1ra-485/2022 — art. 190 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-485/2022 — art. 190 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-485/22
1-20067782-01-1ra-28032022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
27 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Diaconu Iurie, Boico Victor,
judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar
declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de Circumscripție Bălți, Ioniță Tatiana,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 ianuarie 2022, în cauza
penală în privința lui,
Bucatari Stanislav XXXXX, născut la XXXXX.
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 22.06.2020 – 24.11.2021;
Instanța de apel: 15.12.2021 – 26.01.2022;
Instanța de recurs: 28.03.2022 – 27.06.2022.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Central din 24 noiembrie 2021,
Bucatari Stanislav a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 190 alin. (1) Cod penal, și ținând cont de prevederile art. 3641 Cod de procedură
penală i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de 4 luni închisoare, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții vătămate OCN ”Sebo Credit”
SRL, Tetelea Silvia, a fost admisă, dispunându-se încasarea de la Bucatari Stanislav
în beneficiul părții vătămate OCN ”Sebo Credit” SRL, cu sediul în mun. Chișinău,
str. Mitropolit Varlaam, 63/26, XXXXX, suma de 8 360 lei cu titlu de prejudiciu
material.
Pentru a se pronunța cu sentința în cauză, instanța de fond a constatat că,
Bucatari Stanislav la 30 aprilie 2018, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei
persoane prin escrocherie, activând în calitate de șofer la Gurău Ion, abuzând de
faptul, că ultimul a lăsat buletinul său de identitate în mașină, s-a prezentat la OCN
”Sebo Credit” cu sediul în orașul Drochia, strada Gudanov nr.11, a dus în eroare
lucrătorii sucursalei cu privire la identitatea sa, prezentându-se ca Gurău Ion,
confirmând cu buletinul identitatea sa, sub pretextul beneficierii unui credit, a
încheiat un contract de credit pe numele lui Gurău Ion, în temeiul căruia a primit de
1
la sucursala OCN ”Sebo Credit” bani în sumă de 4 200 lei, însă nu a rambursat la
timp creditul, prin ce a cauzat părții vătămate un prejudiciu material considerabil în
mărime de 8360 lei.
Astfel, prima instanța a calificat acțiunile comise de către inculpat drept
escrocherie conform următoarelor semne calificative: dobândirea ilicită a bunurilor altei
persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca
adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința
naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora
este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori
dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a
produs daune considerabile, infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal.
Nefiind de acord cu soluția adoptată de către prima instanță avocatul
Tudorica Andrei în numele inculpatului Bucatari Stanislav a declarat apel prin care
a solicitat casarea parțială a respectivei sentințe, în latura pedepsei, cu pronunțarea
unei noi hotărâri, prin care față de inculpatul Bucatari Stanislav să fie aplicată
pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității.
În argumentarea cerințelor formulate, apărătorul a invocat, că pedeapsa
aplicată inculpatului Bucatari Stanislav este una prea aspră, în raport cu faptul că
acesta a recunoscut vina de comiterea infracțiunii imputate, se căiește sincer de cele
comise, cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod
de procedură penală.
De asemenea, avocatul Tudorica Andrei a menționat că inculpatul nu a
recuperat prejudiciul material în legătură cu starea materială dificilă în familia sa,
însă este de acord de a recupera acest prejudiciu.
La fel, apărare a subliniat că la stabilirea pedepsei prima instanță nu a luat în
calcul faptul că inculpatul Bucătari Stanislav are și o stare familiară dificilă, soția
Bucătari Natalia nu este plasată în câmpul muncii și mai are la întreținere și pe mama
sa de o vârstă înaintată Bucătari Ecaterina, iar fiind privat de libertate inculpatul nu
va putea întreține familia.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 ianuarie 2022, a
fost admis din alte motive apelul declarat de către avocatul Tudorica Andrei în
numele inculpatului Bucatari Stanislav, casată parțial sentința în latura pedepsei și
pronunțată o nouă hotărâre în ceastă parte, potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, după cum urmează.
În baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, 107 alin. (1) Cod penal,
Bucatari Stanislav XXXXX se liberează de răspundere penală și procesul penal în privința
acestuia pe art. 190 alin. (1) Cod penal încetează, în temeiul art. 2 al Legii nr.243 din
2
24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021) privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de
la proclamarea independenței Republicii Moldova.
Bucatari Stanislav XXXXX se eliberează de sub arest imediat, dacă în privința lui nu
este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau dacă nu execută pedeapsa penală
privativă de libertate în baza altor hotărâri judecătorești.
În rest, au fost menținute dispozițiile sentinței pronunțate de către prima
instanță.
4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a conchis că instanța de
fond în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală a respectat
normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv
circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității, și din punct de vedere al
coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Bucatari
Stanislav în comiterea escrocheriei, acțiunile acestuia fiind calificate conform art. 190
alin. (1) Cod penal, inculpatul acceptând încadrarea juridică a acțiunilor sale și
recunoscând vina în comiterea infracțiunii imputate, atât în prima instanță cât și în
instanța de apel, solicitând aplicarea în privința sa a actului de amnistie.
Având în vedere solicitările părții apărării, instanța de apel a stabilit
intervenirea la caz a circumstanțelor care condiționează liberarea de răspundere
penală a lui Bucatari Stanislav și încetarea procesului penal, în acest sens menționând
următoarele.
Potrivit art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sentința de încetare
a procesului penal se adoptă dacă: există alte circumstanțe care exclud sau
condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.
Potrivit art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect
înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau
comutarea ei.
Astfel, la 24 decembrie 2021 a fost adoptată Legea nr.243 din (în vigoare 31
decembrie 2021) privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova, care potrivit art.1 alin.(1), se aplică
condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate, (...), dacă
persoanele respective cad sub incidența prevederilor art.2-5, 7, 8.
În acest sens, instanța de apel a notat că potrivit art. 2 alin. (2) al Legii sus
menționate, procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea
prezentei legi, pentru care Codul penal nr.985/2002 prevede drept pedeapsă
principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un
termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei,
cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.
3
Reieșind din actele cauzei, inculpatul Bucatari Stanislav a comis infracțiunea
prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal la 30 aprilie 2018, adică până la adoptarea
Legii sus menționate, iar pedeapsa sub formă de închisoare prevăzută de sancțiunea
articolului incriminat constituie de până la 3 ani, astfel infracțiunea calificându-se ca
mai puțin gravă. În aceste circumstanțe, instanța de apel a conchis că lipsesc
impedimente pentru aplicarea față de inculpat a actului de amnistie, lipsind
excepțiile reglementate de legislator la art. 6 al legii menționate.
Astfel, instanța de apel a constatat că apelul declarat pe caz de către avocatul
Tudorica Andrei în numele inculpatului Bucatari Stanislav, urmează a fi admis din
alte motive, cu casarea sentinței în latura pedepsei și pronunțarea în această parte a
unei noi hotărâri de liberare a ultimului de răspundere penală și încetare a procesului
penal, în legătură cu intervenirea Legii privind amnistia.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror
care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită casarea
deciziei cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel în alt
complet de judecată.
În susținerea celor solicitate, recurentul invocă că în conținutul prevederilor art.
З91 Cod procedură реnală temeiul de încetare - intervenirea amnistiei - nu se
regăsește, iar existența circumstanțelor саrе exclud urmărirеа реnаlă lа fel nu include
amnistia са temei de încetare, prin urmare unica instanța de apel urma să aplice
prevederile prevăzute de art. 389 alin. (4) Cod de procedură, și să pronunțe o sentință
de condamnare cu stabilirea pedepsei și liberarea de la executarea ei in cazul
amnistiei conform art.107 Cod penal.
Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele
invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis din
următoarele considerente.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând
recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea hotărârii atacate și să
dispună rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată, dacă
constată că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de către
recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit
reține că este pertinent în speța dată temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin.
4
(1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele
pe care se întemeiază soluția și-a găsit confirmarea în cauza dată, invocând în acest context
următoarele.
Potrivit art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se
aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, cu excepțiile
prevăzute în Partea specială titlul II capitolul IV secțiunea 1.
Conform art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de apel,
judecând cauza în ordine de apel, admite apelul, casând sentința parțial sau total,
inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2), și pronunță o nouă hotărâre, potrivit
modului stabilit, pentru prima instanță.
În corespundere cu art. 414 alin. (1), (2), (5) și (6) Cod de procedură penală,
instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în
baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,
verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor
în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal și se pronunță asupra
tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze
concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în
ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.
Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța
de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă
instanță. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia
instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la
admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Totodată, conform art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură penală,
procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală și a instanțelor
judecătorești desfășurată în conformitate cu prevederile prezentului cod, exceptând
doar situațiile când prioritate au reglementările internaționale sau când unele
prevederi legale sunt declarate neconstituționale. Potrivit art. 2 alin. (4) Cod de
procedură penală, normele juridice cu caracter procesual din alte legi naționale pot
fi aplicate numai cu condiția includerii lor în prezentul cod.
Astfel, în corespundere cu art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce
are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei
aplicate sau comutarea ei. Potrivit art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, urmărirea
penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi
încetată în cazurile în care a intervenit amnistia. Conform art. 285 alin. (2) și (7) Cod
de procedură penală, încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a
persoanei, prevăzute la art. 275 pct. 4)–9) din prezentul cod.
5
Încetarea urmăririi penale și liberarea persoanei de răspundere penală nu pot
avea loc contrar voinței acesteia. În acest caz, urmărirea penală continuă.
Potrivit art. 350 alin. (1) Cod de procedură penală, dacă în ședința preliminară
s-au constatat temeiurile prevăzute în art. 332, instanța, prin sentință motivată,
încetează procesul penal în cauza respectivă. Conform art. 332 alin. (1) și (5) Cod de
procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul
din temeiurile prevăzute în art. 285 alin. (2), instanța, prin sentință motivată,
încetează procesul penal în cauza respectivă. În cazul prevăzut la art. 275 pct. 4),
încetarea procesului penal nu se admite fără acordul inculpatului. În acest caz,
procedura continuă în mod obișnuit.
Potrivit art. 384 alin. (1), (3) și (4) Cod de procedură penală, instanța hotărăște
asupra învinuirii înaintate inculpatului prin adoptarea sentinței de condamnare, de
achitare sau de încetare a procesului penal. Sentința instanței de judecată trebuie să
fie legală, întemeiată și motivată. Instanța își întemeiază sentința numai pe probele
care au fost cercetate în ședința de judecată.
Conform art. 389 alin. (1) și (4) pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de
condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești,
vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de
probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare se adoptă cu
stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107
Cod penal.
Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), alin. (4) Cod de procedură penală, partea
descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă: descrierea faptei criminale,
considerată ca fiind dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată
și motivele pentru care instanța a respins alte probe, încadrarea juridică a acțiunilor
inculpatului.
Partea descriptivă a sentinței de încetare a procesului penal trebuie să conțină
descrierea și motivarea temeiurilor pentru încetarea procesului penal.
Conform art. 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, în dispozitivul
sentinței de condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat
de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, categoria și mărimea pedepsei
aplicate inculpatului. În caz dacă instanța îl găsește pe inculpat vinovat, dar îl
liberează de pedeapsă pe baza prevederilor respective ale Codului penal, ea este
obligată să menționeze aceasta în dispozitivul sentinței.
Potrivit art. 396 pct. 2) Cod de procedură penală, dispozitivul sentinței de
încetare a procesului penal trebuie să cuprindă dispoziția de încetare a procesului
penal și motivul pe care se întemeiază încetarea procesului.
6
În corespundere cu art. 1 alin. (4) din Legea nr. 243 privind amnistia în legătură
cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,
aplicarea amnistiei față de persoanele inculpate se decide de instanța de judecată, la
faza de judecare a cauzei.
Art. 2 alin. (1) și (4) prescriu că, procesele penale în privința infracțiunilor
săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr.985/2002
prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa
cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de judecare a cauzei, cu
excepțiile prevăzute de prezenta lege.
În privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1)
din prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî
încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția
inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește
criteriile stabilite la art. 1 și nu cade sub incidența art. 6.
Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,
deoarece, rejudecând cauza conform regulilor generale, potrivit descriptivului și
dispozitivului deciziei contestate (pct. 4. din decizie):
a) dispunând, neclar, în dispozitiv că „În baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, 107 alin. (1) Cod penal, Bucatari Stanislav XXXXX se liberează de
răspundere penală și procesul penal în privința acestuia pe art. 190 Cod penal încetează în
temeiul art. 2 al Legii nr. 243 din 24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021) privind amnistia în
legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.”, nu
a respectat procedura de aplicare a actului de amnistie prevăzută de normele
Codului de procedură penală, enunțate supra.
Astfel, consecutivitatea prescripțiilor din art. 1 alin. (1), 7 alin. (1) – (8) , 2 alin.
(4), 275 pct. 4), 285 alin. (2) și (7), 350 alin. (1), 332 alin. (1) și (5), 384 alin. (1), (3) și (4),
389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de
procedură penală, atestă clar și concludent că încetarea procesului penal în cazul
amnistiei poate fi dispusă doar de instanța de fond, și doar la faza ședinței preliminare,
când inculpatul consimte (art. 350 alin. (1), 332 alin. (1) Cod de procedură penală).
Ulterior însă, dat fiind că procedura continuă în mod obișnuit (art. 332 alin. (5)
Cod de procedură penală), instanțele de fond și de apel (art. 413 alin. (1), art. 415 alin.
(1) pct. 2), 419 Cod de procedură penală), hotărăsc asupra învinuirii înaintate
inculpatului și aplicarea actului de amnistie doar prin adoptarea sentinței sau deciziei,
de condamnare, când vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată
prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, iar în dispozitiv - cu
constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea
7
penală, cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei (art. 384, 389 alin. (1) și
(4) pct. 2), 394, 395 Cod de procedură penală).
În același timp, legiuitorul în prevederile art. 391 Cod de procedură penală
(sentința de încetare a procesului penal), nu a statuat că, după ce procedura continuă în
mod obișnuit și instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului, ea va
adopta o sentință de încetare a procesului penal în cazul aplicării actului amnistiei,
cât, de altfel, și a prescripției.
Or, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte
situații similare, regăsite în art. 391 Cod de procedură penală, sunt soluționate, după
faza ședinței preliminare (art. 332 alin. (5), 384 Cod de procedură penală), doar în cadrul
adoptării unei sentințe sau deciziei (instanței de apel) de condamnare, în virtutea
esenței sale procedurale și a specificului de a hotărî asupra învinuirii formulate
inculpatului în condițiile prescrise la art. 389, 394 alin. (1) și (2) și 395 Cod de
procedură penală, spre deosebire de cele prevăzute în art. 394 alin. (4) și 396 Cod de
procedură penală, adică cele proprii unei sentințe de încetare.
Mai mult, prevederile de drept enunțate nu sunt declarate neconstituționale și
nici nu contravin reglementărilor internaționale, pentru a fi exceptate și omise, deci
urmează a fi aplicate întocmai (art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură
penală).
Lecturând decizia instanței de apel, Colegiul penal lărgit notează că instanța
nu a verificat și apreciat probele administrate în respectiva cauză penală și nu s-a
pronunțat asupra motivelor invocate în apelul de pe rol, inclusiv asupra celor
reproduse la pct. 3. din prezenta decizie, cât și în felul și esența în care acestea au fost
enunțate, în special în latura pedepsei penale.
Astfel, împrejurările enunțate relevă, în mod clar și evident, că instanța de apel
nu a judecat apelul în conformitate cu rigorile prevăzute de lege, deoarece a adoptat
o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția și nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de
recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța
de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de
recurs.
Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către
instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune
soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei și dispunerea rejudecării
cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
8
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile
art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și
limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu
prevederile legii penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și
de drept ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie și nemijlocit
de motivele casării acesteia, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre
legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de
Circumscripție Bălți, Ioniță Tatiana, casează total decizia Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 26 ianuarie 2022, în cauza penală în privința lui Bucatari Stanislav
XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet
de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Decizia motivată pronunțată la 03 august 2022.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Guzun Ion
Catan Liliana
Diaconu Iurie
Boico Victor
9