1ra-883/2022 — art. 33 alin. 3, 44, 45, 310 alin. 1, 352-1, 361 alin. 2 lit. b CP

1ra-883/2022 — art. 33 alin. 3, 44, 45, 310 alin. 1, 352-1, 361 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-883/2022

1-15189451-01-1ra-13062022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

17 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte TOMA Nadejda

judecători CATAN Liliana

DIACONU Iurie

GUZUN Ion

BOICO Victor

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat, împotriva deciziei

Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2022, de către procurorul

Procuraturii de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin în cauza penală privindu-i

pe

Rotar Ruslan XXXXX, născut la XXXXX,

domiciliat în XXXXX

și

Bideac Nicolae XXXXX, născut la XXXXX,

domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.10.2015 –04.07.2019;

Instanța de apel: 28.01.2020 –19.01.2022;

Instanța de recurs: 13.06.2022 –17.10.2022.

Asupra recursului ordinar declarat, Colegiul Penal lărgit

c o n s ta t ă:

Rotar Ruslan și Bideac Nicolae, ambii învinuiți în săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. art. 33 alin. (3), 44, 45, 310 alin. (1), 3521, 361 alin. (2) lit. b) Cod Penal, au

fost achitați din motivul lipsei faptei infracțiunii.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Bideac Nicolae, se învinuiește de faptul că, fiind administratorul SRL „RNP

Pharmaceuticals”, acționând în comun acord cu fostul director al SRL „R&P Bolgar

Farm”, Rotar Ruslan, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității

infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor,

a unor acte și acțiuni concrete, îndeplinind acțiuni comune, cât și separate, urmărind

scopul constrângerii SRL „R&P Bolgar Farm” și a unuia din fondatorii acesteia

Milanov Plamen Stefanov, de a accepta anumite condiții impuse nefavorabile lui, sub

riscul încasării unor presupuse penalități, în perioada sfârșitul anului 2013 – începutul

anului 2014, au comis fals de acte, fals în declarații și fals de probe în procesul civil

și în următoarele circumstanțe:

1

La începutul anilor 2000, Bideac Nicolae, Rotar Ruslan și Milanov Plamen au

convenit de a face afacere comună în sfera farmaceutică. în acest sens, numiții au

organizat o colaborare dintre SRL „RNP Pharmaceuticals” și SRL „Bolgar Farm”, a

căror fondatori erau, urmînd o îndelungată colaborare în sfera producerii și

comercializării producției farmaceutice.

Astfel, în cotă procentuală le reveneau cota parte după cum urmează: Bideac

Nicolae – 33,33, Rotar Ruslan – 33,33 și Milanov Plamen – 33,34.

La ÎM „R& P Bolgar Farm” SRL, procentual cotele de asociere au fost

repartizate între Rotar Ruslan și Milanov Plamen a câte 50 procente fiecare.

La 22.01.2007 SRL „R&P Bolgar Farm” în calitate de cumpărător și SRL „RNP

Pharmaceuticals” în calitate de vânzător, în mun. Chișinău, au semnat contractul nr.

28 de achiziție a produselor medicamentoase și para farmaceutice.

Suma totală a contractului a fost stabilită ce 50000000 lei cu achitarea prealabilă

a mărfii sau cu acordarea unui termen restanță de 90 zile.

În conformitate cu p. 10.5 al contractului ÎM „R& P Bolgar Farm” SRL se anunță

ca unic distribuitor al companiei ÎM „RNP Pharmaceuticals” SRL pe teritoriul

Republicii Moldova.

Tot odată, p. 10.6 a contractului din 22 ianuarie 2007 stabilea, că în cazul

îndeplinirii de către cumpărător a clauzelor convenției prevăzute în p. 3 și în p. 5 ,

vânzătorul, la finele anului, după prezentarea unei dări de seamă privind volumul de

marfa realizat, acordă cumpărătorului un discount financiar sau marfar de la 20 la

30% din prețul mărfii procurate.

În anul 2013 între asociații companiei, Rotar Ruslan și Bideac Nicolae pe

deoparte și Milanov Plamen pe de altă parte, s-a iscat un conflict patrimonial. La 05

martie 2014 în baza procesului-verbal a ședinței asociaților ÎM „R&P Bolgar Farm”

SRL ca administrator al întreprinderii respective a fost numit Milanov Plamen.

Ulterior, Bideac Nicolae administratorul ÎM „RNP Pharmaceuticals” SRL,

acționând în complicitate cu, Rotar Ruslan, care anterior a deținut funcția de director

al SRL “R&P Bolgar Farm”, în circumstanțe nestabilite, acționând intenționat, ilegal

și cu scop cupidant, au falsificat 4 acorduri adiționale la contractul de bază

nominalizat, care după conținut și consecință pot acorda drepturi și elibera de

obligații, adică sunt acte oficiale (denumite în limba rusă «дополнительное

соглашение»), după cum urmează:

nr. 3 din 12.12.2009, prin care au modificat tractarea pct. 4.2 al contractului ca

suma totală anuală (de fapt în contract este stipulat suma totală) a prezentului contract

constituie 50000000 lei;

nr. 1 din 15.01.2010, a expune pct. 9.1 § 8 în următoarea redacție: „în caz de

neachitare în termen pentru marfa livrată, cumpărătorul achită vânzătorului o

penalitate în mărime de 0,1% din valoarea mărfii neachitate, pentru fiecare zi de

întârziere, calcularea penalității se începe cu prima zi de întârziere care urmează a fi

calculată cu treizeci de zile până la data livrării mărfii”;

nr. 2 din 01.08.2010, a tracta punctul 10.6 în următoarea redacție: „cumpărătorul

oferă o reducere financiară Cumpărătorului în mărime de 25%, care se include în

prețul cu care vânzătorul realizează marfa cumpărătorului” (în contract și de fapt

rabatul financiar/ reducerea se acorda la anumite perioade de timp după efectuarea

unor acte de verificare comune cu indicarea lor în contabilitățile întreprinderilor);

2

nr. 1 din 01.05.2012, la pct. 9.2 expresia „în judecătoria economică de

circumscripție”, a modifica cu expresia „ Judecătoria s. Centru mun. Chișinău”.

Ulterior acționând conform planului criminal bine determinat, cu scopul

realizării intențiilor sale Bideac Nicolae și Rotar Ruslan, au oformat între ei ca fiind

remise în adresa SRL „R&P Bolgar Farm” somații, ca formă prealabilă adresării în

instanța de judecată, transmițând acest pachet de acte, printre care conștientizau că se

află și actele false, unor specialiști în domeniul jurisprudenței pentru a iniția litigiul

civil.

Aceste acțiuni ale lui Bideac Nicolae au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza art. art. 44, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal – participație simplă

la confecționare, deținere și folosire a documentelor oficiale false, care acordă

drepturi și eliberează de obligații.

Tot, Bideac Nicolae este învinuit de faptul că acționând cu același scop criminal

bine determinat și de comun acord cu Rotar Ruslan, ambii fiind fondatori ai SRL

„RNP Pharmaceuticals”, deținând actele falsificate nominalizate precum că de

reglementare a unor aspecte ce țin de colaborarea cu SRL „R&P Bolgar Farm”,

acționând în scop cupidant, în detrimentul celui de al treilea asociat Milanov Plamen,

intenționat și de comun acord, au decis semnarea de către Bideac Nicolae în calitate

de administrator al SRL „RNP Pharmaceuticals”, a cererii de chemare în judecată a

SRL „R&P Bolgar Farm”, privind încasarea datoriei pentru acordarea reducerii

nejustificate penalităților și cheltuielilor de depozitare, conștientizând cert că toate

pretențiile rezultă exclusiv din conținutul acordurilor adiționale falsificate de către ei

nr. 2 din 01 august 2010 (a tracta punctul 10.6 în următoarea redacție: vânzătorul

oferă o reducere financiară cumpărătorului în mărime de 25%, care se include în

prețul cu care vânzătorul realizează marfa cumpărătorului”), nr. 3 din 12 decembrie

2009, (prin care au modificat tractarea pct. 4.2 al contractului ca suma totală anuală

(de fapt în contract este stipulat suma totală) a prezentului contract constituie

50000000 lei; nr. 1 din 15 ianuarie 2010, (a expune pct. 9.1 § 8 în următoarea redacție:

„în caz de neachitare în termen pentru marfa livrată, cumpărătorul achită vânzătorului

o penalitate în mărime de 0,1% din valoarea mărfii neachitate, pentru fiecare zi de

întârziere, calcularea penalității se începe cu prima zi de întârziere care urmează a fi

calculată cu treizeci de zile până la data livrării mărfii”), iar la 24 noiembrie 2014 cu

nr. de intrare 7920 cererea și anexele la ea au fost depuse în judecătoria Centru mun.

Chișinău, bazându-se deja pe acordul adițional nr. 1 din 01 mai 2012, falsificat de

către ei (la pct. 9.2 expresia „în judecătoria economică de circumscripție”, a modifica

cu expresia „ Judecătoria s. Centru mun. Chișinău”).

Aceste acțiuni ale lui Bideac Nicolae au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza art. art. 45, 3521 Cod penal – autor, în participație complexă,

la declarație necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea

producerii de consecințe juridice pentru sine.

Tot Bideac Nicolae se învinuiește de faptul că acționând cu aceleași intenții și

în scopul realizării rezultatului criminal scontat, obligarea asociatului Milanov

Plamen de a accepta condițiile impuse, acționând de comun acord cu Rotar Ruslan,

ambii fondatori ai SRL „RNP Pharmaceuticals”, au admis și au susținut drept

veridice, atât cererea nominalizată de chemare în judecată a SRL „R&P Bolgar Farm”

cu declarații false, cât și acordurile adiționale falsificate și au solicitat aplicarea

măsurilor asigurătorii, sechestrul, care prin încheierea judecătoriei Grigoriopol din 26

3

noiembrie 2014 a fost aplicat asupra bunurilor mobile și imobile și pe sumele bănești

ale pârâtului în limita sumei de 17367969, 44 lei, prejudiciind semnificativ activitatea

economică a SRL „R&P Bolgar Farm”.

Aceste acțiuni ale lui Bideac Nicolae au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza art. art. 45, 310 alin. (1) Cod penal – autor, în participație

complexă, la falsificarea probelor în procesul civil de către un participant la proces.

Ruslan Rotar, (fost director al SRL „R&P Bolgar Farm”), este învinuit de faptul

că acționând în comun acord cu Bideac Nicolae, administratorul SRL „RNP

Pharmaceuticals”, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității

infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor,

a unor acte și acțiuni concrete, îndeplinind acțiuni comune, cât și separate, urmărind

scopul constrângerii SRL „R&P Bolgar Farm” și a unuia din fondatorii acesteia

Milanov Plamen Stefanov, de a accepta anumite condiții impuse nefavorabile lui, sub

riscul încasării unor presupuse penalități, în perioada sfârșitul anului 2013 – începutul

anului 2014, au comis fals de acte, fals în declarații și fals de probe în procesul civil

și în următoarele circumstanțe:

La începutul anilor 2000, Bideac Nicolae, Rotar Ruslan și Milanov Plamen au

convenit de a face afacere comună în sfera farmaceutică. în acest sens, numiții au

organizat o colaborare dintre SRL „RNP Pharmaceuticals” și SRL „Bolgar Farm”, a

căror fondatori erau, urmând o îndelungată colaborare în sfera producerii și

comercializării producției farmaceutice.

Astfel, în cotă procentuală le reveneau cota parte după cum urmează: Bideac

Nicolae – 33,33, Rotar Ruslan – 33,33 și Milanov Plamen – 33,34.

La ÎM „R&P Bolgar Farm” SRL, procentual cotele de asociere au fost repartizate

între Rotar Ruslan și Milanov Plamen a câte 50% fiecare.

La 22 ianuarie 2007 SRL „R&P Bolgar Farm” în calitate de cumpărător și SRL

„RNP Pharmaceuticals” în calitate de vânzător, în mun. Chișinău, au semnat

contractul nr. 28 de achiziție a produselor medicamentoase și para farmaceutice.

Suma totală a contractului a fost stabilită de 50000000 lei cu achitarea prealabilă

a mărfii sau cu acordarea unui termen restanță de 90 zile.

În conformitate cu p. 10.5 al contractului ÎM „R& P Bolgar Farm” SRL se anunță

ca unic distribuitor al companiei IM „RNP Pharmaceuticals” SRL pe teritoriul

Republicii Moldova. Tot odată, p.10.6 a contractului din 22 ianuarie 2007 stabilea, că

în cazul îndeplinirii de către cumpărător a clauzelor convenției prevăzute în p. 3 și în

p. 5 , vânzătorul, la finele anului, după prezentarea unei dări de seama privind

volumul de marfa realizat, acordă cumpărătorului un discount financiar sau marfar de

la 20 la 30% din prețul mărfii procurate.

În anul 2013 între asociații companiei, Rotar Ruslan, Bideac Nicolae pe deoparte

și Milanov Plamen pe de altă parte, s-a iscat un conflict patrimonial. La 05 martie

2014 în baza procesului-verbal a ședinței asociaților ÎM „R&P Bolgar Farm” SRL ca

administrator al întreprinderii respective a fost numit Milanov Plamen.

Ulterior, Rotar Ruslan, care anterior a deținut funcția de director al SRL “R&P

Bolgar Farm”, se învinuiește că acționând în complicitate cu Bideac Nicolae

administratorul ÎM „RNP Pharmaceuticals” SRL, în circumstanțe nestabilite,

acționând intenționat, ilegal și cu scop cupidant, au falsificat 4 acorduri adiționale la

contractul de bază nominalizat, care după conținut și consecință pot acorda drepturi

4

și elibera de obligații, adică sunt acte oficiale (denumite în limba rusă

«дополнительное соглашение»), după cum urmează:

nr. 3 din 12.12.2009, prin care au modificat tractarea pct. 4.2 al contractului ca

suma totală anuală (de fapt în contract este stipulat suma totală) a prezentului contract

constituie 50000000 lei.

nr. 1 din 15.01.2010, a expune pct. 9.1 paragraful 8 în următoarea redacție: „în

caz de neachitare în termen pentru marfa livrată, cumpărătorul achită vânzătorului o

penalitate în mărime de 0,1% din valoarea mărfii neachitate, pentru fiecare zi de

întârziere, calcularea penalității se începe cu prima zi de întârziere care urmează a fi

calculată cu treizeci de zile până la data livrării mărfii”;

nr. 2 din 01.08.2010, a tracta punctul 10.6 în următoarea redacție: „vânzătorul

oferă o reducere financiară cumpărătorului în mărime de 25%, care se include în

prețul cu care vânzătorul realizează marfa cumpărătorului” (în contract și de fapt

rabatul financiar/ reducerea se acorda la anumite perioade de timp după efectuarea

unor acte de verificare comune cu indicarea lor în contabilitățile întreprinderilor);

nr. 1 din 01.05.2012, la pct. 9.2 expresia „în judecătoria economică de

circumscripție”, a modifica cu expresia „ Judecătoria s. Centru mun. Chișinău”.

Ulterior, acționând conform planului criminal bine determinat, cu scopul

realizării intențiilor sale Bideac Nicolae și Rotar Ruslan au oformate între ei ca fiind

remise în adresa SRL „R&P Bolgar Farm” somații, ca formă prealabilă adresării în

instanța de judecată, transmițând acest pachet de acte, printre care conștientizau că se

află și actele false, unor specialiști în domeniul jurisprudenței pentru a iniția litigiul

civil.

Aceste acțiuni ale lui Rotar Ruslan au fost încadrate de către organul de urmărire

penală în baza art. art. 44, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal – participație simplă, la

confecționare, deținere și folosire a documentelor oficiale false, care acordă drepturi

și eliberează de obligații.

Tot Rotar Ruslan este învinuit de faptul că acționând cu același scop criminal

bine determinat și de comun acord cu Bideac Nicolae, ambii fiind fondatori ai SRL

„RNP Pharmaceuticals”, deținând actele falsificate nominalizate precum că de

reglementare a unor aspecte ce țin de colaborarea cu SRL „R&P Bolgar Farm”,

acționând în scop cupidant, în detrimentul celui de al treilea asociat Milanov Plamen,

intenționat și de comun acord, au decis semnarea de către Bideac Nicolae în calitate

de administrator al SRL „RNP Pharmaceuticals”, a cererii de chemare în judecată a

SRL „R&P Bolgar Farm”, privind încasarea datoriei pentru acordarea reducerii

nejustificate penalităților și cheltuielilor de depozitare, conștientizând cert că toate

pretențiile rezultă exclusiv din conținutul acordului adițional nr. 2 din 01.08.2010 (a

tracta punctul 10.6 în următoarea redacție: „vânzătorul oferă o reducere financiară

cumpărătorului în mărime de 25%, care se include în prețul cu care vânzătorul

realizează marfa cumpărătorului”), nr. 3 din 12.12.2009, (prin care au modificat

tractarea pct. 4.2 al contractului ca suma totală anuală (de fapt în contract este stipulat

suma totală) a prezentului contract constituie 50000000 lei; nr. 1 din 15.01.2010, (a

expune pct. 9.1 paragraful 8 în următoarea redacție: „în caz de neachitare în termen

pentru marfa livrată, cumpărătorul achită vânzătorului o penalitate în mărime de 0,1%

din valoarea mărfii neachitate, pentru fiecare zi de întârziere, calcularea penalității se

începe cu prima zi de întârziere care urmează a fi calculată cu treizeci de zile până la

data livrării mărfii”), iar la 24.11.2014 cu nr. de intrare 7920 cererea și anexele la ea

5

au fost depuse în judecătoria Centru mun. Chișinău, bazându-se deja pe acordul

adițional nr. 1 din 01.05.2012, falsificat de către ei (la pct. 9.2 expresia „în judecătoria

economică de circumscripție”, a modifica cu expresia „ Judecătoria s. Centru mun.

Chișinău”).

Aceste acțiuni ale lui Rotar Ruslan au fost încadrate de către organul de urmărire

penală în baza art. art. 45, 3521 Cod penal – complice, în participație complexă, la

declarație necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea

producerii de consecințe juridice pentru sine.

Tot Rotar Ruslan este învinuit de faptul că acționând cu aceleași intenții și în

scopul realizării rezultatului criminal scontat, obligarea asociatului Milanov Plamen

de a accepta condițiile impuse, acționând de comun acord cu Bideac Nicolae, ambii

fondatori ai SRL „RNP Pharmaceuticals”, au admis și au susținut drept veridice, atât

cererea nominalizată de chemare în judecată a SRL „R&P Bolgar Farm” cu declarații

false, cât și acordurile adiționale falsificate și au solicitat aplicarea măsurilor

asigurătorii, sechestrul, care prin încheierea judecătoriei Grigoriopol din 26

noiembrie 2014 a fost aplicat asupra bunurilor mobile și imobile și pe sumele bănești

ale pârâtului în limita sumei de 17367969, 44 bani, prejudiciind semnificativ

activitatea economică a SRL „R&P Bolgar Farm”.

Aceste acțiuni ale lui Rotar Ruslan au fost încadrate de către organul de urmărire

penală în baza art. art. 45, 310 alin. (1) Cod penal – complice, în participație

complexă, la falsificarea probelor în procesul civil de către un participant la proces.

solicitând rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care:

Bideac Nicolae și Rotar Ruslan să fie recunoscuți vinovați de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 3521 Cod penal (în redacția Legii nr. 277-XVI din

18.12.08, în vigoare la 24.05.09) și de încetat procesul penal din motivul intervenirii

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Bideac Nicolae și Rotar Ruslan să fie recunoscuți vinovați și condamnați în baza:

- art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal (în redacția Legii din 18.04.2012), la

închisoare pe un termen de 5 ani, fiecare, în penitenciar de tip semiînchis;

- art. 33 alin. (3), 44, 45, 310 alin. (1) Cod penal, la închisoare pe un termen de

5 ani, fiecare, în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 84 Cod penal, prin absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa

mai aspră de stabilit pedeapsa definitivă lui Bideac Nicolae și Rotar Ruslan închisoare

pe un termen de 5 ani, fiecare, în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat că:

- prima instanță, contrar art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, introduce

unele formulări în partea descriptivă a sentinței de achitare ce pune la îndoială

nevinovăția inculpaților Rotar Ruslan și Bideac Nicolae în comiterea infracțiunii

încriminate.

Astfel, motivând sentința de achitare a inculpaților Rotar Ruslan și Bideac

Nicolae, pentru infracțiunile imputate, conform art. 33 alin. (3), 44, 45, 310 alin. (1),

3521, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de judecată pe fiecare faptă infracțională

calificată inculpaților concluzionează următoarele: „Corespunzător instanța conchide

că în acțiunile inculpatului... lipsesc elementele constitutive, a componenței de

infracțiune prevăzută de art. ... Cod penal”, „... or instanței nu i-au fost aduse probe

6

pertinente ...”, „partea acuzării nu a dovedit vinovăția inculpatului ... în comiterea

infracțiunii prevăzute ... nefiind prezentate probe”, „instanța ajunge la concluzia că

vinovăția ... nu a fost dovedită și el urmează a fi achitat pe acest capăt de învinuire

pe motiv că nu s-ci constatat existența faptei infracțiunii”.

Mai mult, instanța de judecată în partea descriptivă a sentinței vizate, descrie

probele prezentate de partea acuzării în ședința de judecată fără a le da o apreciere.

Probele cercetate în ședința de judecată și descrise în sentință, la fel, n-au

respinse, declarate nule și nici n-au stat la baza motivelor pentru care instanța respinge

probele aduse în sprijinul acuzării. Constatările instanței de judecată în speța

respectivă fără apreciere a probelor a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiată,

contrar celor stabilite în ședința de judecată;

- în partea descriptivă a sentinței în cauză s-au admis erori ce a afectat integral

soluția adoptată în dispozitivul aceleiași sentințe și anume în prima parte instanța

conchide că în acțiunile inculpaților Rotar Ruslan și Bideac Nicolae lipsesc

elementele constitutive a componenței de infracțiune prevăzută de art. 33 alin. (3),

44, 45, 310 alin. (1), 3521, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar în a doua parte achită pe

ultimii pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Respectiv se constată

că partea descriptivă a sentinței contravine dispozitivului acesteia;

- în pofida faptului că, inculpații Rotar Ruslan și Bideac Nicolae nu și-au

recunoscut vina în comiterea infracțiunilor imputate și n-au făcut careva declarații

sustrăgându-se de a se prezenta în ședința de judecată, consideră că vinovăția acestora

este demonstrată în mod incontestabil prin probele pertinente și concludente

administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată, probe care

coroborează între ele și anume: declarațiile reprezentantului părții vătămate Milanov

Plamen, declarațiile martorilor Stasiuc Galina, Maliuta Elena, anexa la declarațiile

martorului Maliuta Elena pe 160 file, scrisoarea de însoțire nr. 53 din 19.06.2015 și

copia autentificată a raportului de constatare tehnico-științifică nr. 827 din

26.05.2015, copia autentificată a actului de verificare din 19.09.2014 semnat între

contabilii-șefi ai întreprinderilor SRL „R&P Bolgar Farm” și ÎM „RNP

Pharmaceuticals”, interpelarea către Curtea de Apel Chișinău nr. 39-l-24d/15-5254

din 11.06.2015, dosarul nr. 2c-2100/210.

Astfel, nu este de înțeles din ce cauză instanța de judecată nu analizează

circumstanțele constatate în ședința de judecată și anume că, la 22 ianuarie 2007 între

ÎM „RNP Pharmaceuticals” SRL reprezentat de administratorul Bideac Nicolae, în

calitate de vânzător și ÎM „R&P Bolgar Farm” SRL reprezentat de administratorul

Rotar Ruslan, în calitate de cumpărător, a fost semnat contractul de cumpărare

vânzare sub nr. 28. Conform clauzelor contractului, cumpărătorul procură, iar

vânzătorul vinde produse farmaceutice și medicamente în conformitate cu cerințele

expuse, la prețul stabilit de părți. Suma totală a contractului a fost stabilită de

50000000 lei, cu achitarea prealabilă a mărfii sau cu acordarea unei vacante de 90

zile.

În conformitate cu p. 10.5 a contractului ÎM „R& P Bolgar Farm” SRL se anunță

ca unic distribuitor al companiei ÎM „RNP Pharmaceuticals” SRL pe teritoriul

Republicii Moldova. Tot odată, p. 10.6 a contractului din 22 ianuarie 2007 stabilește,

că în cazul îndeplinirii de către cumpărător a clauzelor convenției prevăzute în p.3 și

în p.5 , vânzătorul, la finele anului, după prezentarea unei dări de seamă privind

7

volumul de marfa realizat, acordă cumpărătorului un discount financiar sau marfar de

la 20 la 30% din prețul mărfii procurate.

La 05 martie 2014 în baza procesului verbal a ședinței asociaților ÎM „R&P

Bolgar Farm” SRL ca administrator al întreprinderii respective a fost numit Milanov

Plamen. în aceiași perioadă, între asociații companiei a apărut un conflict patrimonial.

Prin încheierea judecătoriei Centru mun. Chișinău din 26.11.2014, în scopul

asigurării acțiunii depuse de către ÎM „RNP Pharmaceuticals” SRL către SRL „R&P

Bolgar Farm” ÎM despre încasarea datoriei pentru reducerea nejustificată,

penalităților și cheltuielilor de depozitare, sa dispus aplicarea sechestrului pe bunurile

mobile și imobile, sumele de bani ale pârâtului în limita sumei de 17 367 969,44 lei.

În consecință activitatea economică a SRL „R&P Bolgar Farm” ÎM a fost

blocată, întreprinderea fiind prejudiciată la suma de circa 30000 lei. La primirea

deciziei respective instanța de judecată s-a bazat pe probele prezentate în proces de

către ÎM „RNP Pharmaceuticals” SRL. Conducerea companiei a motivat cerințele

sale în baza clauzelor din contractele adiționale nr. 3 din 12 decembrie 2009, nr. l din

15 februarie 2010, nr. 2 din 01 august 2010 și nr. 1 din 01 mai 2012 la contractul de

vânzare cumpărare nr. 28 din 21 ianuarie 2007.

Analizând contractul de bază în coroborare cu contractele adiționale indicate

supra și cu documentele contabile ce reflectă activitate economico-financiară a SRL

„R&P Bolgar Farm” ÎM s-a ajuns la concluzia că, contractele adiționale menționate

au un conținut fals și au fost confecționate în scopul creării premiselor necesare

legiferării adresării în instanța de judecată și acaparări ulterioarei a bunurilor

întreprinderii prin prezentarea unor probe false și inducerea în eroare a instanței de

judecată.

Concluzia dată se întemeiază pe faptul că, în arhiva companiei SRL „R&P

Bolgar Farm” ÎM lipsesc contractele adiționale respective, iar prevederile lor sunt

iraționale din punct de vedere economic.

Nu au avut și nu are atât ÎM „RNP Pharmaceuticals” SRL cât și SRL ”R&P

Bolgar Farm” ÎM capacitatea economică de a produce și realiza marfa farmaceutică

la suma de 50000000 lei anual, nu se calculează penalitate pentru neachitarea la timp

a mărfii fiind stabilit că, penalitatea se începe a calcula din prima zi de întârziere, care

se consideră a fi stabilită reieșind din decurgerea termenului a 30 de zile înainte de la

data de când urmează să fie livrată marfa și cel mai important, nu este posibil de a

introduce în prețul mărfii discountul convenit fără a reflecta faptul dat în facturile de

expediție și documentele contabile a întreprinderilor, cerință expres prevăzută de art.

98 Cod fiscal și de Comunicatul nr. 26 din 20 iulie 2000 a Ministerului Finanțelor

privind modul de perfectare documentară a ajustării valorii impozabile, prevăzute de

art. 98 Cod fiscal.

Astfel, potrivit art. 98 Cod fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile a

mărfurilor, serviciilor, după livrarea sau achitarea lor, urmează a fi ajustată, cu

condiția prezentării documentelor de confirmare, dacă:

- valoarea livrării impozabile, aprobată anticipat, s-a schimbat ca rezultat al

schimbării prețurilor;

- livrarea impozabilă a fost, în totalitate sau parțial, restituită subiectului

impozabil care a efectuat livrarea;

- valoarea impozabilă a livrării impozabile a fost redusă în urma acordării

discontului.

8

Totodată, în conformitate cu Comunicatul indicat supra dacă, în cazul unor

pricini obiective, la marfa livrată se modifică prețul de livrare (prin condițiile

contractului este prevăzută achitarea după realizare; lipsa calității stabilită prin

contract etc.) atunci furnizorul și cumpărătorul trebuie să întocmească Act, în care

urmează a fi reflectat și faptul modificării prețurilor.

În baza acestui Act furnizorul (subiect impozabil cu TVA) eliberează în adresa

cumpărătorului factura TVA cu reflectarea în ea a denumirii tuturor mărfurilor, la

care au fost modificate prețurile și sumele, care se determină ca diferența prețurilor

(dintre prețurile inițiale și cele stabilite în rezultatul Actului).

Totodată, suma dată se indică cu sumele respective:

- la modificarea prețurilor prin majorarea lor cu semnul „Ă” (plus);

- la modificarea prețurilor prin micșorarea lor cu semnul (minus).

În același timp, furnizorul reflectă operația dată în Registrul de evidență al

livrărilor cu semnul indicat în factura TVA. Cumpărătorul, recepționând factura TVA,

efectuează înscrierile în registrul de evidență al procurărilor.

Referitor la corectările ce țin de returnarea mărfii sau acordarea discountului,

atunci perfectarea documentară se efectuează analogic.

Menționează că la returnarea mărfii în factura TVA, eliberată de către

furnizorul acestei mărfi, în locul diferenței de prețuri se indică cu semnul (minus)

valoarea mărfii supuse returnării și se efectuează înscrierea respectivă în Registrul

de evidență al livrărilor. Cumpărătorul, efectuând returnarea mărfii, la recepționarea

de la furnizor a facturii TVA date efectuează în Registrul de evidență al procurărilor

înregistrarea acestei sume cu semnul (minus).

Actele privind reevaluarea atât cât și documentele ce țin de returnarea mărfii

trebuie să se păstreze la furnizor și cumpărător în modul stabilit de legislația în

vigoare, dar nu mai puțin de termenul prevăzut pentru păstrarea facturilor TVA.

Reieșind din prevederile legale sus citate, în cazul modificării prețurilor la marfa

livrată în documentele de însoțire a produselor farmaceutice livrate de către SRL

„RNP Parmaceuticals” în adresa SRL „R&P Bolgar Farm”, adică în facturile fiscale,

precum și în Registru de evidență a livrărilor, a vânzătorului și Registru de evidență

a procurărilor, a cumpărătorului, urma să fie reflectate discounturile acordate.

Totodată, potrivit aceluiași comunicat, orice modificare de preț a mărfii livrate,

indiferent de motivul modificării, urmează a fi reflectată prin întocmirea între furnizor

și cumpărător a unui Act, în care se indică modificările prețurilor.

După cum s-a constatat în cadrul cercetării judecătorești, începând cu anul 2012

în facturile fiscale care confirmă livrarea produselor farmaceutice de la SRL „RNP

Parmaceuticals” către SRL „R&P Bolgar Fann”, lipsesc careva înscrisuri care ar

confirma acordarea disconturilor, precum lipsesc în contabilitatea întreprinderii și

documentele prevăzute de Comunicarea indicată supra.

Mai mult, în cadrul audierii în ședința de judecată a martorilor Stasiuc Galina și

Maliuta Elena, expertului Centrului Național de Expertize Judiciare a Ministerului

Justiției Goian Vasile și părții vătămate Milanov Plamen s-a probat o dată în plus

neacordarea pretinselor discounturi;

- instanța de fond nu a luat în calcul că, Bideac Nicolae și Rotar Ruslan prin

întocmirea contractelor adiționale nr. 3 din 12 decembrie 2009, nr. 1 din 15 februarie

2010, nr. 2 din 01 august 2010 și nr. 1 din 01 mai 2012 la contractul de vânzare

cumpărare nr. 28 din 21 ianuarie 2007, somațiile nr. 1/2013 din 01 noiembrie 2013,

9

nr. 01/14 din 01 ianuarie 2014, au confecționat documente care conține date

neautentice, adică documente care, în realitate, sunt autentice, însă în el sânt introduse

informații ce nu corespund realității. Concomitent, la ei se păstrează elementele și

indicii originalului (se execută pe formular oficial, conține numele și posturile

persoanelor împuternicite să-l semneze etc.), însă informațiile introduse în el (textul,

materialele numerice) sânt false.

De fapt, Bideac Nicolae și Rotar Ruslan au comis un fals intelectual care a fost

probat în instanță prin probele prezentate de partea acuzării, din care considerente

efectuarea expertizei grafoscopice este alogică și irațională.

Din momentul prezentării în instanța de judecată în calitate de probă a

contractelor adiționale nr. 3 din 12 decembrie 2009, nr. 1 din 15 februarie 2010, nr. 2

din 01 august 2010 și nr. 1 din 01 mai 2012 la contractul de vânzare cumpărare nr. 28

din 21 ianuarie 2007 care precum că probează eliberarea de către SRL „RNP

Parmaceuticals” a discounturilor în sumă de 17367969,44 lei, a somațiilor nr. 1/2013

din 01 noiembrie 2013, nr. 01/14 din 01 ianuarie 2014, precum și a scrisorii fără

număr a directorului SRL „R&P Bolgar Farma”, Rotari Ruslan în adresa directorului

SRL „RNP Parmaceuticals”, Bideac Nicolai din 12 decembrie 2013, care au fost

întocmite pentru a legifera dreptul adresării în instanța de judecată și în baza cărora,

Judecătoria Centru, mun. Chișinău la 26 noiembrie 2014 emite încheierea privind

aplicarea sechestrului pe bunurile mobile și imobile, sumele de bani ale SRL „R&P

Bolgar Farm” ÎM în limita sumei de 17367969,44 lei se consideră consumată

infracțiunea prevăzută de art. 310 alin. (1) Cod penal.

2022 a fost respins ca nefondat apelul și menținută fără modificări sentința.

4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a reținut că instanța de

fond corect a achitat inculpații Rotar Ruslan și Bideac Nicolae pe toate capetele de

acuzare aduse, circumstanță ce rezultă din totalitatea probelor administrate, care au fost

apreciate, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, în

ansamblu, prin coroborare.

Astfel, reieșind din declarațiile inculpatului Rotar Ruslan, depuse la instanța de

apel, declarațiile părții vătămate Milanov Plamen și ale martorului Stasiuc Galina,

făcute în primă instanță și în cea de apel, declarațiile martorului Maliuta Elena și ale

expertului Goian Vasile, depuse în prima instanță, cât și scrisoarea de însoțire nr. 53

din 19.06.2015 și copia autentificată a raportului de constatare tehnico-științifică nr.

827 din 26.05.2015, ordonanța de recunoaștere a acestora în calitate de mijloc

material de probă, copia autentificată a actului de verificare din 19.09.2014 semnat

între contabilii-șefi ai întreprinderilor SRL ”R&P Bolgar Farm” și ÎM ”RNP

Pharmaceuticals”, interpelarea către Curtea de Apel Chișinău nr. 39-l-24d/15-5254

din 11.06.2015, dosarul nr. 2c-2100/210, ordonanța de recunoaștere în calitate de

corp delict, instanța de apel a concluzionat că acuzatorul de stat nu a dovedit nici

existența temeiului real și nici a celui juridic, de atragere la răspundere penală a

inculpaților Rotar Ruslan și Bideac Nicolae, iar din probele prezentate nu rezultă în

mod cert și fără echivoc că inculpații ar fi comis infracțiunile imputate.

Cu referire la învinuirea adusă inculpaților în baza art. 44, 361 alin. (2) lit. b)

Cod penal, instanța de apel a stabilit că acuzarea nu a probat cu certitudine prezența în

acțiunile lui Rotar Ruslan și Bideac Nicolae semnele laturii obiective a infracțiunii

incriminate de confecționare, deținere și folosire a documentelor oficiale false, or la

10

dosar nu este anexat nici un raport de expertiză grafoscopică a semnăturii inculpaților

pe cele 4 acorduri adiționale la contractul nr. 28 de achiziție a produselor

medicamentoase și parafarmaceutice, denumite în limba rusă «дополнительное

соглашение».

Mai mult acordurile în cauză sunt anexate la dosar în copii (xerox), prin urmare

în lipsa originalelor documentelor în cauză, nu este posibilă dispunerea efectuării

expertizei grafoscopice în vederea stabilirii faptului că semnăturile de pe acordurile în

cauză aparțin lui Rotar Ruslan sau Bideac Nicolae.

Totodată, instanța de fond întemeiat nu a reținut la caz declarațiile părții vătămate

Milanov Plamen, audiat în cadrul ședințelor de judecată, or, acestea nu pot servi ca

probă directă în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 44, 361 alin. (2) lit. b) Cod

penal, deoarece partea vătămată nu este competentă a se expune asupra apartenenței

semnăturii în cele 4 acorduri adiționale la contractul nr. 28 de achiziție a produselor

medicamentoase și parafarmaceutice încheiat între SRL „R&P Bolgar Farm” în calitate

de cumpărător și SRL „RNP Pharmaceuticals” în calitate de vânzător.

La fel, instanța de fond întemeiat nu a pus la baza învinuirii nici declarațiile

martorilor audiați, or martorul Stasiuc Galina a declarat că indicații îi dădea Milanov

Plamen, iar martorul Maliuta Elena a declarat că nu a văzut dacă inculpații au falsificat

documentele.

Mai mult, expertul Goian Vasile a declarat că, în raport trebuie să fie inscripție de

unde reiese sume de 24683613 lei. Suma dată reiese din clauzele primare ale

contractului. Și, respectiv, 4742513 lei este suma reducerilor obținută de către SRL

„R&P Bolgar Farma”, în baza facturilor de expediție. Între prinderea a primit reduceri,

nu bani. Suma reducerilor era indicată în factura fiscală. Susține că, suma de 24683613

lei nu poate să zică dacă a fost reflectată în evidența contabilă a SRL „RNP Bolgar

Farm”. Dacă în raport e indicat că sunt documentele justificative în privința sumei dată

înseamnă că a fost, dacă nu sunt – nu a fost. Suma respectivă rezultă din colaborarea

dintre entități în baza unui contract. Suma dată reiese din condițiile contractuale și din

valoarea mărfii livrate. Între părți au loc acte de verificare și respectiv cu prezentarea

facturilor fiscale, nefiind posibil de stabilit prezența unilaterală a rabatului financiar.

Corespunzător, în acțiunile inculpaților Rotar Ruslan și Bideac Nicolae lipsesc

elementele constitutive a componenței de infracțiune prevăzută de art. 44, 361 alin. (2)

lit. b) Cod penal.

Cu privire la învinuirea adusă în baza art. 45, 3521 Cod penal instanța de apel a

reținut că acțiunile inculpaților Ruslan și Bideac Nicolae nu se încadrează în semnele

laturii obiective și subiective a acestei componențe de infracțiune, acuzarea eșuând în

demonstrarea vinovăției, prin neadministrare de probe.

La acest capitol s-a menționat că inculpatul Rotar Ruslan nu a semnat cererea de

chemare în judecată, iar referitor la Bideac Nicolae în acțiunile acestuia nu s-a dovedit

falsificarea acordurilor adiționale le contractul nr. 28 încheiat SRL „R&P Bolgar Farm”

în calitate de cumpărător și SRL „RNP Pharmaceuticals” în calitate de vânzător, de

achiziție a produselor medicamentoase și parafarmaceutice.

Cu referire la învinuirea adusă în baza art. 45, 310 alin. (1) Cod penal instanța

de apel a conchis că inculpatului Rotar Ruslan nu-i poate fi imputată săvârșirea acestei

infracțiunii deoarece lipsesc probe pertinente precum că ultimul ar fi falsificat probele

anexate la cererea de chemare în judecată depusă de către SRL „RNP Pharmaceuticals”

11

împotriva SRL „R&P Bolgar Farm” privind încasarea datoriei pentru reducerea

nejustificată a penalităților și cheltuielilor de depozitare.

Totodată, partea acuzării nu a dovedit că inculpatul Rotar Ruslan ar fi avut intenția

de a falsifica probele anexate la cererea de chemare în judecată depusă de către SRL

„RNP Pharmaceuticals” împotriva SRL „R&P Bolgar Farm” privind încasarea datoriei

pentru reducerea nejustificată a penalităților și cheltuielilor de depozitare.

În aceeași ordine de idee s-a statuat și în privința lui Bideac Nicolae, menționându-

se că din analiza probelor prezentate și a circumstanțelor de fapt stabilite urmează că

în acțiunile inculpatului Bideac Nicolae, lipsesc semnele laturii obiective a infracțiunii

prevăzute de art. 310 alin. (1) Cod Penal, precum și a intenției în săvîrșirea infracțiuni

imputate.

circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin.

În susținerea recursului ordinar, acuzarea, invocând existența temeiul prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și reiterând motivele apelului,

suplimentar arată că:

- soluția de achitare se bazează pe o motivare ambiguă și contradictorie, or de pe

о parte constată lipsa originalelor, ca una din metodele de comitere a faptelor

infracționale, ca pe de altă parte să invoce acele pretinse omisiuni procesuale cu privire

la lipsa acestora și pe alocuri instanța și-a asumat rol activ, încălcând prevederile art.

24 Cod de procedură penală;

- nu au fost analizate învinuirile aduse în raport cu probele administrate și a fost

dată o apreciere juridică incorectă probelor administrate.

În speță, inculpații sunt învinuiți nu doar de falsificarea actelor ci și de utilizarea

lor.

În cazul în care instanța ar fi contrapus învinuirea adusă inculpaților cu cele

relatate de Milanov Plamen cât și martori, ar fi constatat lipsa originalelor actelor la

întreprinderea prejudiciată și ar fi constatat că anume ascunderea acestor originale și

se prezintă ca una din modalitățile infracțiunii comise de Rotar Ruslan și Bideac

Nicolae. În aceiași ordine de idei, inculpaților li s-a incriminat fapta de confecționare

în totalitate a actelor expuse în învinuire și, deci, acest fapt presupune lipsa actelor

autentice și veridice.

În asemenea circumstanțe, dacă instanțele de judecata ar fi ținut cont de învinuirile

aduse inculpaților ar fi constatat că falsificarea unor documente poate fi realizată prin

diferite modalități, iar pe caz a fost incriminată nu falsificarea ci contrafacerea, adică

confecționarea unor documente care în realitate nu au existat și nu există, acțiuni care

impun nu denaturarea conținutului unui document autentic ci crearea totală a unui

document lipsit de autenticitate.

Mai mult, lipsa actelor falsificate de către inculpații Rotar Ruslan și Bideac

Nicolae în original și se prezintă ca metodă de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

361 Cod penal, or partea vătămata a afirmat ca acele acorduri adiționale la întreprindere

lipsesc și el nici nu le-a văzut și nu cunoștea de ele. În arhiva întreprinderii SRL „R&P

Bolgar Farm” s-a constatat de asemenea că aceste contracte adiționale lipsesc.

Prin urmare, lipsa acestora și dovedește caracterul fals al documentelor inserate

în actul de învinuire, iar instanțele de judecată nici nu au ținut cont de această

modalitate și metodă de comitere a falsului, fapte care urmau a fi apreciate prin

12

identificarea și aprecierea scopului urmărit de inculpații Rotar Ruslan și Bideac

Nicolae.

penală, referință nu este depusă.

procedură penală și a depus cererea în termen.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței

de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat de acuzatorul de stat, acesta

se întemeiază pe temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când instanța de apel nu s-

a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care

a afectat soluția instanței.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs

și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal constată că criticile aduse de către

titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea

instanței de apel urmează a fi desființată.

Pentru a concluziona astfel, instanța de recurs reține că instanța de apel la

examinarea cauzei a comis un șir de erori și anume:

a) instanța de apel de rând cu prima instanță nu a făcut o coroborare

între probele administrate, nefiind acordată deplină eficientă prevederilor legale

transpuse în art. 101 Cod de procedură penală, potrivit cărora fiecare probă

administrată de părți trebuie să fie verificată și apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor și că nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită

pentru organul de urmărire penală sau instanța de judecată.

În sensul celor constatate, Colegiul, reținând prevederile art. art. 100 alin. (4), 101

alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, evidențiază că, verificarea probelor este o

activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii

datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în

analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de

proveniență a probelor și ea poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii

13

prevăzute de normele de procedură penală și se efectuează la toate fazele procesului

penal.

Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au

fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de

Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a

coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera probele, dar și de a

expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu

confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt

admise, iar altele respinse.

Astfel, instanța de recurs menționează că aprecierea probelor este unul din cele

mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă

depus de către organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, cât și de părțile

din proces, se finalizează prin soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Mai mult,

justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea procedurii desfășurate

pentru toate părțile la proces.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate din punct de vedere al

coroborării lor, după veridicitate, pertinența, concludența și utilitatea acestora. Doar

simpla enumerare a probelor, fără coroborarea lor, nu reprezintă efectuarea procesului

de apreciere a probelor, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, iar hotărârea este bazată pe presupuneri, fără a se face o analiză multilaterală și

coerentă a tuturor probelor, a legăturii dintre ele.

Contrar celor relatate mai sus, din lecturarea deciziei recurată rezultă că instanța

de apel doar a enumerat probele administrate și a descris conținutul unora, fără a indica

care din ele au dus la formarea concluziei de achitare inculpaților. Mai mult ca atât,

instanța nu se expune care probe sunt admisibile și care nu și temeiurile ce au

determinat-o să respingă sau să admită o probă sau un ansamblu de probe. Or, în lumina

jurisprudenței CtEDO, o hotărâre motivată, în sensul legislației naționale pertinente,

precum și a jurisprudenței CtEDO, trebuie să conțină motivele de fapt și de drept care

au format convingerea instanței la adoptarea soluției, precum și cele pentru care s-au

înlăturat cererile părților în raport cu analiza probatoriului administrat în cauză

(hotărârea Fomin versus Republica Moldova).

Așadar, la caz, nu s-a efectuat o analiză amplă, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității fiecărei probe în particular, precum și în

ansamblu, prin coroborare, efectuând o analiză și motivare neconvingătoare a

concluziilor, deviindu-se astfel de la cerințele prevăzute de art. 384-397 Cod de

procedură penală cât și a prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, potrivit cărora

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și

oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele

administrate de prima instanță.

b) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, derogând de la dispozițiile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală.

În acest sens se atestă că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul

este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un

efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în

drept, în privința persoanelor care l-au declarat și vizavi de problemele ce le ridică

aceștia. Prin alte cuvinte, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare

14

a efectuării cercetării judecătorești, în decizia adoptată trebuia să expună concluzia

generală pe marginea apelului, precum și temeiurile de fapt și de drept care au dus la

respingerea argumentelor invocate de apelanți prin formularea unui răspuns la fiecare

argument, analizând probele și indicând expres care sunt motivele respingerii unora și

aprecierii critice a altora.

În continuare, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se

pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și

în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului

de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau

administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

Colegiul penal notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să

fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în

vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii

pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii,

dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv

de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

În această ordine de idei, se menționează că dreptul la un proces echitabil nu poate

fi considerat efectiv decât dacă susținerile parților sunt examinate de către instanță,

aceasta având obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor

și elementelor de proba sau cel puțin de a le aprecia (hotărârea CtEDO Achina versus

Romania).

Verificând decizia recurată, Colegiul penal lărgit constată că, acuzarea în apel a

indicat la prezența erorilor de fapt și de drept admise de către prima instanță și anume:

1) lipsa aprecierii și neverificarea probelor, 2) încălcarea prevederilor art. 394 alin. (3)

pct. 2) Cod de procedură penală cât și 3) motivarea ambiguă și contradictorie a soluției

adoptate (a se vedea pct. 3 a prezentei hotărâri).

La caz, instanța de apel nu a analizat aceste argumente ale apelantului și nu s-a

pronunțat asupra lor și prin fraze de ordin general a motivat soluția adoptată, cu toate

că prevederile art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală obligă instanță să nu

introducă în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția

celui achitat, iar prima instanță, motivând sentința de achitare a inculpaților Rotar

Ruslan și Bideac Nicolae, pentru infracțiunile imputate, conform art. 33 alin. (3), 44,

45, 310 alin. (1), 3521, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe fiecare faptă infracțională

calificată inculpaților concluzionează următoarele: „Corespunzător instanța conchide

că în acțiunile inculpatului... lipsesc elementele constitutive, a componenței de

infracțiune prevăzută de art. ... Cod penal”, „... or instanței nu i-au fost aduse probe

pertinente ...”, „partea acuzării nu a dovedit vinovăția inculpatului ... în comiterea

infracțiunii prevăzute ... nefiind prezentate probe”, „instanța ajunge la concluzia că

vinovăția ... nu a fost dovedită și el urmează a fi achitat pe acest capăt de învinuire

pe motiv că nu s-ci constatat existența faptei infracțiunii”.

15

Mai mult, în partea descriptivă a sentinței prima instanță conchide că: „... în

acțiunile inculpaților Rotar Ruslan și Bideac Nicolae lipsesc elementele constitutive

a componenței de infracțiune prevăzută de art. 33 alin. (3), 44, 45, 310 alin. (1), 3521,

361 alin. (2) lit. b) Cod penal...”, dar achită „... pe motiv că nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii...”, respectiv se constată că partea descriptivă a sentinței contravine

dispozitivului acesteia.

Toate cele menționate supra au dus la derogarea de la prevederile art. 394 alin. (3)

pct. 2) Cod de procedură penală, fapt ce a afectat în consecință procesul de soluționare

corectă a chestiunilor de fapt și de drept prevăzute la art. 385 alin. (1) Cod de procedură

penală, or deși instanțele nu sunt obligate să se expună asupra motivelor de respingere

a fiecărui argument a unei părți (hotărârea Ruiz Torija versus Spania), acestea nu sunt

scutite de obligația de a examina în modul corespunzător principalele motive invocate

și de a le da un răspuns (hotărârea Moreira Ferreira versus Portugalia).

Cu titlu de concluzie, Colegiul statuează că pentru a corespunde criteriilor de

calitate, o hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată suficient. Motivarea hotărârii

judecătorești constituie o garanție pentru părți în fața eventualului arbitrariu

judecătoresc, precum și singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea

exercita controlul judiciar, circumscriindu-se astfel noțiunii de proces echitabil în

condițiile prevăzute de art. 6 CoEDO.

Tot aici, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele

ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere

cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că nu numai

nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-

vagi, reprezintă motiv de casare.

Așadar, cele constatate de instanțele ierarhic-inferioare nu pot fi considerate ca

corespunzând exigențelor CoEDO, or obligația instanței de a-și motiva hotărârea face

parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil și doar o

hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal

(hotărârea CtEDO Suominen versus Finlanda), iar omisiunea instanțelor de a face o

analiză a probatoriului administrat și de a se expune argumentat asupra fiecărei probe

cât și asupra argumentelor invocate de parte, este cu certitudine o lacună care nu poate

fi corectată de către instanța de recurs la această etapă a procedurilor.

Mai mult, decizia este lipsită de claritate, ea neputând fi considerată motivată

suficient, pentru a permite părților să înțeleagă motivele pe care se întemeiază actul de

justiție, în vederea prezentării de contraargumente în instanțele superioare (hotărârea

CtEDO Hadjianastassiou versus Grecia).

Drept consecință, decizia instanței de apel urmează a fi desființată ad integrum,

or în cauza dată, instanța de apel nu și-a exercitat în deplină măsură atribuțiile prevăzute

de lege și această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs, deoarece aceasta

nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și de a se pronunța asupra legalității

sentinței primei instanțe, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea

prevederilor legale.

La rejudecarea cauzei instanța urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod

de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să se pronunțe în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra

circumstanțelor arătate în prezenta hotărâre, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate și invocărilor recurenților, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o

16

hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură

penală.

penală, Colegiul Penal lărgit

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul Procuraturii de

circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, casează total decizia Colegiului Penal al

Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2022 în cauza penală privindu-i pe Bideac

Nicolae XXXXX și Rotar Ruslan XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei, în această

parte, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 17 noiembrie 2022.

Președinte TOMA Nadejda

Judecători CATAN Liliana

DIACONU Iurie

GUZUN Ion

BOICO Victor

17