1ra-178/2022 — art. 361 alin. 1 CP

1ra-178/2022 — art. 361 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-178/2022

1-21127098-01-1ra-07022022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

23 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte TOMA Nadejda

judecători CATAN Liliana

GUZUN Ion

BOICO Victor

PLĂMĂDEALĂ Ghenadie

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia împotriva

deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 17 noiembrie 2021 în

privința lui

Secrieru Ion XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 25.08.2021 – 08.10.2021;

Instanța de apel: 27.10.2021 – 17.11.2021;

Instanța de recurs: 07.02.2022 – 23.05.2022.

Asupra recursului ordinar declarat Colegiul Penal lărgit,

c o n s t a t ă:

2021 s-a dispus încetarea procesului penal intentat în privința lui Secrieru Ion în

baza art. 361 alin. (1) Cod penal și liberarea inculpatului, în conformitate cu art.

55 Cod penal, de răspundere penală, cu tragere la răspundere contravențională și

sancționare la amendă în mărime de 150 (una sută cincizeci) unități

convenționale, adică 7500 (șapte mii cinci sute) lei.

A fost soluționată chestiunea corpurilor delicte.

Cod de procedură penală, a statuat că Secrieru Ion, potrivit ordinului nr.74 din

28.09.2018 cu privire la angajare în funcție de director al CRC Glodeni, emis de

șeful Serviciului Cultură Glodeni, deținând funcția de director al Casei Raionale

de Cultură Glodeni, cu sediul în or. Glodeni, str. Ștefan cel Mare 16, având

anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor sau acțiunilor

administrative de dispoziție și organizatorico-economice, fiind persoana

responsabilă de evidența orelor de muncă a angajaților din subordinea sa și de

întocmirea tabelelor de pontaj, pe parcursul anului 01.10.2018-01.08.2020 a

1

comis o infracțiune continuă ce ține confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficiale false care acordă anumite drepturi.

Astfel, în perioada vizată, Secrieru Ion contractului de muncă și fișa

postului, fiind responsabil de evidența orelor de muncă a angajaților din

subordine și de întocmirea tabelei de pontaj, acționând intenționat, săvârșind

neîntrerupt, timp nedeterminat una și aceleași acțiuni infracționale, având drept

scop confirmarea prezentei la locul de muncă a angajaților din cadrul Casei de

Cultură Glodeni, Socol Nicolai și Maican Vitalina a perfectat și a confecționat

tabela de pontaj privind evidenta orelor de muncă prestate de către angajații Casei

Raionale de Cultură Glodeni pentru luna martie a anului 2019, inclusiv și

evidența orelor de muncă prestate de către Socol Nicolai, act care potrivit

ordinului Ministrului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 216 din 28.12.2015,

constituie document oficial, care acordă dreptul salariaților la remunerarea

muncii, în care intenționat a introdus date vădit false, că Socol Nicolai la

23.03.2019 a fost prezent la serviciu, deși de fapt, ultimul în ziua respectivă a

lipsit de la locul de muncă, fiind plecat peste hotarele Republicii Moldova, fapt

confirmat prin extrasul din baza de date a poliției de frontieră potrivit căruia la

23.03.2019, ora 08:38, el a părăsit teritoriul R. Moldova, întorcându-se înapoi la

23.03.2019, ora 15:52.

Tot Secrieru Ion a introdus date vădit false în tabela de pontaj pentru luna

iunie 2019, că Socol Nicolai la 29.06.2019 a fost prezent la serviciu, deși de fapt,

ultimul în ziua respectivă a lipsit de la locul de muncă, fiind plecat peste hotarele

Republicii Moldova, fapt confirmat prin extrasul din baza de date a poliției de

frontieră potrivit căruia la 29.06.2019, ora 04:43, el a părăsit teritoriul R.

Moldova, întorcându-se înapoi la 29.06.2019, ora 17:53.

Tot Secrieru Ion a introdus date vădit false în tabela de pontaj pentru luna

iulie 2019, că Socol Nicolai la 17.07.2019 a fost prezent la serviciu, deși de fapt,

ultimul în ziua respectivă a lipsit de la locul de muncă, fiind plecat peste hotarele

Republicii Moldova, fapt confirmat prin extrasul din baza de date a poliției de

frontieră potrivit căruia la 17.07.2019, ora 05:26, el a părăsit teritoriul R.

Moldova, întorcându-se înapoi la 17.07.2019, ora 16:36.

Tot Secrieru Ion a introdus date vădit false în tabela de pontaj pentru luna

august 2019, că Socol Nicolai la 15.08.2019 a fost prezent la serviciu, deși de

fapt, ultimul în ziua respectivă a lipsit de la locul de muncă, fiind plecat peste

hotarele Republicii Moldova, fapt confirmat prin extrasul din baza de date a

poliției de frontieră potrivit căruia la 15.08.2019, ora 05:31, el a părăsit teritoriul

R. Moldova, întorcându-se înapoi la 15.08.2019, ora 17:51.

Tot Secrieru Ion a introdus date vădit false în tabela de pontaj pentru luna

octombrie 2019, că Maican Vitalina la 03.10.2019 a fost prezentă la serviciu, deși

de fapt, ultima în ziua respectivă a lipsit de la locul de muncă, fiind plecat peste

hotarele Republicii Moldova, fapt confirmat prin extrasul din baza de date a

poliției de frontieră potrivit căruia la 03.10.2019, ora 03:41, el a părăsit teritoriul

R. Moldova, întorcându-se înapoi la 03.10.2019, ora 13:21.

Tot Secrieru Ion a introdus date vădit false în tabela de pontaj pentru luna

ianuarie 2020, că Socol Nicolai la 18.01.2020 a fost prezent la serviciu, deși de

2

fapt, ultimul în ziua respectivă a lipsit de la locul de muncă, fiind plecat peste

hotarele Republicii Moldova, fapt confirmat prin extrasul din baza de date a

poliției de frontieră potrivit căruia la 18.01.2020, ora 05:59, el a părăsit teritoriul

R. Moldova, întorcându-se înapoi la 18.01.2020, ora 17:31.

Tot Secrieru Ion a introdus date vădit false în tabela de pontaj pentru luna

februarie 2020, că Socol Nicolai la 29.02.2020 a fost prezent la serviciu, deși de

fapt, ultimul în ziua respectivă a lipsit de la locul de muncă, fiind plecat peste

hotarele Republicii Moldova, fapt confirmat prin extrasul din baza de date a

poliției de frontieră potrivit căruia la 29.02.2020, ora 07:24, el a părăsit teritoriul

R. Moldova, întorcându-se înapoi la 29.02.2020, ora 17:44.

Ulterior Secrieru Ion a folosit aceste documente oficiale false și le-a

prezentat în contabilitatea Secției Cultură Glodeni, în baza cărora salariaților,

Socol Nicolai și Maican Vitalina le-a fost calculat și achitat salariu pentru zilele

care au lipsit de la serviciu.

Aceste acțiuni ale lui Secrieru Ion au fost încadrate de către instanță în baza

art. 361 alin. (1) Cod penal – confecționarea, deținerea și folosirea documentelor

oficiale false, care acordă drepturi.

doar cât privește aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, motivând că în privința

lui Secrieru Ion nu sunt aplicabile aceste prevederi legale, or el nu se află la

primul conflict cu legea penală, fiind anterior condamnat prin sentința

Judecătoriei Glodeni din 02 iulie 1997 în baza art. 182 al. 6 și 119 al. 3 Cod penal

(redacția anului 1961), iar stingerea antecedentului penal nu are relevanță,

liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională fiind

condiționată săvârșirea pentru prima oară a unei infracțiuni ușoare, fapt ce

presupune că persoana să nu fi fost niciodată condamnată.

De asemenea, nu s-a ținut cont de faptul că inculpatul, chiar dacă a săvârșit o

infracțiune ușoară, a acționat cu intenție directă, atentând la relațiile ce vizează

buna desfășurarea a activității organelor de stat, cât privește ordinea stabilită a

autentificării documentare a faptelor ce au importanță juridică.

Mai mult, aceste categorii de fapte prejudiciabile constituie un fenomen în

crește și prezintă o problemă socială, iar liberarea de răspundere penală și tragere

la răspundere contravențională nu poate duce la atingerea scopurilor penale

prevăzute de alin. (2) art. 61 Cod penal.

În baza celor expuse apelantul a solicitat admiterea apelului, casarea parțială

a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Secrieru Ion să fie recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal și condamnat, cu

aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, la amendă în

mărime de 500 unități convenționale.

noiembrie 2021 a fost respins ca nefondat apelul și menținută sentința.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că prima

instanță, la stabilirea pedepsei inculpatului Secrieru Ion, a acordat deplină

eficiență principiilor generale de aplicare a pedepsei, consfințite în art. 61 alin. (2)

3

Cod penal, și criteriilor generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art.

75 Cod penal.

Astfel, reieșind din circumstanțele reale ale faptei infracționale și de

persoana vinovatului, prima instanță corect a încetat procesul penal și l-a liberat

pe inculpat de răspunderea penală, trăgându-l la răspundere contravențională,

conform art. 55 Cod penal.

Complimentar, potrivit principiului umanismului, legea penală nu urmărește

scopul de a cauza suferințe fizice sau de a leza demnitatea omului.

În temeiul art. 55 Cod penal, persoana care a săvârșit pentru prima oară o

infracțiune ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere penală și

trasă la răspundere contravențională în cazurile în care și-a recunoscut vina, a

reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este

posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.

Conform alin.(2) al aceluiași articol, persoanelor liberate de răspundere

penală în conformitate cu alin.(1) li se pot aplica următoarele sancțiuni

contravenționale: a) amendă în mărime de până la 150 de unități convenționale.

Norma enunțată acordă posibilitatea instanței de judecată să libereze

inculpatul de răspunderea penală, or, cauzele care înlătură răspunderea penală și

pedeapsa au menire de a nu admite aplicarea pedepselor penale în cazurile în care

este irațională aplicarea acestora: caracterul și gradul prejudiciabil al faptei

săvârșite este redus și calitățile personale ale făptuitorului oferă această

posibilitate.

Prin comiterea pentru prima oară a unei infracțiuni se înțelege, fie comiterea

pentru prima dată a unei infracțiuni, fie comiterea repetată a unei infracțiuni, dar

cu condiția că au expirat termenele de prescripție de tragere la răspundere penală

ori sunt stinse antecedentele penale pentru infracțiunea comisă anterior.

Aceasta rezultă și din prevederile art. 111 alin. (3) Cod penal, potrivit cărora,

stingerea antecedentelor penale anulează toate incapacitățile și decăderile din

drepturi legate de antecedentele penale

Referitor la Secrieru Ion, prin stingerea antecedentelor penale nu i se mai

poate imputa faptul că cândva a fost condamnat. Din acest punct de vedere,

prevederile art. 55 Cod penal sunt aplicabile în privința inculpatului.

Prin urmare, pedeapsa aplicată inculpatului sub formă de sancțiune

contravențională este echitabilă faptei infracționale săvârșite, fiind în

corespundere cu împrejurările cauzei, normele legale și instanța consideră că va

atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, careva temeiuri de

modificare a sentinței în latura agravării pedepsei, după cum solicită acuzarea,

nefiind stabilite.

prezența erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, solicită casarea totală a deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei.

În motivarea recursului, titularul indică motive similare apelului (a se vedea

pct. 3 a prezentei hotărâri), suplimentar arătând că inculpatul a comis о

infracțiune cu intenție, care nu poate fi considerată ca о faptă accidentală în viața

acestuia, dar reprezintă intenția directă și conștientă a lui Secrieru Ion, care

4

recurgând la comiterea faptei infracționale și-a asumat și consecințele care pot

surveni, mai ales în contextul în care inculpatul deținea funcția de director al

Casei Raionale de Cultura Glodeni, având anumite drepturi și obligații în vederea

exercitării funcțiilor sau acțiunilor administrative de dispoziție și organizatorico-

economice, fiind persoana responsabilă de evidența orelor de munca a angajaților

din subordinea sa și de întocmirea tabelelor de pontaj, acțiunile infracționale fiind

săvârșite o perioadă îndelungată.

În circumstanțele indicate, concluziile cu referire la posibilitatea corectării

inculpatului prin liberarea de răspundere penala cu tragerea la răspunderea

contravențională, este incorectă și nemotivată, în raport cu toate circumstanțele

stabilite pe caz, iar recunoașterea vinei și căința sinceră urmează a fi luate în

considerație la stabilirea pedepsei penale, cu reducerea limitelor de pedeapsă, prin

prisma art. 3641 Cod procedura penala.

procedură penală, referință depune avocatul Stănilă Constantin și inculpatul,

ambii solicitând dispunerea inadmisibilității recursului declarat.

Penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a

deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Cu titlu preliminar, Colegiul menționează că titularul recursului ordinar s-a

conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a depus cererea în

termen.

În continuare, potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală,

judecând recursul împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza

materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs

de titularul acestuia.

Totodată, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală stipulează că, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise

de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Din raportarea jurisprudenței naționale la cea a CtEDO, rezultă că atunci

când se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile ce

urmează să le soluționeze instanța de apel, hotărârea acesteia urmează a fi

desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, or eroarea de drept admisă în cadrul

unei proceduri precedente, afectează echitatea procedurii și instanțele de recurs

sunt obligate de a rectifica eroarea de procedură admisă de instanțele ierarhic-

inferioare, în caz contrar, art. 6 CoEDO este încălcat (hotărârea CtEDO Leoni

versus Italia).

Referitor la competența instanței de apel, Colegiul menționează că,

declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub

aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv

complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, în

privința persoanelor care l-au declarat și vizavi de problemele ce le ridică aceștia.

Prin alte cuvinte, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a

5

efectuării cercetării judecătorești, în decizia adoptată trebuia să expună concluzia

generală pe marginea apelului, precum și temeiurile de fapt și de drept care au dus

la respingerea criticilor invocate de procuror, analizând probele și indicând expres

care sunt motivele respingerii unora și aprecierii critice a altora.

Art. 414 Cod de procedură penală stipulează că instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate.

Chestiunile de drept asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel se referă la faptul:

dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect

calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de

drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea

adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, ce au

dus la adoptarea unei hotărâri netemeinice, în același timp, verificându-se dacă s-

a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte

au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul cererii de recurs rezultă că recurentul invocă temeiul de

casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală – s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând decizia instanței de apel, cu referire la individualizarea pedepsei

inculpatului, și statuând asupra principiului respectării normelor de drept

menționate, prin prisma erorii de drept invocată de titularul recursului ordinar, și

a prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală care permite instanței de

recurs să judece și în baza temeiurilor neinvocate, Colegiul constată că instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

În contextul celor menționate supra se reține că, potrivit jurisprudenței

constante naționale cât și a CtEDO, este necesar să fie respectat principiul de

bună administrare a justiției, adică actele judecătorești ale instanțelor de judecată

trebuie să fie motivate, iar asigurarea calității hotărârilor judecătorești reprezintă

una din sarcinile principale ale judecătorilor în procesul de înfăptuire a justiției și

constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 CoEDO.

Pentru a corespunde criteriilor de calitate, o hotărâre judecătorească trebuie

să fie motivată suficient. Motivarea hotărârii judecătorești constituie o garanție

pentru părți în fața eventualului arbitrariu judecătoresc, precum și singurul mijloc

prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar,

circumscriindu-se astfel noțiunii de proces echitabil în condițiile prevăzute de art.

6 CoEDO.

Așadar, hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic-inferioare trebuie să fie

motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în

vigoare, pentru a permite instanței ierarhic-superioare de a verifica corespunderea

hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai

nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni

generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

6

La caz, Colegiul penal lărgit menționează că acuzarea și-a axat cererea de

apel pe următoarele:

- nu sunt aplicabile prevederile art. 55 Cod penal, or inculpatul nu se află la

primul conflict cu legea penală, fiind anterior condamnat, stingerea

antecedentului penal neavând relevanță, liberarea de răspundere penală cu

tragerea la răspundere contravențională fiind condiționată săvârșirea pentru

prima oară a unei infracțiuni ușoare, fapt ce presupune că persoana să nu fi fost

niciodată condamnată;

- nu s-a ținut cont de faptul că inculpatul, chiar dacă a săvârșit o infracțiune

ușoară, a acționat cu intenție directă, atentând la relațiile ce vizează buna

desfășurarea a activității organelor de stat, cât privește ordinea stabilită a

autentificării documentare a faptelor ce au importanță juridică;

- aceste categorii de fapte prejudiciabile constituie un fenomen în crește și

prezintă o problemă socială.

Din lecturarea hotărârii, rezultă că instanța de apel și-a motivat soluția

adoptată, doar prin prisma argumentului că este prezentă situația de săvârșire

pentru prima oară a unei infracțiuni ușoare, preluând argumentele primei

instanțe și indicând că motive de agravare a pedepsei, în aspectul propus de

apelant, nefiind constatate.

Astfel, instanța de apel nu s-a expus în nici un mod asupra celorlalte

argumente, hotărârea fiind lipsită de motivare, adică decizia este lipsită de

„claritate”, ea neputând fi considerată motivată suficient, pentru a permite

părților să înțeleagă motivele pe care se întemeiază actul de justiție, pentru a

prezenta contraargumente în instanțele superioare (hotărârea CtEDO

Hadjianastassiou versus Grecia).

Drept consecință, decizia instanței de apel urmează a fi desființată ad

integrum, speței fiindu-i incident cazul prevăzut de art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c)

Cod de procedură penală potrivit căruia, judecând recursul instanța este în drept

să-l admită, cu casarea hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, or în cauza dată,

instanța de apel nu și-a exercitat în deplină măsură atribuțiile prevăzute de lege și

această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs, deoarece aceasta nu este

abilitată cu atribuții de a judeca cauza și de a se pronunța asupra legalității

sentinței primei instanțe, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea

prevederilor legale.

La rejudecarea cauzei instanța urmează să se conducă de prevederile art. 436

Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra circumstanțelor arătate în prezenta hotărâre, ținând cont de

motivele casării deciziei atacate și invocărilor recurentului, să înlăture omisiunile

admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul Penal lărgit

7

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, casează total decizia Colegiului Penal al

Curții de Apel Bălți din 17 noiembrie 2021 în cauza penală privindu-l pe

Secrieru Ion XXXXX și dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 19 iulie 2022.

Președinte TOMA Nadejda

Judecători CATAN Liliana

GUZUN Ion

BOICO Victor

PLĂMĂDEALĂ Ghenadie

8