ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 10.08.2022

1ra-536/2022 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP

HOTĂRÂRE
10.08.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 217-1 alin. 4 lit. d CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-536/2022 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-536/2022

1-19083968-01-1ra-06042022

18 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Iurie Diaconu și Victor Boico,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul

Croitor Alexei în numele inculpatului prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2021, în cauza penală, în privința lui

Basov Leon XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță de la 27.03.2019 la 28.10.2019;

Instanța de apel de la 15.11.2019 până la 09.12.2021;

Instanța de recurs de la 06.04.2022 până la 18.07.2022.

Basov Leon a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal și în baza acestei Legi i s-a stabilit pedeapsa - închisoare pe un

termen de 8 (opt) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau a exercita activități

legate de circulația drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor lor pe un termen de 4

(patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Măsura preventivă aplicată inculpatului- arestul preventiv - a fost menținută până

la intrarea sentinței în vigoare.

S-a încasat de la inculpatul Basov Leon în beneficiul statului cheltuielile de judecată

pentru efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 14 490 (paisprezece mii patru sute

nouăzeci) lei.

Cererea acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpatul Basov Leon în

beneficiul statului cu titlu de cheltuieli de judecată a salariului procurorului și

rechizitelor consumabile (hârtie, copiator) în sumă de 433,70 lei, precum și a cheltuielilor

pentru efectuarea traducerilor în sumă de 875 lei - s-a respins, ca neîntemeiată.

Basov Leon acționând în scop de profit, conștientizând caracterul prejudiciabil al

faptelor sale, dorind în mod conștient survenirea lor, a organizat păstrarea și

transportarea pe teritoriul Republicii Moldova a drogurilor PVP (a-

pirrolidinovalerophenone) în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare, și

1

anume: La data de 06.01.2019, aproximativ orele 19.00, aflându-se pe str. Armenească nr.

42, mun. Chișinău, fiind suspectat de consumul drogurilor, a fost stopat de către

colaboratorii de poliție din cadrul INP, imediat acesta încercând să se ascundă, a aruncat

geanta personală de tip sportiv la sol. În cadrul cercetării la fața locului, în geanta lui

Basov Leon XXXXX, printre bunurile personale au fost depistate și ridicate: 3 pachețele

improvizate din lipici alb, în care se afla substanță necunoscută și un pachețel de tip zip-

lock în care se află 3 pachețele cu substanță necunoscută, care fiind împachetată în

cantități diferite în lipici de culoare roșu, galben și verde, un cântar electronic, un

notebook, un pachet improvizat din lipici galben cu substanță necunoscută, 2 cutii cu

fragmente de hârtii, un pachețel de tip zip - lock cu o masă vegetală de culoare cafeniu

închis, un pachet de tip zip- lock, în care se aflau alte pachete zip-lock cu substanță de

culoare albă în formă solidă - unelte utilizate la împărțirea, mărunțirea, măsurarea și

împachetarea substanțelor deținute, prin crearea locațiilor marcate, de tip « zaclatcă ».

Fiind efectuată expertiza judiciară chimică a substanțelor depistate, conform raportului

de expertiză chimică nr. 34/12/1-R-42 din 07.01.2019 substanța solidă, sub formă de

granule, de culoare albă, aruncată de către cet. Basov Leon XXXXX, reprezintă PVP (a-

pirrolidinovalerophenone), care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante,

neutilizate în scopuri medicale, masa substanței stupefiante, neutilizate în scopuri

medicale, masa substanței stupefiante PVP (a- pirrolidinovalerophenone) constituie

32,585 g. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-40/1 din 06.02.2019, s-a stabilit că

substanțele prezentate la examinare în 80 (optzeci) de fragmente de pachete din polimer

incolor, depistate și ridicate la 06.10.2019 în rezultatul efectuării procesului-verbal de

cercetare la fața locului din str. Armenească, 42, mun. Chișinău, conțin PVP, care se

referă la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante- PVP

constituie în total 41,73 gr.

Astfel prin acțiunile sale intenționate inculpatul Basov Leon a comis infracțiunea

prevăzută de art. 2171 al. (4) lit. d) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor în scop de

înstrăinare, conform semnelor calificativi - păstrarea și transportarea ilegală a drogurilor, în

proporții deosebit de mari.

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțare o hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Basov Leon să fie achitat.

În motivarea cererii de apel, a invocat că, instanța de judecată și-a motivat sentința

de condamnare doar pe declarațiile martorilor Ceban Alexei și Geama Mihail, dar, nu a

analizat aceste declarații din punct de vedere a veridicității lor.

Procurorul nu a prezentat instanței probe, care ar demonstra că substanțele

narcotice care au fost găsite în geanta lui Basov Leon, urmau a fi înstrăinate de ultimul.

2

De asemenea, a indicat că prima instanță incorect a încasat de la inculpatul Basov

Leon în beneficiul statului cheltuielile de judecată pentru efectuarea expertizei judiciare

în sumă de 14 490 lei, or, dispunerea unei expertize judiciare pentru constatarea

circumstanțelor cauzei constituie o obligație pozitivă a autorităților (organul de urmărire

penală) ce derivă din art. 124 alin. (1) din Constituție, obligație procesuală la baza de

urmărire penală.

Totodată, inculpatul a menționat că din 06.01.2018 până în prezent este deținut în

arest preventiv în condiții ce depășesc normele stabilite în acest sens, iar potrivit art. 385

al. (4) și (5) Cod de procedură penală, dacă în cursul urmăririi penale sau judecării

cauzei s-au constatat încălcări care au afectat grav drepturile inculpatului derivă din

calitatea procesuală a inculpatului instanța examinează posibilitatea reducerii pedepsei

inculpatului drept compensare pentru aceste încălcări.

2021, a fost admis apelul declarat de către inculpat, casată parțial sentința în partea

stabilirii pedepsei penale și pronunțată în această parte o nou hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Basov Leon recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit.

d) Cod penal și conform art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală se reduce pedeapsa stabilită cu

294 (două sute nouă zeci și patru) zile.

Termenul de executare a pedepsei lui Basov Leon urmează a fi calculat din 09.12.2021 cu

includerea termenului aflării în stare de arest din 06.01.2019 până la 09.12.2021.

În rest, sentința a fost menținută, fără modificări.

4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a indicat că starea de fapt și de

drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată de

către prima instanță. În plus, prima instanță a dat o apreciere corectă probelor și

circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate din punctul de vedere a

utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se

de Lege, încadrând just acțiunile inculpatului Basov Leon, în baza dispozițiilor art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal, după semnele calificative: păstrarea și transportarea ilegală a

drogurilor, în proporții deosebit de mari.

Instanța de apel a constatat ca fiind dovedită în afara dubiilor rezonabile vinovăția

inculpatului prin următorul cumul probatoriu, și anume: declarațiile martorului Leancă

Mihail (f.d.102-103 Vol.4); declarațiile martorului Ceban Alexei (f.d.104-105 Vol.4);

procesul-verbal nr.4886 din 07.01.2019 (f.d. 12, vol. I); procesul-verbal din 06.01.2019, de

cercetare la fața locului și planșa fotografică anexă (f.d. 13-14, 15-25, vol. I); procesul-

verbal de examinare din 06.01.2019, în baza căruia au fost examinate obiectele ridicate în

cadrul cercetării la fața locului din 06.01.2019 (f.d. 31-47, 48-49, vol. I); raportul de

expertiză judiciară chimică nr. 34/12/1-R-42 din 07.01.2019 (f.d. 58-61, vol. I); raportul de

3

expertiză judiciară chimică nr. 34/12-1-R-40/1 din 06.02.2019 (f.d. 85-92, vol. I); raportul

de expertiză judiciară dactiloscopică nr. 34/12-1-R-149 din 31.01.2019 (f.d. 108-116, vol. I);

raportul de expertiză judiciară a mijloacelor și tehnologiilor informaționale, nr. 34/12-1-

R-335 din 05.03.2019 (f.d. 141-145, vol. I); procesul-verbal de examinare din 18.03.2019

(f.d. 147-172, vol. I); procesul-verbal de examinare din 17.01.2019 (f.d. 179-181, vol. I).

Instanța de apel raportând probele administrate în respectiva cauză penală la

elementele infracțiunii imputate a indicat cu precizie asupra încadrării corecte efectuată

de către prima instanță.

Mai mult ca atât, instanța de apel a menționat că se constată legătura de cauzalitate

dintre faptele inculpatului și infracțiunea comisă, or, concluzia raportului de expertiză

judiciară a mijloacelor și tehnologiilor informaționale nr. 34/12-1-R-335 din 05.03.2019,

coroborează cu circumstanțele de fapt constatate prin raportul de expertiză judiciară

dactiloscopică nr. 34/12-1-R-149 din 31.01.2019 și se completează cu circumstanțele de

fapt constatate prin procesul-verbal de examinare din 18.03.2019, fiind stabilit cu

certitudine că calculatorul ridicat la 06.01.2019 este utilizat de către Basov Leon, pe

acesta fiind stabilite urmele digitale ale ultimului, de asemenea, în cadrul examinării, s-a

stabilit că proprietarul laptopului din care a fost extrasă informația comercializează

droguri de mai multe tipuri, astfel, sub fiecare tip de substanță fiind indicate adresele

exacte unde se află această substanță și anume adresa și numărul casei. Astfel, cantitatea

de droguri ridicată de la inculpat în coroborare cu informația ridicată din laptop

coroborată cu probele indicate mai sus, în cadrul examinării întrunirii condițiilor

elementului material al laturii obiective și probează faptul păstrării și transportării

ilegale a drogurilor, în proporții deosebit de mari, în scop de înstrăinare, fiind prezentă

și legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmări, care fără acțiunile sau

inacțiunile respective nu aveau să se producă.

Concomitent declarațiile martorului Leanca Mihail în coroborare cu declarațiile

martorului Ceban Alexei, denotă că, la 06.01.2019 fiind stopat Basov Leon, deținea

asupra sa 2 genți, în care au fost depistate droguri și unelte utilizate la împărțirea,

mărunțirea, măsurarea și împachetarea substanțelor deținute. Circumstanțele date au

fost stabilite și prin procesul-verbal din 06.01.2019 de cercetare la fața locului, procesul-

verbal de examinare din 05.02.2019, prin care au fost depistate obiecte destinate pentru

mărunțire, cântărire și împachetarea substanțelor psihotrope, aceste obiecte fiind

deținute împreună cu cantitatea de 32,585 gr de substanță stupefiantă PVP și cu 80 de

pachete care conțin PVP în cantitate de 41,73 gr, toate aceste probe, în cumul cu

rapoartele de expertiză ce au confirmat că substanța ridicată este substanță stupefiantă,

adică drog, demonstrează faptul că inculpatul le deținea și transporta în scop de

înstrăinare.

4

Prin urmare, inculpatul la data de 06.01.2019, aproximativ ora 19.00, aflându-se pe

str. Armenească nr. 42, mun. Chișinău, fiind suspectat de consumul drogurilor, a fost

stopat de către colaboratorii de poliție din cadrul INP, imediat acesta încercând să se

ascundă, a aruncat geanta personală de tip sportiv la sol. În cadrul cercetării la fața

locului, în geanta lui Basov Leon XXXXX, printre bunurile personale au fost depistate și

ridicate: 3 pachețele improvizate din lipici alb, în care se afla substanță necunoscută și

un pachețel de tip zip- lock în care se află 3 pachețele cu substanță necunoscută, care

fiind împachetată în cantități diferite în lipici de culoare roșu, galben și verde, un cântar

electronic, un notebook, un pachet improvizat din lipici galben cu substanță

necunoscută, 2 cutii cu fragmente de hârtii, un pachețel de tip zip-lock cu o masă

vegetală de culoare cafeniu închis, un pachet de tip zip-lock, în care se aflau alte pachete

zip-lock cu substanță de culoare albă în formă solidă - unelte utilizate la împărțirea,

mărunțirea, măsurarea și împachetarea substanțelor deținute, prin crearea locațiilor

marcate, de tip « zaclatcă ». Fiind efectuată expertiza judiciară chimică a substanțelor

depistate, conform raportului de expertiză chimică nr. 34/12/1- R-42 din 07.01.2019,

substanța solidă, sub formă de granule, de culoare albă, aruncată de către cet. Basov

Leon XXXXX, reprezintă PVP ( a-pirrolidinovalerophenone), care se atribuie la categoria

substanțelor stupefiante, neutilizate în scopuri medicale, masa substanței stupefiante,

neutilizate în scopuri medicale, masa substanței stupefiante PVP (a-

pirrolidinovalerophenone) constituie 32,585 g. Conform raportului de expertiză nr.

34/12/1-R-40/1 din 06.02.2019, s-a stabilit că substanțele prezentate la examinare în 80

(optzeci) de fragmente de pachete din polimer incolor, depistate și ridicate în rezultatul

efectuării procesului -verbal de cercetare la fața locului din str. Armenească, 42, mun.

Chișinău, conțin PVP, care se referă la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea

substanței stupefiante- PVP constituie în total 41,73g.

Subsecvent celor relatate, instanța de apel a respins ca fiind declarativă versiunea

inculpatului precum că, a deschis geanta și le-a arătat ce este în ea, însă, când a văzut

pachetul cel negru s-a speriat și l-a aruncat. La întrebarea ce se află în acel pachet a

răspuns că nu știe. Când pachetul a fost întredeschis a văzut în el o cutie neagră, s-a

speriat și a fugit, or, în cazul în care cu adevărat nu știa ce se află în acel pachet, sau mai

bine zis în cazul în care nu cunoștea că acolo sunt substanțe narcotice, atunci care era

necesitatea de a lăsa gențile jos și de a fugi, prin urmare, anume acțiunile inculpatului au

convins colaboratorii de poliție că, acesta deținea și transporta substanțe interzise.

Mai mult ca atât, motivul stopării lui Basov Leon de către colaboratorii poliției, în

stradă a constituit comportamentul inculpatului și anume trezea suspecții că, se afla în

stare de ebrietate cauzată de substanțe stupefiante și în urma suspecției de consumul

drogurilor acesta a fost stopat pentru a fi supus controlului inopinat de către

colaboratorii de poliție din cadrul INP, iar ca reacție acesta a încercat să se ascundă,

5

aruncând geanta de tip sportiv la pământ a început să fugă, dar care a fost stopat de

către martorul Ceban Alexei de comun cu colegul acestuia, care au solicitat ajutor de la

alte echipe, iar la fața locului s-a prezentat echipajul MAI 9710, care ulterior au

documentat cazul.

De asemenea, instanța de apel a susținut aprecierile primei instanțe cu privire la

declarațiile martorilor apărării, și anume, că martorul Ciornaia Valeria, este prietena

inculpatului, martorul Petroman Anna, este mama inculpatului, iar martorul Petroman

Alexei a declarat că îl cunoaște pe inculpat de mic, astfel, aceștia sunt persoane apropiate

inculpatului și nu pot fi apreciate ca persoane dezinteresate în fondul cauzei, din care

motiv prima instanță corect a apreciat critic declarațiile acestora și care întemeiat nu au

fost puse la baza sentinței de condamnare în privința lui Basov Leon.

Latura subiectivă a infracțiunii comise de Basov Leon se caracterizează prin intenție

directă. Motivul infracțiuni se exprimă, în principal, în interesul material, iar scopul de

înstrăinare a drogurilor este elementul obligatoriu.

Astfel, instanța de apel a respins ca nefondate argumentele inculpatului Basov Leon

expus în cererea de apel precum că, lipsește scopul de înstrăinare, or, potrivit

recomandărilor Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 2 din 26.12.2011 cu

privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația

drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora și a precursorilor, care la pct. 4

subpct. 16, indică expres că, intenția de a înstrăina substanțele menționate reprezintă

dorința, planul unei persoane care declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi:

procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj

comod pentru înstrăinare sau încheierea unei înțelegeri corespunzătoare cu

consumatorul etc., astfel, instanța de fond a stabilit cu certitudine că, Basov Leon a

păstrat în geanta sa obiecte destinate pentru mărunțirea, cântărirea și împachetarea

substanțelor psihotrope, aceste obiecte fiind deținute împreună cu cantitatea de 32,585

gr. de substanță stupefiantă PVP și cu 80 de pachete care conțin PVP în cantitate de 41,73

gr.

În aceste condiții, instanța de apel a ajuns la concluzia că solicitările inculpatului

sunt nejustificate, iar apelul declarat - nefondat, întrucât din ansamblul probelor

administrate în cadrul urmăririi penale și a examinării cauzei penale de instanța de fond

și cea de apel rezultă că încadrarea juridică a faptelor inculpatului Basov Leon este una

corectă și fundamentată probatoriu, iar argumentele invocate în cererea de apel precum

că, procurorul nu a prezentat probe care ar demonstra că substanțele narcotice găsite în

geanta lui Basov Leon urma să fie înstrăinate, or, latura subiectivă a infracțiunii a fost

demonstrată cu lux de amănunte, mai mult conform probatoriului administrat se

constată că, inculpatul înstrăina substanțe narcotice nu doar pe teritoriul Republicii

Moldova dar și în Ucraina.

6

Cu referire la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel a indicat că prima

instanță corect a ținut cont de prevederile normelor penale și i-a aplicat o pedeapsă

echitabilă ținând cont de faptul că în privința inculpatului Basov Leon, nu au fost

stabilite în conformitate cu prevederile art. 76, 77 Cod penal careva circumstanțe care

atenuează sau agravează situația, inculpatul este la prima abatere de la legea penală, cât

și faptul că, nu a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii imputate.

De asemenea, la individualizarea pedepsei s-a ținut cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, care în

conformitate cu criteriile enunțate la art. 16 Cod penal se califică ca infracțiune deosebit

de gravă.

Totodată, la individualizarea pedepsei s-a ținut cont și de caracterul prejudiciabil al

faptei care este determinat de obiectul de atentare, de valoarea și importanța socială a

acestuia și anume de necesitatea contracarării și combaterii traficului de droguri,

protejarea vieții și sănătății tinerilor consumatori de droguri, precum și prevenirea

atragerii în rețeaua de consumatori a copiilor și tinerilor care încă nu sunt dependenți de

droguri.

În acord cu cele enunțate instanța de apel a conchis că prima instanță justificat l-a

recunoscut vinovat pe Basov Leon în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.

(4) lit. d) Cod penal și în baza acestei legi i-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 8 (opt) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita

activități legate de circulația drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor lor pe un termen

de 4 (patru) ani.

Cu privire la motivele invocate în cererea de apel a inculpatului Basov Leon, cât și

cererea avocatului Croitor Alexei în numele inculpatului Basov Leon, prezentată

instanței de apel la data de 11.05.2021, în partea ce vizează condițiile de detenție care

afectează grav drepturile inculpatului garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în perioada deținerii în Penitenciarul

nr. 13 Chișinău din data de 06.01.2019 până în prezent, instanța de apel le-a apreciat ca

fiind parțial fondate, dat fiind că în speță se constată încălcarea drepturilor prevăzute de

articolul 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale în Penitenciarul nr. 13 - Chișinău, unde a fost deținut inculpatul Basov

Leon cu statut de prevenit.

Astfel, instanța de apel a subliniat că potrivit informației prezentate la data de

22.01.2021 nr. 7/C-22/21, administrația instituției penitenciare nr. 13 Chișinău a

comunicat că, în Penitenciarul nr. 13-Chișinău, deținutul Basov Leon s-a deținut în

următoarele perioade și celule: -09.01.2019-11.01.2019, în celula 81, 12 paturi, 23,8 nr; -

11.01.2019-12.03.2019, în celula 125, 10 paturi,17,6 m2; -12.03.2019-26.03.2019, în celula

7

56, 12 paturi, 20 m2; -26.03.2019-17.08.2020, în celula 104, 18 paturi, 44,9 m2; -17.08.2020-

prezent, în celula 100, 12 paturi, 25,8 m2.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 583 din 26 mai 2006 „Cu privire la aprobarea

Statutului executării pedepsei de către condamnați”, pct. 464 se prevede că „Fiecare deținut se

asigură cu spațiu de cazare în mărime nu mai mică de 4 metri pătrați, care trebuie să fie iluminat

natural și artificial, încălzit și ventilat conform normativelor de construcții.”

În atare situație, detenția inculpatului Basov Leon în Penitenciarul nr. 13 Chișinău a

depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și a atins pragul de severitate

contrar legislației, fiind calificată ca tratament inuman și degradant.

Articolul 385 al. (5) Cod de procedură penală prevede că, în cazul constatării

încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula

în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

Conform comunicatului nr. 22.01.2021 nr. 7/C-22/21, eliberat de ANP Penitenciarul

nr. 13 Chișinău, raportate la datele dosarului penal, inculpatul Basov Leon, se află în

detenție din 09.01.2019 până la data pronunțării deciziei - 09.12.2021, însă, pe cazul dat,

în arest preventiv inculpatul Basov Leon, s-a aflat de la data de (data reținerii) până la

data de 28.10.2019 (data pronunțării sentinței), adică 294 zile de arest preventiv.

Prin urmare, termenul de pedeapsă definitivă stabilit inculpatului Basov Leon de 8

ani închisoare în penitenciar de tip închis, urmează a fi redus cu 294 (două sute nouă

zeci și patru) zile.

Totodată, la stabilirea pedepsei definitive, instanța de apel s-a condus și de

prevederile art. 88 alin. (3) Cod penal, potrivit cărora „timpul aflării persoanei sub arest

preventiv până la judecarea cauzei se include în termenul închisorii, calculându-se o zi pentru o

zi și va include în termenul pedepsei timpul aflării inculpatului Basov Leon, în arest preventiv”.

Termenul de executare a pedepsei lui Basov Leon urmează a fi calculat din

09.12.2021, cu includerea termenului aflării în stare de arest din 06.01.2019 până la

09.12.2021 (data pronunțării prezentei decizii).

Cu privire la argumentele apelului privind dezacordul cu soluția instanței în partea

ce ține de încasarea cheltuielilor judiciare, Colegiul le va respinge ca nefondate, or,

potrivit Legii nr. 316 din 22.12.2017 pentru modificarea și completarea unor acte

legislative, în vigoare din 09.02.2018, au fost operate modificări la art. 143 Cod

procedură penală, potrivit cărora aliniatul (2) al articolului 143 Cod procedură penală a

fost abrogat. În acest sens, instanța de apel reiterează că, conform modificărilor operate

prin Legea nr. 316 din 22.12.2017 a fost exclus art. 143 al. (2) Cod procedură penală,

potrivit căruia: plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la al. (1) se

face din contul mijloacelor bugetului de stat, prin urmare normele procedural penale nu

8

prevăd expres achitarea din contul statului a cheltuielilor judiciare, ce constituie

cheltuieli legate de expertiza judiciară.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că, la caz, au fost efectuate mai multe

rapoarte de expertiză și anume: raportul de expertiză judiciară chimică nr. 34/12/1-R- 42

din 07.01.2019, costul căreia constituie 1 680 lei (Vol. I, f.d. 57-61), raportul de expertiză

judiciară nr. 34/12-1-R-40/2 din 21.01.2019, costul căreia constituie 1680 lei (Vol. I, f.d. 69-

75), raportul de expertiză judiciară chimică nr. 34/12-1-R-40/1 costul căreia constituie 6

300 lei (Vol. I, f.d. 84-92), raportul de expertiză judiciară dactiloscopică nr. 34/12-1-R-149

din 31.01.2019, costul căreia constituie 1 600 lei (Vol. I, f.d. 106-118) și raportul de

expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-335 costul căreia constituie 3150 lei, iar în total, costul

expertizelor constituie 14 410 lei.

În acest sens, instanța de apel a menționat ca fiind justificată soluția primei instanțe

în această parte și întemeiat a fost admisă solicitarea procurorului privind încasarea de

la inculpatul Basov Leon a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare

în sumă totală de 14 410 lei, or, potrivit normelor legale menționate supra cheltuielile

judiciare solicitate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză, urmează a fi trecute în

contul inculpatului, deoarece potrivit art. 142 alin. (1) Cod de procedură penală,

expertiza se dispune în cazurile în care pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea

circumstanțelor ce pot avea importanță probatorie pentru cauza penală sânt necesare

cunoștințe specializate în domeniul științei, tehnicii, artei, meșteșugului sau în alte

domenii. Posedarea unor asemenea cunoștințe specializate de către persoana care

efectuează urmărirea penală sau de către judecător nu exclude necesitatea dispunerii

expertizei. Dispunerea expertizei se face, la cererea părților, de către organul de

urmărire penală sau de către instanța de judecată, precum și din oficiu de către organul

de urmărire penală.

Reieșind din circumstanțele indicate, instanța de apel a admis cererea de apel

înaintată de inculpatul Basov Leon, cu casarea parțială a sentinței în partea stabilirii

pedepsei.

Croitor Alexei în numele inculpatului care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod

de procedură penală solicită casarea deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare de

către aceiași instanță de apel în alt complet de judecată.

În susținerea celor solicitate, apărătorul menționează că instanța de apel urma să ia

în calcul declarațiile inculpatului făcute în ședința de judecată prin care angajații

instituției penitenciare au aplicat un tratament inuman și degradant față de inculpat,

deoarece în prezent plângerea inculpatului se află în examinare la Procuratura Chișinău,

oficiul Centru, astfel este cert că aprecierea probelor dată de instanța de apel este una

incertă.

9

De asemenea, subliniază că instanța de apel a aplicat eronat prevederile art. 385

alin. (5) Cod de procedură penală, or, termenul pedepsei urma a fi micșorat cu 1068 de

zile.

opinia expusă în referință de către procuror, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că

acesta urmează a fi admis, pentru considerentele de drept și de fapt expuse în contextul

ce urmează.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Soluția de admitere a recursului declarat, în drept, se întemeiază pe dispoziția art.

435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit căreia judecând recursul

instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială a hotărârii atacate și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanță, la această etapă a

procedurilor.

Din textului recursului declarat problema dedusă judecății în respectiva cauză vine

în raport cu aprecierea probelor și aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de

procedură penală, sub aspectul reducerii pedepsei penale aplicate inculpatului.

În acest sens, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că alegațiile avocatului în

partea aplicării prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală sunt veridice și

fac obiectul casării parțiale a deciziei recurate, fiind incident temeiul pentru recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume ,,hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care

a afectat soluția instanței”, iar în partea aprecierii eronată a probelor de către instanța de

apel, Colegiul penal le respinge ca fiind neîntemeiate.

Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel micșorând pedeapsa aplicată

inculpatului nu indică în partea descriptivă a deciziei formula de calcul cu care a operat

și care a dus la micșorarea pedepsie cu 294 de zile. Or, instanța de apel urma să indice cu

precizie calculul efectuat, temeiurile care au dus la micșorarea pedepsei și documentele

care confirmă rațiunea reducerii pedepsei.

Astfel, instanța de apel la micșorarea termenului pedepsei ține cont informația

prezentată de administrația instituției penitenciare nr. 13 Chișinău din 22.01.2021 nr.

7/C-22/21, care denotă că inculpatul se deține până la data comunicatului în celula 100

care are 12 paturi la 25 m2, ceia ce confirmă că inculpatul în continuare se deținea în

condiții inumane și degradante, or, standardul fiind de 4 m2 de spațiu locativ per

deținut.

10

Așadar, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest aspect, Colegiul

penal lărgit constată că această instanță, la examinarea apelului în partea aplicării art.

385 alin. (5) Cod de procedură penală, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin.

(1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, în acest sens.

Instanța de recurs reține că, prima instanță a indicat în dispozitivul sentinței că

,,Măsura preventivă aplicată inculpatului - arest preventiv- se menține până la intrarea sentinței

în vigoare”.

Prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, stipulează că în cazul

constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula

în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

Instanța de apel a admis în parte apelul inculpatului, a casat parțial sentința, în

partea reducerii pedepsei în baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și a

pronunțat în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care în temeiul articolului 385 alin. (5) Cod de procedură penală, a fost

redusă pedeapsa stabilită inculpatului pentru deținerea în condiții inumane în

Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 09.01.2019 (data reținerii) până

la data de 28.10.2019 (data pronunțării sentinței) cu 294 zile.

Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel a redus pedeapsa stabilită

inculpatului pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de

prevenit pentru perioada 09.01.2019 - 28.10.2019, însă eronat a aplicat prevederile art. 88

alin. (3) Cod penal (se calculează o zi pentru o zi) pentru perioada de la pronunțarea

sentinței până la pronunțarea deciziei, perioadă în care inculpatului, conform sentinței,

i-a fost menținută măsura preventivă - arestul preventiv.

Subsecvent, Colegiul penal lărgit respinge ca neîntemeiate alegațiile apărării prin

care susține dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, or, la etapa

recursului ordinar, instanța nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică

doar dacă s-au aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de fond

și, după caz, de instanța de apel.

Astfel, critica adusă de către apărătorul Croitor Alexei referitor la procedura de

apreciere a probelor, ține de starea de fapt, care a fost efectuată de instanța de apel și

careva îndoieli privind corectitudinea aprecierii lor nu sunt, instanța de apel pe deplin

le-a examinat, apreciind toate probele din dosar în ansamblu și, conform art. 414 alin.

(2), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat detaliat asupra motivelor

cererilor de apel.

11

O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate fi

efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă numai temeiurile de drept.

Subsecvent, Colegiul penal subliniază că potrivit jurisprudenței CtEDO, în

asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă,

acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care

instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient

orice drept de recurs eventual, o Curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească

de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c.

Spaniei, Helle c. Finlandei).

Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o

examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția

cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării

deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând

formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO Perez c. Franței,

Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Totodată, Colegiul penal lărgit respinge ca fiind neîntemeiată alegația apărării

precum că instanța de apel urma să ia în calcul că se află spre examinare în procuratura

plângerea inculpatului împotriva acțiunilor angajaților instituției penitenciare unde se

află sub arest, or, recursul nu conține careva anexe/documente care să confirme aceste

alegații.

Mai mult decât atât, afirmațiile inculpatului precum că a fost supus relelor

tratamente în instituția penitenciară unde se deține, face obiectul unei alte cauze penale,

astfel, instanța de apel nu comis careva erori sub acest aspect.

Așadar, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel nu a comis erori de

drept în raport cu stabilirea stării de fapt precum și încadrarea juridică a acțiunilor

săvârșite de către inculpat, mai mult hotărârea în această parte cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția. Însă, instanța de apel a pronunțat o decizie nemotivată în

partea micșorării pedepsei penale în temeiul art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală,

astfel, așa precum am menționat mai sus, Colegiul penal lărgit casează parțial decizia, cu

dispunerea rejudecării cauzei în această parte de aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

În concluzie, Colegiul penal lărgit susține că, la rejudecarea cauzei instanța de apel

urmează să se conducă de prevederile art. 414 Cod de procedură penală, care prevede

procedura de rejudecare și limitele acesteia, totodată să se pronunțe la modul cuvenit și

în strictă conformitate cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, să

verifice și să aprecieze probele administrate în acest sens, în strictă conformitate cu

cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

12

inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei ținând cont de motivele expuse în pct. 9 al

prezentei decizii și să indice cu suficientă claritatea formula de calcul pentru a pronunța

o hotărâre legală și întemeiată în această parte, care să corespundă prevederilor art. 417

Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Croitor Alexei în numele

inculpatului, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09

decembrie 2021, în partea aplicării prevederilor alin. (5) al art. 385 din Codul de

procedură penală, în cauza penală în privința lui Basov Leon XXXXX, și dispune

rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Celelalte dispoziții ale deciziei contestate se mențin.

Decizia nu se supune căilor de atac în partea dispusă rejudecării, în rest este

irevocabilă.

Pronunțată integral la 10 august 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Iurie Diaconu

Victor Boico

13

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-08-10
1,00
1ra-536/2022 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-536/2022 1-19083968-01-1ra-06042022 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 18 iulie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte – Nadejda Toma, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Iurie
CSJ 2022-07-29
0,96
1ra-281/2022 — art. 217/1 alin. 3 lit. b, f CP
Dosarul nr. 1ra-281/2022 1-18136865-01-1ra-23022022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 06 iunie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion, Diaconu Iurie, Catan
CSJ 2021-06-17
0,96
1ra-712/2021 — art. 217/1 alin. 4 lit. d, art. 219 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-712/2021 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 17 mai 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Boico Victor, judecând, î
CSJ 2022-04-15
0,96
1ra-305/2022 — art. 217 alin. 4 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-305/2022 1-21054246-01-1ra-28022022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 23 martie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nadejda Toma, Judecători Iurie Diaconu, Victor
CSJ 2022-06-17
0,95
1ra-283/2022 — art. 217 alin. 2, 217 alin. 4 lit. b, 217-1 alin. 4 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-283/2022 1-19009029-01-1ra-23022022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 18 aprilie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit în componenţa: preşedinte Nadejda TOMA judecători Liliana CATAN Iurie DIACON
Sursă