1ra-261/2022 — art. 42, 186 alin. 4 CP

1ra-261/2022 — art. 42, 186 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-261/2022

1-20053927-01-1ra-22022022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului Bîrsă Ion și de către avocatul Șpac Rodica

în numele inculpatului Gojean Gheorghe, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Bîrsă Ion XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX;

Gojean Gheorghe XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX și domiciliat în

XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 22.05.2020 − 30.10.2020;

Instanța de apel: 26.11.2020 − 30.11.2021;

Instanța de recurs: 22.02.2022 − 18.05.2022.

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

fiind judecată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Bîrsă Ion XXXXX și Gojean

Gheorghe XXXXX au fost recunoscuți vinovați și condamnați pentru comiterea infracțiunii

prevăzute la art. art. 42, 186 alin. (4) Cod penal, fiindu-le stabilite următoarele pedepse:

- lui Bîrsă Ion, cu aplicarea prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, 4 (patru) ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 5 (cinci) ani;

- lui Gojean Gheorghe, cu aplicarea prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal − 3 (trei)

1

ani și 4 (patru) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 4 (patru) ani.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Zagaevschi Iurie s-a admis parțial

și s-a încasat în mod solidar din contul inculpaților Bîrsă Ion și Gojean Gheorghe în

beneficiul lui Zagaevschi Iurie suma de 120 474 (una sută douăzeci mii patru sute șaptezeci

și patru),93 lei cu titlu de prejudiciul material cauzat prin infracțiune și suma de 4 000

(patru mii) lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca

neîntemeiată.

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea reprezentantului părții vătămate, avocatul

Ciumac Ion cu privire la punerea sub sechestru a bunurilor ce aparțin inculpaților, ca

măsură de asigurare a acțiunii civile.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a reținut că, Bîrsă

Ion, în perioada de timp de la 31 decembrie 2019 ora 20:20 min., până la 01 ianuarie 2020

ora 05:30 min., împreună cu Gojean Gheorghe, intenționat și prin coparticipație, urmărind

scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, acționând cu intenție directă, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod

conștient survenirea lor, în rezultatul unui plan bine definit de către o altă persoană în

calitate de organizator, cauza penală în privința căreia a fost disjunsă, prin forțarea

geamului de la bucătărie, au pătruns în casa de locuit situată pe str. XXXXX, de unde în

mod ascuns au sustras: un ceas din aur în valoare 29 000 lei; set din aur turcesc (inel, cercei,

pandativ) în valoare de 10 325,58 lei; lanț din aur turcesc în valoare de 1 720,93 lei; set cu

perlă (inel, cercei) în valoare de 3 500 lei; set din aur rusesc (inel, cercei) în valoare de 24

075 lei; set din aur rusesc (inel, cercei) în valoare de 6 741 lei; inel german în valoare de 9

630,25; inel din set italian în valoare de 6 741 lei; lanț cu pandativ în valoare de 5 778,15 lei;

trei cruciulițe în valoare totală de 10 000 lei; set cu cercei în valoare de 6 741 lei; set turcesc

cu perlă în valoare de 1 720,93 lei; set rusesc cu topaz (inel, cercei) în valoare de 7 704,20

lei; set rusesc (inel, cercei) în valoare de 12 000 lei; inel din aur în valoare de 4 650 lei, telefon

mobil de model „Iphone 11” în valoare de 13 000 lei, cu nr. de IMEI 1: 354002105804536 și

IMEI 2: 354002105915522; 4 ceasuri de mână în sumă totală de 30 000 lei; un pix de culoare

neagră în care se afla cameră de supraveghere USB în valoare de 2 000 lei; o medalie cu

inscripția „50 ani de la Victorie” în valoare de 1 000 lei; o sabie și un cuțit suvenir de culoare

cafenie închisă în valoare totală de 3 000 lei; un planșet de model „ASUS” în valoare de 2

000 lei, cauzându-i părții vătămate Zagaevschi Iurie un prejudiciu material în proporții

mari, în sumă totală de 191 328.04 lei.

Gojean Gheorghe, în perioada de timp de la 31 decembrie 2019 ora 20:20 min., până

la 01 ianuarie 2020 ora 05:30, împreună cu Bîrsă Ion, intenționat și prin coparticipație,

2

urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, acționând cu intenție directă,

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind

în mod conștient survenirea lor, în rezultatul unui plan bine definit de către o altă persoană,

în calitate de organizator, cauza penală în privința căreia a fost disjunsă, prin forțarea

geamului de la bucătărie au pătruns în casa de locuit situată pe str. XXXXX, de unde în

mod ascuns au sustras: un ceas din aur în valoare 29 000 lei; set din aur turcesc (inel, cercei,

pandativ) în valoare de 10 325,58 lei; lanț din aur turcesc în valoare de 1 720,93 lei; set cu

perlă (inel, cercei) în valoare de 3 500 lei; set din aur rusesc (inel, cercei) în valoare de 24

075 lei; set din aur rusesc (inel, cercei) în valoare de 6 741 lei; inel german în valoare de 9

630,25; inel din set italian în valoare de 6 741 lei; lanț cu pandativ în valoare de 5 778,15 lei;

trei cruciulițe în valoare totală de 10 000 lei; set cu cercei în valoare de 6 741 lei; set turcesc

cu perlă în valoare de 1 720,93 lei; set rusesc cu topaz (inel, cercei) în valoare de 7 704,20

lei; set rusesc (inel, cercei) în valoare de 12 000 lei; inel din aur în valoare de 4 650 lei, telefon

mobil de model „Iphone 11” în valoare de 13 000 lei, cu nr. de IMEI 1: 354002105804536 și

IMEI 2: 354002105915522; 4 ceasuri de mână în sumă totală de 30 000 lei; un pix de culoare

neagră în care se afla cameră de supraveghere USB în valoare de 2 000 lei; o medalie cu

inscripția „50 ani de la Victorie” în valoare de 1 000 lei; o sabie și un cuțit suvenir de culoare

cafenie închisă în valoare totală de 3 000 lei; un planșet de model „ASUS” în valoare de 2

000 lei, cauzându-i părții vătămate Zagaevschi Iurie un prejudiciu material în proporții

mari, în sumă totală de 191 328.04 lei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpaților au fost încadrate

juridic în baza art. art. 42, 186 alin. (4) Cod penal, autorat la infracțiunea de furt, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită în proporții mari.

- Procurorul, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri prin care lui Bîrsă Ion XXXXX și Gojean Gheorghe XXXXX, recunoscuți

vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 42, 186 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, lui Bîrsă Ion XXXXX să-i fie stabilită o

pedeapsă sub formă de închisoare pentru un termen de 4 ani și 5 luni, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, iar lui Gojean Gheorghe XXXXX, să-i fie stabilită o pedeapsă

sub formă de închisoare pentru un termen de 3 ani și 4 luni, cu executare în penitenciar de

tip semiînchis.

În motivarea apelului s-a invocat că la individualizarea pedepsei, prima instanță nu

a luat în considerare personalitatea inculpaților, și anume că Bîrsă Ion, anterior, în anul

2019 a fost condamnat, iar la moment pe rolul Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova se află

alte două cauze penale. Atât în cadrul urmăririi penale, cât și la etapa judecării cauzei, nu

au fost întreprinse careva măsuri de a recupera prejudiciul cauzat prin infracțiune.

Astfel că, pedeapsa aplicată inculpaților sub formă de închisoare cu suspendarea

3

condiționată a acesteia, nu este una echitabilă, nu-și va atinge scopul, adică nu va influența

asupra corectării și reeducării vinovaților;

- avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului Bîrsă Ion, care a solicitat casarea

parțială a sentinței, în partea admiterii acțiunii civile înaintată de Zagaievschi Iurie privind

încasarea de la inculpatul Bîrsă Ion a prejudiciului material în mărime de 120 474, 93 lei și

prejudiciului moral în sumă de 4 000 lei.

În motivarea apelului a indicat că a solicitat respingerea cererii de chemare în

judecată depusă de partea vătămată Zagaevschi Iurie din motiv că a fost solicitată încasarea

prejudiciului material în mod solidar de la persoana în privința căreia cauza a fost disjunsă,

Ion Bîrsă și Gheorghe Gojean în beneficiul lui Zagaevschi Iurie a prejudiciului material în

sumă de 120 474, 93 lei, și prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei. La fel, s-a menționat

că cauza penală disjunsă se află în examinare în procedura generală la alt judecător.

Concomitent, instanța a admis prejudiciul material în sumă de 120 474,93 lei, și a

dispus încasarea prejudiciului moral estimat la suma de 4 000 lei, de la Ion Bîrsă și

Gheorghe Gojean, însă cealaltă cauză penală disjunsă se va examina o perioada mai

îndelungată, având în vedere specificul procedurii generale.

Astfel, consideră că inculpatul Bîrsă Ion nu poate fi obligat să achite prejudiciul

material și moral care a fost cauzat inclusiv și de alte persoane, deoarece ar contraveni

principiului individualizării răspunderii penale.

apelurile declarate au fost admise, cu casarea parțială a sentinței, în partea stabilirii

pedepsei, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, după cum urmează:

Lui Gojean Gheorghe, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art.

42, 186 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 70 alin. (31), art. 79 Cod penal, i s-

a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea

acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 901 alin. (1) Cod penal, prima parte a pedepsei stabilită lui

Gojean Gheorghe de 1 (unu) an și 6 (șase) luni închisoare, urmează a fi executată în

penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei de 1(unu) an și 6 (șase) luni, se suspendă

condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani.

Lui Bîrsă Ion, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 42, 186

alin. (4) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal, i s-a stabilit o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea acesteia în

penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 901 alin. (1) Cod penal, prima parte a pedepsei stabilită lui

Bîrsă Ion de 2 (doi) ani închisoare, urmează a fi executată în penitenciar de tip semiînchis,

iar restul pedepsei de 2 (doi) ani, se suspendă condiționat pe o perioadă de probațiune de

4

3 (trei) ani.

În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

3.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a relevat că cauza penală a fost judecată

pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform prevederilor art. 3641

Cod de procedură penală, în baza cererii scrise personal de inculpați la data de 10.06.2020

(f.d. 208; 209, vol. II), acceptate de instanța de judecată prin încheierea protocolară din

10.06.2020.

Analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz, opțiunea primei

instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul

urmăririi penale nu au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală,

fapt ce a condiționat concluzia că instanța de apel nu este în drept de a reține o altă situație

de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță.

Astfel, la caz s-a constatat că prima instanță a respectat normele procesuale, a

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat

probelor administrate în faza de urmărire penală, acceptate de inculpați, o apreciere legală

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind

vinovăția inculpaților Bîrsă Ion și Gojean Gheorghe în baza art. 42, 186 alin. (4) Cod penal.

Însă, instanța de apel a opinat că, prima instanță pripit a conchis că o pedeapsă non

privativă de libertate este una echitabilă în cazul dat, că va fi capabilă să atingă scopul legii

penale de restabilire a echității sociale, corectare, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, or, inculpații urmează să

conștientizeze fapta comisă.

Așadar, instanța de apel a subliniat că aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, adică

suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o categorie aparte de

pedeapsă, ci o măsură oferită condamnaților prin lege de a demonstra că infracțiunea

comisă de ei este un incident în viața acestora.

În același rând, s-a remarcat că în textul art. 90 alin. (1) Cod penal, lexemul „poate”,

oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei

norme.

Îndeplinirea condițiilor de lege, poate fi aplicată sau exclusă la orice etapă a

procesului penal, pentru înlăturarea erorii admise la etapa anterioară.

Acestea fiind constatate, instanța a ajuns la concluzia că infracțiunea comisă de către

inculpați are un grad sporit de gravitate, care nu poate fi neglijat la stabilirea modului de

executare a pedepsei, fiind absolut necesară izolarea acestora de societate, or

circumstanțele săvârșirii infracțiunii argumentează aplicarea pedepsei reale cu închisoare

și anume: au acționat cu intenție directă, prin coparticipație, în rezultatul unui plan bine

5

definit.

Totodată, urma a se reține că, Bîrsă Ion nu este la prima abatere a legii penale, acesta

în anul 2019 fiind condamnat.

Cu referire la Gojean Gheorghe, instanța a reținut că în privința acestuia au fost

pornite mai multe cauze penale pentru infracțiuni similare. La 13.12.2019 o cauză penală a

fost încetată în temeiul art. 109 Cod penal. O altă clauză penală a fost clasată pe motivul

retragerii plângerii de către victimă, iar la moment alta se află în examinare.

Atât în cadrul urmăririi penale, cât și la judecarea cauzei, nici unul dintre inculpați

nu a întreprins careva măsuri de a recupera prejudiciul cauzat prin infracțiune.

Conform rechizitoriului circumstanțe agravante în privința inculpaților Bîrsă Ion și

Gojean Gheorghe − nu au fost stabilite.

Ca circumstanță atenuantă în privința inculpatului Bîrsă Ion, instanța a constatat,

potrivit alin. (1) lit. b) al art. 76 Cod penal − săvârșirea infracțiunii de către o persoană care

a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 ani.

Ca circumstanță atenuantă în privința inculpatului Gojean Gheorghe, instanța a

constatat, în baza alin. (1) lit. b) al art. 76 Cod penal − săvârșirea infracțiunii de către un

minor.

Totodată, infracțiunea comisă de inculpați prevăzută la art. 42, 186 alin. (4) Cod

penal, este atribuită conform art. 16 Cod penal, categoriei infracțiunilor grave.

În corespundere cu prevederile art. 70 alin. (3) Cod penal, la stabilirea pedepsei

închisorii pentru persoana care, la data săvârșirii infracțiunii, nu a atins vârsta de 18 ani,

termenul închisorii se stabileste din maximul pedepsei, prevăzută de legea penală pentru

infracțiunea săvârșită, reduse la jumătate.

Conform alin. (31) al aceluiași articol, la aplicarea pedepsei persoanelor care au atins

vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care au săvârșit infracțiune la vârsta

de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o treime. În cazul în care instanța,

ținând cont de personalitatea infractorului, ajunge la concluzia că doar prin aplicarea

pedepsei în limitele generale se va atinge scopul pedepsei penale, aceasta poate dispune o

pedeapsă în limitele prevăzute de legea penală pentru infracțiunea săvârșită. Necesitatea

aplicării pedepsei în limitele generale urmează a fi argumentată de către instanța de

judecată.

Măsurile coercitive statale împotriva unor asemenea încălcări sunt menite a eradica

acest flagel care perturbează relațiile sociale cu privire la posesia și deținerea bunurilor

mobile, mai ales că fenomenul încălcării posesiei și a deținerii bunurilor mobile este tot mai

larg răspândit și afectează în mod direct valorile sociale ocrotite de legea penală prin fapta

prejudiciabilă prescrisă la art. 186 Cod penal.

Conform prevederilor art. 90 Cod penal legiuitorul a stabilit că În cazul în care

instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge

6

la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar,

aceasta poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând în

hotărâre perioada de executare a pedepsei în închisoare și perioada de probațiune sau, după caz,

termenul de probă, precum și motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei.

Prima parte a pedepsei se execută în penitenciar, iar restul pedepsei se suspendă.

În acest sens, instanța de apel a conchis că inculpații Bîrsă Ion și Gojean Gheorghe

întrunesc condițiile art. 901 Cod penal, având în vedere că ultimii au o vârstă fragedă, nu

sunt la prima abatere a legii penale, au recunoscut vinovăția, solicitând examinarea cauzei

în procedură simplificată în baza art. 3641 Cod de procedură penală.

Conform art. 61 Cod penal pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și

un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Astfel, instanța de apel a reiterat că pedeapsa stabilită lui Bîrsă Ion și Gojean

Gheorghe cu închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, nu este echitabilă,

întrucât nu este capabilă de a contribui la realizarea scopurilor pedepsei penale, cum ar fi

restabilirea echității sociale, corectarea condamnaților și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât de către condamnați, precum și de alte persoane. Practica judiciară

demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate,

jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului

urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este

suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni.

Cât privește argumentele precum că prejudiciul material urma a fi încasat în mod

solidar de la persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, Bîrsă Ion și Gojean

Gheorghe, instanța de apel a explicat că cauza penală în privința lui Bîrsă Ion și Gojean

Gheorghe a fost judecată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, aceștia

recunoscând mărimea prejudiciului cauzat părții vătămate. Mai mult, în cazul în care în

privința persoanei a cărei cauză penală a fost disjunsă, va fi adoptată o sentință de

condamnare privind comiterea infracțiunii incriminate, inculpații Bîrsă Ion și Gojean

Gheorghe vor fi în drept să înainteze o acțiune în regres privind încasarea sumei.

Or, la moment în speță nu sunt întrunite condițiile legale de răspundere solidară a

persoanei în privința căreia cauza penală este disjunsă, Bîrsă Ion și Gojean Gheorghe.

ordinar de către:

- avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului Bîrsă Ion, care invocând temei

pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

7

complet de judecată.

În argumentarea recursului, recurentul afirmă că instanța de apel a stabilit o

pedeapsă inechitabilă și neproporțională faptei comise, neglijând circumstanțele atenuante

prezente la cauză: contribuirea activă la descoperirea infracțiunii sau la identificarea

infractorilor, recunoașterea vinovăției și examinarea cauzei în procedura simplificată.

La fel, se mai menționează că inculpatul a solicitat respingerea cererii de chemare în

judecată depusă de partea vătămată Zagaevschi Iurie din motivul că s-a solicitat încasarea

prejudiciului material în mod solidar de la persoana în privința căreia cauza penală a fost

disjunsă, Ion Bîrsă și Gheorghe Gojean în beneficiul lui Zagaevschi Iurie în sumă de 120

474,93 lei și prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei, însă, cauza penală în privința în

persoanei a cărei cauză penală a fost disjunsă se află în examinare în procedură generală la

un alt judecător.

Instanțele de fond au admis prejudiciul material în sumă de 120 474,93 lei și au

dispus încasarea unui prejudiciu moral în mărime de 4 000 lei din contul Ion Bîrsă și

Gheorghe Gojean, fără a ține cont că cauza penală în privința lui Ruslan Rangu se

examinează în procedură generală, care va dura o perioadă destul de îndelungată;

- avocatul Șpac Rodica în numele inculpatului Gojean Gheorghe, care invocând

temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală,

solicită admiterea recursului, cu aplicarea Legii nr. 243 din 24.12.2022 privind Amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței R. Moldova.

În motivarea recursului se susține că decizia instanței de apel este neîntemeiată, iar

pedeapsa stabilită lui Gojean Gheorghe este una prea aspră, în cauza penală dată sunt

prezente mai multe circumstanțe atenuante prevăzute la art. 76 Cod penal, după cum

urmează: săvârșirea infracțiunii de către un minor sau de către o persoană care a atins

vîrsta de 18 ani, dar nu a atins vîrsta de 21 de ani; căința sinceră prin care inculpatul a

manifestat regretul sincer față de fapta comisă; contribuirea activă la descoperirea

infractiunii, inculpatul străduindu-se de a declara organelor de drept modul cum a comis

infracțiunea, oferind posibilitatea de a descoperi urmele și alte probe ale infracțiunii

săvârșite; recunoasterea vinovătiei. Or, aceasta demonstrează că inculpatul Gojean

Gheorghe, pledând vinovat, a evaluat și a luat atitudine de acțiunile sale, astfel există toate

premisele care demonstrează că comportamentul acestuia poate fi schimbat, fără a fi izolată

de societate.

Decizia instanței de apel este inechitabilă, deoarece la stabilirea pedepsei nu a fost

luat în calcul comportamentul inculpatului după săvârșirea infracțiunii, dat fiind faptul că

ultimul a conștientizat caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale. Mai mult decât atât, acesta

avea un comportament respectuos față de instanța de judecată și se prezenta cu regularitate

la toate ședințele de judecată.

La fel, se atrage atenția că cuantumul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii

8

săvârșite, se stabilește având în vedere persoana celui vinovat, care include date privind

gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa

antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până sau după săvârșirea

infracțiunii, deci este vorba de personalitatea infractorului, or la pronunțarea deciziei în

privința lui Gojean Gheorghe s-a ținut cont doar de gravitatea infracțiunii săvârșite, însă

nu s-a ținut cont de faptul că inculpatul și-a facut concluziile necesare după comiterea

acestei infracțiuni.

Prin urmare, recurenta consideră că inculpatul poate fi reeducat în spiritul

respectării legii și a disciplinei sociale în general și fără aplicarea față de acesta a unei

pedepse privative de liberate.

Totodată, se menționează că la data de 31.12.2021 prin decretul nr. 509 al

Președintelui RM a fost promulgată Legea privind amnistia în legătura cu aniversarea a

XXX-a de la proclamarea independenței, iar articolului incriminat lui Gojea Gheorghe cade

sub incidența legii nominalizate, din care considerent se solicită aplicarea acesteia în cazul

inculpatului.

4.1. Procurorul de nivelul Curții Supreme de Justiție a depus referință privind

opinia sa asupra recursurilor ordinare declarate, solicitând inadmisibilitatea acestora, ca

fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale.

materialelor din dosar și raportat la criticele recurenților, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestora, pentru considerentele ce urmează.

Soluția de inadmisibilitate a recursurilor depuse de recurenți se întemeiază, în drept,

pe dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, potrivit căreia instanța

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de

către recurent. Reieșind din textul recursurilor, apărătorii semnalează temeiul pentru

recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanța de apel în cazul când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este

expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

pct. 8) − nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de

condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire,

9

cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde; pct.

12) − faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

La caz, reieșind din alegațiile expuse de recurenți se constată că, în esență, decizia

instanței de apel este criticată prin prisma modului de individualizare a pedepsei penale

stabilite inculpaților, pe care o consideră neproporțională și greșit individualizată.

La capitolul dat, instanța de recurs este solidară cu soluția pronunțată de instanța

ierarhic inferioară, și constată că la individualizarea pedepsei stabilite inculpaților s-a

acordat deplină eficiență prevederilor art. 7 Cod penal, reieșind din caracterul și gradul

prejudiciabil al faptei comise și pericolul social al acesteia în raport cu persoana vinovată

și circumstanțele cauzei, fapt pentru care, Colegiul penal o acceptă, ca fiind întemeiată,

motivată și bazată pe prevederile art. 61 și 75 Cod penal, coroborat cu art. 3641 alin. (8) Cod

de procedură penală.

Subsidiar, instanța de apel just a subliniat că categoria și mărimea pedepsei penale

trebuie să fie în măsură să asigure reeducarea inculpatului și exercitarea unui control din

partea statului ce vine să prevină antrenarea viitoare în activități prejudiciabile din partea

inculpatului – în primul rând, dar și din partea altor justițiabili – în al doilea rând.

La caz, se atestă că instanța de apel a ținut cont de faptul că inculpații au recunoscut

faptele imputate prin actul de învinuire, au recunoscut vina în comiterea faptei reținute

prin rechizitoriu, din care motiv au solicitat judecarea cauzei în procedură simplificată,

beneficiind astfel de o reducere a ambelor limite de pedeapsă, la individualizarea pedepsei

cu închisoarea. În acest sens, instanța de recurs respinge alegațiile recurenților precum că

instanțele de fond nu au ținut cont de toate circumstanțele cauzei la stabilirea categoriei și

mărimii pedepsei definitive, or în partea descriptivă a deciziei contestate a fost efectuată o

analiză detaliată a infracțiunilor comise, a urmărilor prejudiciabile cauzate prin comiterea

acestora, coroborate cu personalitatea inculpaților (a se vedea pct. 3.1. din prezenta decizie).

Pe lângă circumstanțele atentuante invocate de către recurenți, instanța de apel a

mai reținut că inculpații nu au recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune și că aceștia nu

nu se află pentru prima dată pe banca de acuzați, împrejurare care denotă că inculpații nu

a pășit pe calea corectării și nu au tras concluziile cuvenite din condamnările anterioare.

Astfel că, instanța de apel, punând pe balanță circumstanțele atenuante reținute la

caz, justificat a luat în considerare și alte împrejurări care descriu personalitatea

inculpaților, corect ajungând la concluzia că corectarea și reeducarea comportamentului

deviant al acestora nu va putea fi realizată prin executarea deplină a pedepsei cu

închisoarea în condiții non privative de libertate.

În lumina considerentelor expuse supra, Colegiul penal consideră că argumentele

înaintate de către recurenți asupra unei soluții greșite de individualizare a pedepsei penale

în privința inculpaților poartă un caracter declarativ, fiind apreciate ca nefondate.

Cu referire la argumentele avocatului Croitor Alexei prin care se susține că instanțele

10

de fond greșit au soluționat acțiunea civilă privind încasarea din contul inculpaților a

prejudiciului material și moral, având în vedere că mai există o cauză penală disjunsă în

privința altei persoane învinuită în comiterea aceleiași fapte, Colegiul penal atestă că

alegația vizată a constituit obiect de discuție în instanța de apel, iar această instanță a oferit

un răspuns justificat și argumentat atunci când s-a referit la ipoteza adoptării unei sentințe

de condamnare în privința persoanei a cărei cauză penală este disjunsă, inculpații Bîrsă Ion

și Gojean Gheorghe fiind în drept să înainteze o acțiune în regres privind încasarea sumei

de la această persoană.

Pe marginea solicitării apărătorului Șpac Rodica precum că în privința

condamnatului Gojean Gheorghe sunt aplicabile prevederile Legii nr. 243 din 24.12.2022

privind Amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței R.

Moldova, Colegiul penal consideră că aplicarea prevederilor legii nominalizate, publicată

și intrată în vigoare la 31.12.2021, în această speță nu poate avea loc la etapa recursului

ordinar, urmând a fi soluționată la etapa executării pedepsei, în conformitate cu

prevederile dispozițiilor art. art. 469-472 Cod de procedură penală.

În concluzie, Colegiul penal conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise la art. 414-419 Cod de procedură

penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar temei legal pentru admiterea

recursurilor ordinare declarate nu există și, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea

acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

al Curții Supreme de Justiție,

DECIDE:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Croitor Alexei

în numele inculpatului Bîrsă Ion și de către avocatul Șpac Rodica în numele inculpatului

Gojean Gheorghe, împotriva deciziei Colegiului Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 30 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Bîrsă Ion XXXXX și Gojean

Gheorghe XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 19 iulie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

11