatului precum că nu este vinovat de fapta incriminată, instanța de apel o

consideră declarativă, or, prima instanță în sentință corect și justificat și-a motivat

soluția sub aspectul recunoașterii vinovat a inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, luând în considerație probele

6

administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de

judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod

de procedură penală, le- a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și

ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea

faptei și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii incriminate.

Examinând probatorul administrat, instanța de apel a ajuns la concluzia ca

fiind dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Pricochi Nicolae și pe

deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice,

care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile succesorului părții vătămate

Toporcova Svetlana (Vol. II f.d. 204-205, 216, Vol. III, f.d. 14), declarațiile martorului

Hristea Tatiana (Vol. II, f.d. 206-207), declarațiile martorului Beșliu Natalia (Vol. II,

f.d. 208-209), declarațiile martorului Turcu Oxana (Vol. II, f.d. 217-218), declarațiile

martorului Feraru Valeriu (Vol. II, f.d. 219), declarațiile martorului Vacarenco Maria

(Vol. II, f.d. 217-220), raportul OUP al SUP a IP Leova, inspector superior, Mariana

Ciobanu-Lozan prin care se raportează despre faptul că Pricochi Elena a fost găsită

decedată cu semne de moarte violentă (Vol. I, f.d. 10); procesul-verbal de cercetare

la fața locului din 19 aprilie 2021 cu tabel fotografic anexat (Vol. I, f. d. 12-27);

procesul-verbal de ridicare din 19.04.2021 (Vol. I, f. d. 46, 47); tichetul alcooltestului

„Drager” nr. 75 din 19.04.2021, ora 20:35 pe numele lui Pricochi Nicolae înregistrând

un rezultat de 0,72 mg/l. (Vol. I, f.d. 49); procesul-verbal de ridicare din 19.04.2021

în cadrul cărora de la Pricochi Nicolae au fost ridicate conținutul subunghial cu

părți de unghii de la ambele mâini, hainele cu care era îmbrăcat Pricochi Nicolae și

ceasul de mână ce aparține acestuia ( Vol. I, f.d. 50, 51); procesul-verbal de ridicare

din 19.04.2021 în cadrul cărora de la Pricochi Nicolae au fost ridicate mostre de

sânge și salivă pentru comparație (Vol. I, f. d. 52, 53); procesul-verbal de ridicare

din 19.04.2021 în cadrul cărora de la Pricochi Nicolae au fost ridicate 400 lei în 4

bancnote a câte 100 lei (Vol. I, f.d.54,55); procesul-verbal de ridicare din 19.04.2021

în cadrul cărora au fost ridicate halat și hainele cu care era îmbrăcat cadavrul

Pricochi Elena, părți din unghii de la ambele mâini (f.d. 56, 57); Raport de expertiză

judiciară nr. xxxx din 20.04.2021 prin care la Pricochi Nicolae s-au constatat

următoarele leziuni corporale: pe nas escoriații, pe suprafața dorsală a mâinii stângi

la nivelul oaselor metacarpiene II-III echimoză, care puteau fi produse la acțiunea

unui corp contondent dur, bont, la lovire tangențială cu frecțiune (escoriație), ce nu

exclude unghiile și lovire (echimoză), produse posibil în timpul și circumstanțele

relatate, având o vechime de 24-48 ore, și se califică ca vătămare corporală

7

neînsemnată. (Vol. I, f.d.62-63); raport de expertiză judiciară nr. xxxx din 31.05.2021,

în cadrul căruia s-a stabilit că decesul cet. Pricochi Elena a survenit în urma socului

hipovolemic și traumatic cauzat de lezarea traheii și venei jugulare interne pe

fondai al plăgilor înțepat-tăiate a gâtului (Vol. I, f.d.69-76); raport de expertiză

judiciară nr. xxxx din 07.05.2021, conform căruia s-a constatat că pe suprafață a

ciocanului și cuțitului, ridicate în cadrul cercetării la fața locului la data de

19.04.2021, careva urme papilare nu s-au depistat. (Vol. I, f.d. 87-92); raport de

expertiză judiciară nr. xxxx din 14.06.2021, conform căruia s-a constatat că sângele

lui Pricochi Elena se referă la grupa sanguină Abeta/A (II). Sângele lui Pricochi

Nicolae se referă la grupa sanguină Balfa/B (III). Sângele uman depistat în spălătura

pe fire de tifon din ștersătura roșietică de pe ciocan, ceas ridicate de la fața locului,

smocul de fire ridicat de la cet. Pricochi Elena, conținutul subunghial de la mâna

dreaptă și mâna stângă cet. Pricochi Nicolae, spălătură pe fire de tifon de pe

papucul drept, spălătură pe fire de tifon de pe papucul stâng, pulover, bluză,

cămașă, scurtă ridicate de la fața locului a provenit de la persoană/persoane cu

grupa sanguină Abeta, cum ar fi în cazul dat cet. Pricochi Elena. Prevenirea acestui

sânge de la cet. Pricochi Nicolae se exclude. (Vol. I, f.d.100-105); raportul de

expertiză judiciară nr. xxxx din 03.06.2021 plăgile de pe preparatul de piele prelevat

din regiunea gâtului cadavrului numit Pricochi Elena au fost cauzate cu un obiect

plat înțepător-tăietor ce avea vârf ascuțit, muchie sub formă de ”n”, tăiș ascuțit din

ambele părți și lățimi a lamei la diferite niveluri de implantare 14mm și 18mm, iar

în compoziția chimică a aliajului din care e confecționată lama obiectului vulnerant

intrau elementele: fier, mangan, crom, nichel și aluminiu. Așa particularități

constructive și compoziție chimică posedă și lama cuțitului prezentat spre

examinare și nu-i exclus cauzarea plăgilor cu lama cuțitului prezentat. Plaga de pe

preparatul de piele prelevat din regiunea capului aceluiași cadavru a fost cauzată

cu un obiect contondent bont ce avea o suprafață liniară limitată de impact, iar în

compoziția chimică a aliajului din care era confecționat obiectul vulnerant intrau

elementele: fier, mangan, crom și cupru. Plăgile de pe cap și din regiunea gâtului

au fost cauzate cu o putere destulă de-a înlătura forța de rezistență a țesuturilor din

regiunea gâtului și a capului (Vol. I, f.d.113-116); raportul de expertiză judiciară nr.

xxxx din 18 iunie 2021 prin care s-a constatat că în prezent, cet. Pricochi Nicolae nu

suferă de careva maladie psihică cronică, tulburare de personalitate, prezintă

diagnosticul: ,,Tulburări mentale și comportamentale datorate utilizării alcoolului”.

Conform stării psihice, Pricochi Nicolae are capacitatea de prevedere și deliberare

a acțiunilor sale prezente, deci este apt de a acționa cu discernământ. La momentul

comiterii infracțiunii ce i se impută, Pricochi Nicolae nu suferea de careva maladie

8

psihică cronică, tulburare de personalitate, tulburări psihice temporare/tranzitorii,

prezenta diagnosticul: "Tulburări mentale și comportamentale datorate utilizării

alcoolului”, se afla doar în stare de beție voluntară, acută fară simptomatologie

psihotică acută, care însă nu-l lipsea de capacitatea de prevedere și deliberare a

acțiunilor sale, deci a acționat cu discernământ. în caz dacă, în instanță de judecată

va fi probată vinovăția, comisia de experți judiciară psihiatri pledează ca Pricochi

Nicolae să fie recunoscut Responsabil de fapta ce i se impută. Luând în considerație

cele enumerate, se constată că sus-numitul nu a acționat în condiții de discernământ

diminuat. Luând în considerație că Pricochi Nicolae nu suferă de maladie psihică

cronică, potențialul de periculozitate nu este determinat, nu are legătură de

cauzalitate cu starea psihică. Conform stării psihice, Pricochi Nicolae era capabil să

conștientizeze conținutul evenimentelor și consecințele acestora. Este apt să facă

declarații despre circumstanțele cazului cât si despre propria persoană (Vol. I, f.d.

146-153).

Instanța de apel a menționat că în pofida faptului că inculpatul nu a

recunoscut vinovăția în comiterea faptei prevăzute de art. 145 alin. (2), lit. e1), j) Cod

penal, nu constituie un temei de achitare a acestuia, or, nerecunoașterea vinovăției

este un drept al inculpatului, însă nu o circumstanță ce determină soluția de

achitarea a acestuia.

Referitor la argumentele părții apărării, instanța de apel a menționat că este

solidar cu opinia instanței de fond ce ține de faptul că probele prezentate în sprijinul

învinuirii, cercetate și apreciate în mod legal, demonstrează cu certitudine

implicarea acestuia în săvârșirea infracțiunii de omor intenționat, cât și dovedește

cu certitudine vinovăția lui Pricochi Nicolae în săvârșirea infracțiunii constatate și

calificate în baza art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal.

Atât succesorul părții vătămate Toporcova Svetlana, cât și martorii audiați au

menționat în ședința de judecată că Pricochi Nicolae făcea abuz de alcool, iniția

conflicte, la fel au confirmat că victima avea frică de inculpatul Pricochi Nicolae,

fapt ce denotă că relațiile în familie erau tensionate, motivul fiind abuzul de alcool

de către Pricochi Nicolae. Astfel, fiind audiată succesorul părții vătămate

Toporcova Svetlana a comunicat că, „...la data de 19 aprilie, orele 08:30 iarăși a apelat-

o pe mama sa prin intermediul rețelei de WhatsApp, la care mama sa i s-a jeluit că nu a mai

fost să doarmă la vecină, a rămas acasă însă nu a putut dormi, deoarece Pricochi Nicolae o

amenința că o va ucide și-i va tăia gâtul, în perioada de timp cât a discutat cu mama sa pe

WhatsApp pe Pricochi Nicolae nu l-a văzut însă l-a auzit amenințând-o pe mama sa ,,te

ucid, du-te la fiica ta la Moscova””. Circumstanțele în cauză au fost confirmate și de

către martorul Turcu Oxana care a menționat că, „(...)Când discutase cu mama sa la

9

data de 18 aprilie 2021, aceasta i-a comunicat că tatăl lor servea băuturi alcoolice timp de o

lună încontinuu, cătând permanent motive de ceartă. Cu mama sa discuta pe rețeaua de

socializare WhatsApp și o vedea, era obosită însă careva leziuni la față ea nu a văzut, în

moment ce discuta cu aceasta a auzit cum Pricochi Nicolae o înjura pe mama sa cu diferite

cuvinte”. Relațiile tensionate între victimă și inculpat, au fost confirmate și prin

declarațiile martorului Beșliu Natalia care a comunicat instanței că, „La data de 17

aprilie 2021, a fost telefonată de Elena Pricochi care i-a comunicat că Nicolae Pricochi o

învinovățește de faptul că a luat mai mult vin din butelia care se afla în bucătăria unde

stătea el. Tot atunci i-a comunicat că tare îi este frică ca să nu fie omorâtă. Pricochi Nicolae

mereu stătea pe la ușă și asculta ce vorbea Pricochi Elena după care căuta motive de ceartă.

Ei toți cunoșteau despre problema Elenei Pricochi și de aceia o verificau permanent”.

De asemenea, instanța de apel a precizat că din declarațiile martorilor rezultă

că în ziua incidentului, inculpatul Pricochi Nicolae avea pe față urme vizibile de

aplicare a violenței fiind zgâriat pe față, fapt confirmat și prin declarațiile

martorului Hristea Tatiana care a comunicat că, „A mers la poarta lui Pricochi Nicolae,

acesta stătea pe scaunul de lângă poartă, poarta era încuiată cu lanțul. Ea s-a salutat cu

Pricochi Nicolae. Uitându-se la fața lui Pricochi Nicolae aceasta a văzut, însă nu-și

amintește care obraz anume, zgârieturi clare vizibile de la unghii, sângerândă de sânge

proaspete”. La fel și martorul Beșliu Natalia a indicat asupra faptului că, ,,Pricochi

Nicolae era îmbrăcat în cămașă albă, la gulerul acestea erau pete de sânge, iar pe obrazul

drept acesta avea zgârieturi cu vânătaie”. Prezența leziunilor la inculpatul Pricochi

Nicolae se mai confirmă prin declarațiile martorului Feraru Valeriu care a

comunicat că, în ziua când a avut loc cazul, Pricochi Nicolae a fost la el, indicând că

Pricochi Nicolae avea fața zgâriată, nu avea sânge, i-a zis că a fost boronit de niște

oameni din partea Elenei Pricochi, precum și prin declarațiile martorului Vacarenco

Maria care a declarat că Pricochi Nicolae era spălat, era îmbrăcat în haine curate,

avea zgârieturi pe față, posibil pe partea stângă, sânge pe față nu avea.

Concomitent, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202113P0117 din

20.04.2021 la Pricochi Nicolae s-au constatat următoarele leziuni corporale: pe nas

excoriații, pe suprafața dorsală a mâinii stângi la nivelul oaselor metacarpiene II-III

echimoză, care puteau fi produse la acțiunea unui corp contondent dur, bont, la

lovire tangențială cu frecțiune (escoriație), ce nu exclude unghiile și lovire

(echimoză), produse posibil în timpul și circumstanțele relatate, având o vechime

de 24-48 ore, și se califică ca vătămare corporală neînsemnată (Vol. I, f.d. 62-63).

Versiunea inculpatului Pricochi Nicolae precum că, leziunile depistate i-au

fost cauzate cu o seară înainte în rezultatul unei lupte cu alte persoane necunoscute,

este lipsită de suport probant.

10

În acest sens, instanța de apel a remarcat declarațiile succesorului părții

vătămate Toporcova Svetlana, care a comunicat instanței că, „(victima) avea conflicte

doar cu Pricochi Nicolae, iar dacă ar fi avut careva conflicte cu alte persoane consideră că

mama sa i-ar fi comunicat, indică că cunoștea totul despre situația părinților săi, orice

detaliu din viața acestora”. În opinia instanței de apel, în cazul în care cu o seară

înainte de incident ar fi avut loc într-adevăr un conflict între Pricochi Nicolae și

persoane necunoscute, după cum afirmă inculpatul, în rezultatul cărora i-ar fi fost

cauzate leziunile depistate, acest fapt i-ar fi fost cunoscut și succesorului părții

vătămate Toporcova Svetlana. Însă, din declarațiile ultimei rezultă că victima nu i-

a comunicat nimic despre careva incidente între Pricochi Nicolae și persoane

necunoscute, astfel, fiind audiată succesorul părții vătămate a comunicat că, ,,A

discutat cu victima la data de 18 aprilie, seara orele 20:00-21:00, iar aceasta i-a comunicat

că a fost la vecina sa Hristea Tatiana și a închis păsările acesteia, i-a comunica că afară ploua

la fel i-a mai spus că Pricochi Nicolae i-a ieșit în întâmpinare cu lanterna și a amenințat-o

că o va lovi cu lanterna în cap. Ulterior la data de 19 aprilie, orele 08:30 iarăși a apelat-o pe

mama sa prin intermediul rețelei de WhatsApp, la care mama sa i s-a jeluit că nu a mai fost

să doarmă la vecină, a rămas acasă însă nu a putut dormi deoarece Pricochi Nicolae o

amenința că o va ucide și-i va tăia gâtul”.

Totodată, instanța de apel a subliniat că de către organul de urmărire penală

au fost ridicate conținutul subunghial cu părți de unghii de la ambele mâini, hainele

cu care era îmbrăcat Pricochi Nicolae și ceasul de mână ce aparține acestuia (f.d.50,

51). Iar potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 20210500141 din 14.06.2021, s-

a constatat că sângele lui Pricochi Elena se referă la grupa sanguină Abeta/A (II).

Sângele lui Pricochi Nicolae se referă la grupa sanguină Balfa/B (III). Sângele uman

depistat în spălătura pe fire de tifon din ștersătura roșietică de pe ciocan, ceas

ridicate de la fața locului, smocul de fire ridicat de la cet. Pricochi Elena, conținutul

subunghial de la mâna dreaptă și mâna stângă cet. Pricochi Nicolae, spălătură pe

fire de tifon de pe papucul drept, spălătură pe fire de tifon de pe papucul stâng,

pulover, bluză, cămașă, scurtă ridicate de la fața locului a provenit de la

persoană/persoane cu grupa sanguină Abeta, cum ar fi în cazul dat cet. Pricochi

Elena. Prevenirea acestui sânge de la cet. Pricochi Nicolae se exclude (Vol. I, f.d.100-

105).

Prin urmare, prezența urmelor de sânge uman pe ceasul ridicat de la Pricochi

Nicolae, precum și pe hainele ridicate de la fața locului, indică în mod direct asupra

faptului că, Pricochi Nicolae prin lezarea traheii și venei jugulare interne pe fondal

al plăgilor înțepat-tăiate a gâtului așa după cum s-a stabilit mai sus, a cauzat decesul

victimei Pricochi Elena, iar din conținutul raportului de expertiză judiciară nr. xxxx

11

din 31.05.2021, rezultă că decesul victimei se găsește într-o legătură de cauzalitate

directă cu acțiunile inculpatului Pricochi Nicolae. Totodată, prezintă relevanță și

declarațiile martorilor Beșliu Natalia și Hristea Tatiana, care au comunicat instanței

că, geaca de culoare cafenie ridicată de la fața locului, îi aparținea lui Pricochi

Nicolae și acesta o purta mereu pe acasă.

Inculpatul Pricochi Nicolae a procedat la ascunderea urmelor rezultate din

activitatea infracțională, în scopul eschivării de la răspundere penală, astfel, din

declarațiile martorului Hristea Tatiana rezultă că inculpatul era îmbrăcat în haine

curate, îmbrăcat mai deosebit. La fel și martorul Beșliu Natalia a indicat că, Pricochi

Nicolae era îmbrăcat în cămașă albă, la gulerul acestea erau pete de sânge, iar pe

obrazul drept acesta avea zgârieturi cu vânătaie. Deasupra cămeșii era îmbrăcat cu

stanz și scurtă albastră închisă, în partea de jos avea îmbrăcat sportivi albaștri

închiși ca dungi sure lateral. Totodată și martorul Vacrenco Maria a comunicat că,

Pricochi Nicolae era spălat, era îmbrăcat în haine curate, avea zgârieturi pe față,

posibil pe partea stângă, sânge pe față nu avea. Indică că de la Pricochi Nicolae se

simțea miros de băutură, dar și miros de parfum cu toate că ea se afla o distanță de

cinci metri de la el.

Explicațiile pe care inculpatul Pricochi Nicolae le-a dat cu privire la prezența

urmelor de sânge pe geaca ridicată de la fața locului precum că dosarul a fost

fabricat și cineva intenționat a murdărit hainele sale de sânge pentru a-l învinovăți,

nu coroborează cu probele cercetate în ședința de judecată, astfel ipoteza

inculpatului se contrazice prin mijloacele materiale de probă anexate la materialele

dosarului și declarațiile martorilor.

La fel, în cadrul cercetării judecătorești nu s-a demonstrat că existau relații

tensionate între victima Pricochi Ellena și alte persoane, astfel instanța constată că

nu exista motive rezonabile în a crede că alte persoane ar avea legătură cu

suprimarea vieții victimei Pricochi Elena.

Totodată, instanța de apel a respins argumentele apărării precum că

inculpatul Pricochi Nicolae nu ar fi săvârșit infracțiunea imputată lui, motivând

prin faptul că acuzarea nu a examinat minuțios și sub toate aspectele circumstanțele

cauzei nefiind administrate toate probele, care ar demonstra nevinovăția

inculpatului și faptul că el nu a comis infracțiunea, argument care are un caracter

declarativ, și care a fost combătut de către partea acuzării prin ansamblul de probe

supraindicate care confirmă vinovăția acestuia, și anume că inculpatul Pricochi

Nicolae a comis infracțiunea imputată.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul Pricochi Nicolae a acționat cu

vinovăție în modalitatea intenției directe de a o omorî pe Pricochi Elena, conform

12

dispozițiilor art. 17 Cod penal, întrucât inculpatul era conștient că comite o faptă

prejudiciabilă, a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin

săvârșirea faptei. Or, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. xxxx din

31.05.2021, în cadrul căruia s-a stabilit că decesul cet. Pricochi Elena a survenit în

urma socului hipovolemic și traumatic cauzat de lezarea traheii și venei jugulare

interne pe fondai al plăgilor înțepat-tăiate a gâtului. La cadavrul cet. Pricochi Elena,

a.n. xxx, s-au depistat următoarele leziuni corporale: plăgi înțeptăiate a suprafeței

antero-laterale a gâtului (trei) cu lezarea țesuturilor moi penetrante, oarbe, lezarea

mușchiului sternocleidomastoidian pe stânga, mușchiul platisma, mușchiul

stemohyoideus, mușchiul omohyoideus, traheii, venei jugulare interne pe stânga,

hemoragii masive țesuturile moi și mușchi. Plagă tăiată a regiunii mentoniere.

Leziunile corporale menționate puteau fi produse prin acțiunea traumatică a unui

corp înțepător-tăietor, (având vârf ascuțit și muchie sub formă de litera ”n” cu tăiș

ascuțit), cu aplicarea de cel puțin 4 ori, produse în timpul și circumstanțele relatate

și după caracterul lor se califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru

viața la persoanele vii și sunt în legătură directă cu cauza decesului.

În același timp, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. xxxx din 18 iunie

2021, s-a constatat că în prezent, cet. Pricochi Nicolae nu suferă de careva maladie

psihică cronică, tulburare de personalitate, prezintă diagnosticul ,,Tulburări mentale

și comportamentale datorate utilizării alcoolului”. Conform stării psihice, Pricochi

Nicolae are capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale prezente, deci

este apt de a acționa cu discernământ. La momentul comiterii infracțiunii ce i se

impută, Pricochi Nicolae nu suferea de careva maladie psihică cronică, tulburare de

personalitate, tulburări psihice temporare/tranzitorii, prezenta diagnosticul

"Tulburări mentale și comportamentale datorate utilizării alcoolului”, se afla doar

în stare de beție voluntară, acută fără simptomatologie psihotică acută, care însă nu-

l lipsea de capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale, deci a acționat cu

discernământ.

Privitor la motivele și scopul săvârșirii infracțiunii, s-a constatat că motivele

săvârșirii infracțiunii au servit relațiile tensionate dintre victima Pricochi Elena și

inculpatul Pricochi Nicolae pe fonul consumului abuziv de alcool, fapt ce rezultă

atât din conținutul declarațiilor succesorului părții vătămate Toporcova Svetlana,

cât și ale martorilor Beșliu Natalia și Turcu Oxana.

Cu referire la alegațiile părții apărării privind admiterea unor abateri de

procedură la constituirea completului de judecată pentru examinarea cauzei penale

deferite judecății, instanța de apel le-a admis ca fiind întemeiate.

13

Astfel, în urma lecturării materialelor cauzei penale a ajuns la concluzia că în

speța dată completul de judecată a instanței de fond care a examinat cauza penală

în privința lui Pricochi Nicolae, învinuit pe art. 145 alin. (2) lit. a) Cod penal, n-a fost

constituit potrivit regulilor stabilite, pronunțând astfel o sentință cu încălcări grave

ale procedurii procesual penale.

Așadar, s-au admis un șir de încălcări procesual-penale grave în partea ce ține

de modalitatea de constituire a completului de judecată pentru examinarea în fond

a cauzei penale, urmate de examinarea probelor și aprecierea lor, adoptarea și

pronunțarea sentinței, care au fost ridicate de avocatul Șcheau Igor în apelul

declarat, susținut de inculpatul Pricochi Nicolae.

Din lecturarea materialelor cauzei penale, instanța de apel a stabilit

următoarea situație:

Potrivit scrisorii nr. xxxx din 30 iunie 2021 și înregistrării la Judecătoria

Cimișlia sediul Leova nr. xxxx din 01.07.2021 (Vol.I, f.d.246), dosarul penal de

învinuire a lui Pricochi Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145

alin.(1) lit. e1), j) Cod penal a parvenit la Judecătoria Cimișlia, sediul Leova la data

de 01 iulie 2021, unde a fost repartizat pentru examinare în fond.

Conform fișei de repartizare a dosarului (Vol.I, f.d.247), dosarul Pricochi

Nicolae art. 145 Cod penal la 01.07.2021 ora 16:43 a fost repartizat în mod automat-

aleatoriu judecătorului Negru Vladislav.

Prin încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia, Aramă Sofia din 01

iulie 2021, a fost format completul de judecată compus din 3 judecători, pentru

judecarea cauzei penale, după cum urmează: judecătorul Negru Vladislav -

președinte, judecătorii - Ganganu Maria, Gurițanu Silvia (Vol. I, f.d. 248).

În același timp, prin încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia,

Aramă Sofia din 01 iulie 2021, constatând că judecătorul Gurițanu Silvia se afla în

concediu de odihnă, s-a stabilit necesitatea modificării completului nr. 3, în vederea

examinării demersului cu privire la prelungirea termenului măsurii de reprimare

aplicată inculpatului, respectiv s-a dispus formarea completului de judecată,

compus din 3 judecători, pentru judecarea demersului cu privire la prelungirea

termenului măsurii de reprimare aplicată inculpatului, înaintat în cadrul examinării

cauzei penale privind învinuirea lui Pricochi Nicolae de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, după cum urmează: judecătorul

Negru Vladislav - președinte, judecătorii - Ganganu Maria, Aramă Sofia (Vol. I, f.d.

249)

Ulterior, prin încheierea judecătorului Vladislav Negru din 02 iulie 2021, a

fost primită spre examinare cauza penală privind învinuirea lui Pricochi Nicolae de

14

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, ședința de

judecată fiind stabilită pentru data de 16 iulie 2021, ora 13:30. Concomitent, prin

încheierea enunțată, s-a constatat că cauza penală va fi judecată în completul format

prin încheierea din 01 iulie 2021 a vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia, Aramă

Sofia, din judecătorul Vladislav Negru - președinte, judecătorul Ganganu Maria și

judecătorul Gurițanu Silvia (Vol. I, f.d. 250).

Prin încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia Aramă Sofia din 02

august 2021, constatând că judecătorul Silvia Gurițanu se afla în concediu de

odihnă, s-a stabilit necesitatea modificării completului nr. 3, în vederea examinării

demersului cu privire la prelungirea termenului măsurii de reprimare aplicată

inculpatului, respectiv s-a dispus formarea completului de judecată, compus din 3

judecători, pentru judecarea demersului cu privire la prelungirea termenului

măsurii de reprimare aplicată inculpatului, înaintat în cadrul examinării cauzei

penale privind învinuirea lui Pricochi Nicolae de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, după cum urmează: judecătorul Negru

Vladislav - președinte, judecătorii - Ganganu Maria, Aramă Sofia (Vol. II, f.d. 25).

Prin încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia Aramă Sofia din 16

august 2021, constatând că judecătorul Gurițanu Silvia se afla în concediu de

odihnă, s-a stabilit necesitatea modificării completului nr. 3, în vederea examinării

demersului cu privire la prelungirea termenului măsurii de reprimare aplicată

inculpatului, respectiv s-a dispus formarea completului de judecată, compus din 3

judecători, pentru judecarea demersului cu privire la prelungirea termenului

măsurii de reprimare aplicată inculpatului, înaintat în cadrul examinării cauzei

penale privind învinuirea lui Pricochi Nicolae de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, după cum urmează: judecătorul Negru

Vladislav - președinte, judecătorii - Ganganu Maria, Aramă Sofia (Vol. II, f.d. 25).

Prin încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia Aramă Sofia din 19

august 2021, constatând că judecătorul Gurițanu Silvia se afla în concediu de

odihnă, s-a stabilit necesitatea modificării completului nr. 3, în vederea examinării

demersului cu privire la prelungirea termenului măsurii de reprimare aplicată

inculpatului, respectiv s-a dispus formarea completului de judecată, compus din 3

judecători, pentru judecarea demersului cu privire la prelungirea termenului

măsurii de reprimare aplicată inculpatului, înaintat în cadrul examinării cauzei

penale privind învinuirea lui Pricochi Nicolae de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, după cum urmează: judecătorul Negru

Vladislav - președinte, judecătorii - Ganganu Maria, Aramă Sofia (Vol. II, f.d. 25).

15

Instanța de apel a stabilit că judecător Aramă Sofia nu a putut să participe la

judecarea cauzei prezente după cum, această cauza a parvenit pentru examinarea

în fond, chiar și pentru examinarea demersurilor privitor la măsuri preventive.

Potrivit prevederilor procesual-penale statutul judecătorului de instrucție este

instituit și prevăzut doar pentru stadia de urmărire penală. Respectiv, judecătorul

care examinează cauza în fond nu poate avea atribuții judecătorului de instrucție,

chiar dacă soluționează întrebările referitor la masuri preventive.

La data de 06 septembrie 2021, judecătorul Gurițanu Silvia a declarat abținere

de la judecarea prezentei cauze penal, în temeiul faptului că, la data înregistrării

cauzei penale în instanța de judecată și formării completului de judecată,

judecătorul Gurițanu Silvia se afla în concediul anual de odihnă și nicidecum nu

putea fi numită în completul de judecare a cauzei penale. (Vol. II, f.d. 140-141).

Prin încheierea Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova din 29 septembrie 2021,

declarația de abținere a judecătorului Gurițanu Silvia de la judecarea cauzei penale

privind învinuirea lui Pricochi Nicolae de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (Vol. II, f.d.

147-149).

În acest complet de judecată: Negru Vladislav - președinte de ședința,

raportor, Ganganu Maria și Gurițanu Silvia-judecători, instanța de fond a continuat

cercetarea judecătorească.

Schimbările în completul de judecată împuternicit să examineze cauza penală

în fond, care au fost operate pe parcursul judecării cauzei penale, nu corespund

motivelor și exigențelor art. 30, art. 31, art. 33-art. 35 Cod de procedură penală, or,

judecătorul Gurițanu Silvia s-a aflat în concediu de odihnă, care nu cad în excepțiile

normelor vizate.

Mai mult ca atât, nu toate schimbările în completul de judecată au fost

introduse în PIGD, fapt ce indică lipsa la dosarul penal a fișelor respective de

repartizare. Așa cum completul de judecată care a judecat cauza penală în fond n-a

fost format în temeiul legii procesual-penale, respectiv și activitatea lui nu capătă

un aspect legal în partea ce ține de cercetarea, aprecierea probelor și soluția

adoptată.

Instanța de apel a menționat faptul că în instanța de fond nici procurorul, nici

succesorii părții vătămate Toporcova Svetlana și Pricochi Anatolie, nici inculpatul

Pricochi Nicolae, nici avocatul acestuia Șcheau Igor n-au înaintat cereri de recuzare

pe motivul formării completului de judecată contrar regulilor stabilite, deși la

examinarea declarației de abținere depusă de către judecătorul Gurițanu Silvia,

16

inculpatul Pricochi Nicolae și avocatul acestuia Igor Șcheau s-au expus în favoarea

admiterii declarației de abținere.

Mai mult, procurorul participant în instanța de judecată, de rând cu

succesorul părții vătămate Pricochi Nicolae, deși este evident că formarea

completului de judecată este contrară art. 30, art. 31, art. 33-35 Cod de procedură

penală și art. 6 CEDO, n-au susținut acest argument, considerând că completul a

fost format potrivit normelor legale.

Argumentele lor în susținerea acestei poziții sunt absolut nefondate, or,

justiția urmează a fi efectuată de un complet de judecată legal constituit.

Absolut toate cauzele penale, indiferent de învinuirile aduse inculpatului

potrivit legii penale și procesual-penale, consecințele cauzate prin infracțiune,

rezonanța în societate a acestora etc., urmează a fi examinate de un complet de

judecată format conform legii.

Formarea completului de judecată contrar regulilor stabilite influențează la

modalitatea legală de examinare în fond a cauzei penale, la legalitatea probelor și

la soluția adoptată de instanța de fond, fiind o eroare foarte gravă și o încălcare a

principiilor de bază a unui proces echitabil.

Instanța de apel a remarcat că constituire vicioasă a completului de judecată

a dus la încălcarea principiului desfășurării procesului penal în termen rezonabil.

Potrivit art. 20 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, urmărirea penală și

judecarea cauzelor penale se face în termene rezonabile. Criteriile de apreciere a

termenului rezonabil de soluționare a cauzei penale sunt: 1) complexitatea cazului; 2)

comportamentul participanților la proces; 3) conduita organului de urmărire penală și a

instanței de judecată; 31) importanta procesului pentru cel interesat; 4) vârsta de până la 18

ani a victimei. Urmărirea penală și judecarea cauzelor penale în care sunt persoane

aflate în arest, precum și minori, se fac de urgență și în mod preferențial.

Respectarea termenului rezonabil la urmărirea penală se asigură de către procuror,

iar la judecarea cazului - de către instanța respectivă.

Având în vedere că, la data formării completului de judecată, în privința

inculpatului Pricochi Nicolae era aplicată arestarea preventivă, formarea unui

complet în care un judecător se află în concediul anual de odihnă a dus la

tergiversarea judecării cauzei penale. Or, în perioada cât judecătorul Gurițanu

Silvia s-a aflat în concediul anual de odihnă au fost examinate doar demersurile cu

privire la măsura preventivă aplicată în privința inculpatului.

Totodată, instanța de apel a menționat faptul că inculpatul Pricochi Nicolae

se află în stare de arest, iar potrivit art. 186 alin. (6) Cod de procedură penală în

privința persoanei arestul poate fi aplicat, pentru ambele faze ale procesului penal,

17

pe un termen de cel mult 12 luni cumulativ, până la pronunțarea sentinței de către

instanța de fond.

În același timp, instanța de apel a subliniat că nu există nicio prevedere legală

care ar permite desemnarea în completul de judecare a cauzei penale format din 3

judecători a unui judecător care se află în momentul emiterii încheierii de formare

a completului de judecată în concediu anual de odihnă. Acest aspect nu a fost

motivat în încheierea de formare a completului de judecată din 01 iulie 2021.

Astfel, din moment ce completul de judecată pentru examinarea cauzei în

fond a fost desemnat prin încheierea din 01 iulie 2021, acesta urma să rămână același

până la pronunțarea sentinței.

Acest temei de apel indicat de apărare este incident în cazul când se confirmă

încălcarea de către instanța de fond a regulilor privind compunerea instanței de

judecată, avându-se în vedere atât aspectul constitutiv, cât și cel funcțional al

noțiunii de compunere. Compunerea instanței fiind o consecință esențială a

judecății, iar neregularitatea ei conduce la necesitatea intervenirii în conținutul

sentinței.

La capitolul numirii pedepsei inculpatului Pricochi Nicolae, instanța de apel

a indicat că concluzia instanței de fond este corespunzătoare stării de drept și

întemeiată din punct de vedere al principiilor stabilirii pedepsei penale.

Sancțiunea prevăzută la art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal prevede pedeapsa

sub formă de închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detențiune pe viață. În contextul

art. 76, 77 Cod penal, în calitate de circumstanță atenuantă în privința inculpatului

Pricochi Nicolae nu s-a identificat, iar în calitate de circumstanță agravantă a fost

reținută comiterea infracțiunii în stare de ebrietate, provocată de consumarea

alcoolului.

Instanța de apel a menționat faptul că cauza penală de învinuire a lui Pricochi

Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) lit. e1) și j) Cod penal

a fost examinată de un complet de judecată, care n-a fost format în condițiile legii

procesual penale, fiind încălcate prevederile art. 30, art. 31, art. 33-35 Cod de

procedură penală și art. 6 CEDO - dreptul la un proces echitabil de o instanță

independentă, imparțială, legal constituită, și prin prisma încălcărilor constatate,

Colegiul judiciar consideră necesar a casa sentința primei instanțe în partea stabilirii

pedepsei, inculpatului urmând a-i fi aplicată o pedeapsă mai blândă, sub formă de

închisoare pe un termen de 16 (șaisprezece) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

În opinia instanței de apel la stabilirea inculpatului Pricochi Nicolae a unei

pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 16 ani, este una echitabilă, legală

18

și direct proporțională cu gravitatea faptei comise, de atitudinea numitului față de

infracțiunea săvârșită și de consecințele acestora, cât și în măsură să asigure

corectarea și resocializarea acestuia, restabilirea echității sociale, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea ultimului și a altor persoane.

care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală solicită

casarea deciziei cu menținerea sentinței pronunțate de către prima instanță.

În susținerea celor solicitate, procurorul invocă că instanța de apel eronat a

constatat încălcări procedurale cu referire la constituirea completului de judecată

care a judecat cauza în prima instanță, or, nu a supus verificării și cercetării

încheierile emise de către vicepreședintele primei instanțe.

De asemenea, recurentul indică că erorile constatate de către instanța de apel

de fapt nu constituie temei de a aplica prevederile art. 385 Cod de procedură penală,

cu pronunțarea unei decizii mai blânde, astfel consideră că instanța de apel a

pronunțat o deciziei neîntemeiată.

penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, pentru considerentele

de drept și de fapt expuse în contextul ce urmează.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursurile

declarate împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din

dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recursuri de titularii

acestora.

Or, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular avându-se în

vedere recursul ordinar, constă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic

inferioare la etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe

care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederile stipulate

în dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora

judecând recursurile instanța este în drept să le admită, cu casarea totală a hotărârii

atacate și cu trimiterea cauzei la rejudecare, când eroarea admisă nu poate fi

corectată de instanța de recurs la această etapă a procedurilor.

Analizând argumentele fixate în recurs, subscrise cazurilor de casare

prevăzute de pct. 6), 10) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, în raport

cu materialele din dosar, Colegiul penal lărgit a constatat că decizia instanței de

apel urmează a fi desființată ad integrum din următoarele considerente.

19

Pentru a statua asupra acestora, Colegiul penal lărgit a pornit de la faptul că,

în conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs judecă cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a

agrava situația inculpatului.

Această dispoziție legală definește natura juridică a recursului, care este o cale

de atac devolutivă de drept.

Analizând minuțios actele dosarului, Colegiul penal lărgit conchide că, în

speță, este incident temeiul de casare prevăzut de pct. 6) din alin. (1) al art. 427 din

Codul de procedură penală - instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței.

În acest sens, Colegiul penal lărgit stabilește că argumentul indicat de către

procuror în recursul ordinar declarat, precum că instanța nu s-a supus verificării și

cercetării încheierile emise de către vicepreședintele primei instanțe, este unul valid

în această cauză.

Or, cercetând materialele cauzei, instanța de recurs ordinar ajunge la concluzia

că instanța de apel la constatarea încălcării constituirii completului de judecată nu

a analizat și cercetat minuțios încheierile emise de către vicepreședintele

Judecătoriei Cimișlia Aramă Sofia în corelație cu Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii cu nr. 111/5 din 05 februarie 2013 cu privire la aprobarea

Regulamentului privind modul de constituire a completelor de judecată și

schimbarea membrilor acestora.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit reamintește că potrivit art. 31

Cod de procedură penală, completul de judecată format în condițiile art. 30 trebuie

să rămână același în tot cursul judecării cauzei, cu excepția prevăzută în alin.(3).

Dacă aceasta nu este posibil, completul poate fi schimbat până la începerea

cercetării judecătorești. După începerea cercetării judecătorești, orice schimbare

intervenită în completul de judecată impune reluarea de la început a cercetării

judecătorești.

Aliniatul (3) al articolului sus menționat prevede excepția după cum urmează:

,,În cazul în care cauza se judecă în fond de un complet format din 3 judecători și unul din

aceștia nu poate participa în continuare la judecarea cauzei din motiv de boală îndelungată,

deces sau din motivul eliberării din funcție în condițiile legii, acest judecător este înlocuit

de un alt judecător și cauza se judecă în continuare. Judecătorului care intervine în proces i

se oferă timp pentru a lua cunoștință de materialele cauzei, inclusiv de cele cercetate în

instanță, și pentru a se pregăti pentru participare”.

20

Astfel, instanța de apel a stabilit că a fost încălcată procedura de constituire a

completului de judecată fără a supune verificării minuțioase aceste încheieri sub

indicii indicați mai sus, și anume, încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia Sofia

Aramă din 01 iulie 2021 (Vol. I, f.d. 248); încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia

Sofia Aramă din 01 iulie 2021 (Vol. I, f.d. 249); încheierea vicepreședintelui Judecătoriei

Cimișlia Sofia Aramă din 02 august 2021 (Vol. II, f.d. 25), încheierea vicepreședintelui

Judecătoriei Cimișlia Sofia Aramă din 16 august 2021 (Vol. II, f.d. 25); încheierea

vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia, Sofia Aramă din 19 august 2021 (Vol. II, f.d. 25).

De asemenea, este oportun de menționat în respectiva speță și constatările

Curții de la Strasbourg care a evidențiat că potrivit ,,principiului nemijlocirii”, într-

un proces penal hotărârea trebuie luată de judecătorii care au fost prezenți la

procedură și la procesul de administrare a probelor, însă, pot apărea factori

administrativi sau procedurali foarte evidenți care să facă imposibilă participarea în

continuare a unui judecător într-un proces. Astfel, pot fi luate măsuri pentru a se

asigura că judecătorii care continuă să judece cauza au înțeles în mod corespunzător

probele și argumentele, de exemplu, prin asigurarea disponibilității în formă scrisă

a declarațiilor, în cazul în care credibilitatea martorilor în discuție nu este pusă la

îndoială, sau prin noi ascultări ale argumentelor relevante sau ale martorilor

importanți înaintea completului nou format (a se vedea hotărârea Škaro vs. Croația din

06.12.2016).

În pofida acestui fapt, instanța de apel odată ce constată în opinia sa că au fost

comise încălcări la constituirea completului de judecată calificându-le ca încălcări

ce au afectat grav drepturile inculpatului, casează parțial sentința în latura penală

și în temeiul art. 385 Cod de procedură penală, micșorează pedeapsa inculpatului

de la 20 de ani la 16 ani închisoare.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține o altă eroare gravă de drept, or, aceste

încălcări cad sub incidența prevederilor art. 415 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură

penală, și anume ,,Instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, adoptă decizia de a

admite apelul, casează sentința primei instanțe și dispune rejudecarea de către instanța a

cărei hotărâre a fost anulată. Rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost anulată se

dispune numai atunci când nu a fost citat inculpatul, nu i s-a asigurat dreptul la interpret,

nu a fost asistat de un avocat sau au fost încălcate prevederile art. 33–35 Cod de procedură

penală”.

Or, această eroare nu care sub incidența prevederilor art. 385 Cod de

procedură penală care stipulează procedura micșorării pedepsei penale în cazul în

care s-au constatat încălcări care au afectat grav drepturile inculpatului prevăzute

21

de norma indicată, aceasta de fapt fiind o încălcare care atrage după sine nulitatea

actelor procedural penale (a se vedea art. 251 Cod de procedură penală).

Astfel, încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie

sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la

publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la

prezența interpretului, traducătorului, dacă sunt obligatorii potrivit legii, atrage

nulitatea actului procedural.

Nulitatea indicată mai sus nu se înlătură în niciun mod și poate fi invocată în

orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv

din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului

și justa soluționare a cauzei.

Așadar, obiectivitatea sau imparțialitatea instanței de judecată înseamnă

furnizarea de garanții suficiente părților, astfel încât să se excludă orice îndoială

legitimă în acest sens.

În aceste circumstanțe, instanța de apel doar în urma unei verificări ample a

încheierilor vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia Sofia Aramă din 01 iulie 2021

(Vol. I, f.d. 248); din 01 iulie 2021 (Vol. I, f.d. 249); din 02 august 2021 (Vol. II, f.d.

25), din 16 august 2021 (Vol. II, f.d. 25); din 19 august 2021 (Vol. II, f.d. 25) conform

art. 414 Cod de procedură penală și ținând cont de prevederile legale menționate

mai sus, dar și de Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii cu nr. 111/5 din

05 februarie 2013 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de

constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora, va putea

constata dacă au fost sau nu încălcate prevederile de constituire a completului de

judecată.

Ulterior, va pronunța o decizie motivată și întemeiată adoptând una din

soluțiile prevăzute de art. 415 Cod de procedură penală.

Drept urmare, Colegiul penal lărgit conchide că erorile comise de către

instanța de apel nu pot fi corectate în instanța de recurs și se impune remiterea

cauzei la rejudecare, cu distribuirea acesteia altui complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu

prevederile legii penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt

și de drept ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie și

nemijlocit de motivele casării acesteia, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe

o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală

22

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de

circumscripție Cahul Calendari Dumitru, casează total decizia Colegiului judiciar

al Curții de Apel Cahul din 13 aprilie 2022, în cauza penală în privința Pricochi

Nicolae Xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac, pronunțată integral la 24 ianuarie

2023.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Iurie Diaconu

Victor Boico

23