1ra-1929/21 — art. 220 alin. 2 lit. a, 208-1 CP

1ra-1929/21 — art. 220 alin. 2 lit. a, 208-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1929/2021

1-19081623-01-1ra-09092021

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

24 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Diaconu Iurie, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Călugăreanu Vitalie, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 mai

2021, în cauza penală privindu-l pe

Coșolan Sergiu XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

a c o n s t a t a t :

procesul penal în privința lui Coșolan Sergiu (anterior Chiriac Serghei) învinuit de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. a) Cod penal, a fost încetat pe

motiv că fapta lui constituie contravenție prevăzută de art. 90 Cod contravențional.

Procesul contravențional în baza art. 90 Cod contravențional în privința lui

Coșolan Sergiu (anterior Chiriac Serghei), a fost încetat pe motivul expirării

termenului de tragere la răspundere contravențională.

Coșolan Sergiu (anterior Chiriac Serghei) a fost recunoscut vinovat în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2081 Cod penal și în baza acestei Legi, a-i

numi pedeapsa sub formă de 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei penale aplicată inculpatului

Coșolan Sergiu (anterior Chiriac Serghei) prin prezenta sentință a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 4 (patru) ani.

1

S-a respins solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea din contul

inculpatului a cheltuielilor de judecată în sumă de 26 674,76 lei, ca fiind neîntemeiată.

Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), la sfârșitul anului 2013,

aflându-se în mun. Chișinău, a întreprins acțiuni în vederea identificării persoanelor,

pentru practicarea video-chat- ului erotic contra plată.

Astfel, în perioada indicată de timp, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac

Serghei XXXXX ), a închiriat apartamentul nr. XXXXX, după care în scopul selectării

persoanelor pentru participarea online la spectacolele pornografice contra plată, a

plasat mai multe anunțuri pe site-urile www.999.md, www.makler.md,

www.anunt.md cu privire la angajarea fetelor în calitate de web-model cu indicarea

numărului său de telefon XXXXXX.

În continuare, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), în

perioada de timp ianuarie 2014 - iunie 2014, a fost contactat de către mai multe

persoane la numărul de telefon plasat în anunțurile postate pe site-urile

www.999.md, www.makler.md, www.anunt.md. În cadrul convorbirilor telefonice

cu persoanele care au apelat la numărul din anunțurile plasate, a selectat mai multe

persoane de gen feminin, nestabilite de către organul de urmărire penală, cărora pe

rând le-a fixat întâlnire în diferite localuri din sect. Rîșcani, mun. Chișinău.

Aflându-se în localurile menționate supra, în cadrul discuțiilor avute cu

persoanele selectate nestabilite de către organul de urmărire penală, le-a propus

acestora participarea online la spectacolele pornografice utilizatorilor site-ului

www.MyFreeCams.com și www.runetki.ru, promițându-le obținerea unui salariu

din această activitate între 350-2 000 dolari SUA, prin ce le-a îndemnat la practicarea

acestei activități.

După aceasta Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), tot

în perioada indicată de timp, deoarece pentru a înregistra persoanele selectate ca

utilizatori al site-urilor www.MyFreeCams.com și www.runetki.ru, era necesară

anexarea la solicitarea respectivă a unei imagini a solicitantului de înregistrare

împreună cu actul său de identitate, Chiriac Serghei, obținând consimțământul

persoanelor la participarea online la spectacolele pornografice, manifestate prin

excitarea propriilor organe genitale, în fața camerei-web, a solicitat și a primit de la

ultimele fotografia buletinului de identitate și fotografia în care acestea țin în mână

buletinul său de identitate.

Ca rezultat, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ),

folosind fotografiile primite de la persoane, le-a înregistrat pe acestea ca utilizatori al

site-ul www.MyFreeCams.com și www.runetki.ru.

2

Ulterior, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), aflându-

se în același imobil, a organizat practicarea online a spectacolelor pornografice de

către persoanele utilizatorilor site-ului www.MyFreeCams.com și www.runetki.ru,

satisfăcând dorințele sexuale ale beneficiarilor prin spectacole pornografice, trăgând

foloase financiare din această activitate ilegală, pe care a desfășurat-o până în luna

iunie 2014.

Concomitent, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), întru

realizarea intențiilor infracționale de tragere a foloaselor de pe urma participării

online la spectacolele de video-chat erotic de către persoanele îndemnate, încasa de

la ultimele 50% din sumele de bani transferate de clienți pentru serviciile prestate.

În perioada de timp începând cu luna iunie 2014, Coșolan Sergiu XXXXX

(anterior Chiriac Serghei XXXXX ), aflându-se în mun. Chișinău și urmărind în

continuare scopul îndemnării și înlesnirii participării online la spectacolele de video-

chat erotic de către alte persoane, precum și tragerii de foloase de pe urma acestei

activități, a comis acțiuni intenționate de producerea, comercializarea, difuzarea

produselor pornografice prin organizarea prestării online a spectacolelor

pornografice contra plată.

Astfel, în prima jumătate a lunii iunie 2014, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior

Chiriac Serghei XXXXX ), acționând în vederea realizării intențiilor infracționale de

îndemnare a persoanelor la practicarea spectacolelor pornografice contra plată, a

închiriat apartamentul nr.XXXXX, după care în scopul selectării persoanelor pentru

practicarea pornografiei contra plată prin organizarea prestării online a spectacolelor

de video-chat erotic contra plată, a plasat mai multe anunțuri pe site-ul

www.999.md, www.makler.md, www.anunt.md cu privire la angajarea fetelor în

calitate de web-model cu indicarea numărului de telefon XXXXX.

În continuare, în perioada de timp iunie 2014 - aprilie 2015, Coșolan Sergiu

XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), întru realizarea intențiilor sale, a fost

contactat de către mai multe persoane la numărul de telefon plasat în anunțurile

postate pe site-urile www.999.md, www.makler.md, www.anunt.md. În cadrul

convorbirilor telefonice cu persoanele care au apelat la numărul din anunțurile

plasate, a selectat mai multe persoane de gen feminin și anume Dumbrava Elena,

Căslari Galina, Muradova Adriana, Chirienco Larisa și alte persoane nestabilite pe

numele Olga, Ana și altele, cărora le-a fixat pe rând întâlnire în apartamentul 193 de

pe adresa menționată supra, precum și în diferite localuri din sect. Rîșcani, mun.

Chișinău.

Aflându-se la domiciliul închiriat, indicat supra, precum și în localurile

menționate, Chiriac Serghei, în cadrul discuțiilor avute cu persoanele selectate

3

Dumbrava Elena, Căslari Galina, Muradova Adriana, Chirienco Larisa și alte

persoane, le-a propus acestora de a practica online spectacolele pornografice

utilizatorilor site-ului www.MyFreeCams.com și www.runetki.ru, promițându-le

obținerea unui salariu din această activitate între 350-2 000 dolari SUA, prin ce le-a

îndemnat la practicarea acestei activități.

După aceasta, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), tot

în perioada indicată de timp, deoarece pentru a înregistra persoanele selectate ca

utilizatori al site-ului www.MyFreeCams.com și www.runetki.ru, era necesară

anexarea la solicitarea respectivă a unei imagini a solicitantului de înregistrare

împreună cu actul său de identitate, Chiriac Serghei, obținând consimțământul

persoanelor selectate la practicarea spectacolelor pornografice contra plată,

manifestate prin excitarea propriilor organe genitale, în față camerei-web, a solicitat

si a primit de la ultimele fotografia buletinului de identitate si fotografia în care

acestea țin în mâna buletinul său de identitate.

Ca rezultat, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ),

folosind fotografiile primite de la Dumbrava Elena, Căslari Galina, Muradova

Adriana, Chirienco Larisa și alte persoane nestabilite, le-a înregistrat pe acestea ca

utilizatori al site-ul www.MyFreeCams.com și www.runetki.ru.

Ulterior, Chiriac Serghei, aflându-se în același imobil, a organizat prestarea de

către Dumbrava Elena, Căslari Galina, Muradova Adriana, Chirienco Larisa și alte

persoane nestabilite a practicării spectacolele pornografice contra plată utilizatorilor

site-ului www.MyFreeCams.com și www.runetki.ru, satisfăcând dorințele sexuale

ale beneficiarilor prin spectacole pornografice, trăgând foloase financiare din

activitatea ilegală desfășurată, activitate pe care a desfășurat-o până la 29.04.2015.

Concomitent, Chiriac Serghei, întru realizarea intențiilor infracționale de

tragere a foloaselor de pe urma practicării spectacolele de video-chat erotic contra

plată de către persoanele îndemnate, încasa de la ultimele 50 % din sumele de bani

transferate de clienți pentru serviciile prestate.

Astfel instanța de fond a ajuns la concluzia că procesul penal pornit în privința

lui Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ) de învinuire a sa în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. a) Cod penal urmează a fi

încetat, pe motiv că fapta, la momentul comiterii ei, constituia contravenția

prevăzută de art. 90 Cod contravențional, ce prevedea răspunderea pentru fapta

prejudiciabilă de producere, comercializare, difuzare produselor pornografice.

Tot el, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ) la sfârșitul

anului 2013, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul îndemnării și înlesnirii

practicării activității de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice

4

de către alte persoane, precum si tragerii de foloase de pe urma acestei activități, a

întreprins acțiuni în vederea identificării potențialelor victime, pentru prestarea

ulterioară a activității de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor

pornografice contra plată.

Astfel, în perioada indicată de timp, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac

Serghei XXXXX ), acționând în vederea realizării intențiilor infracționale a închiriat

apartamentul nr. XXXXX, după care în scopul selectării persoanelor pentru

practicarea prin organizarea prestării activității de video chat erotic prin prezentarea

spectacolelor pornografice a victimelor minore, a plasat mai multe anunțuri pe site-

urile www.999.md, www.makler.md, www.anunt.md cu privire la angajarea fetelor

în calitate de web-model cu indicarea numărului său de telefon XXXXX.

În continuare, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), în

perioada lunii ianuarie 2014, acționând întru realizarea intențiilor infracționale, a fost

contactat de către minorele XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX

la numărul de telefon plasat în anunțurile postate pe site-urile

www.999.md,www.makler.md, www.anunt.md. În cadrul convorbirilor telefonice

cu minorele XXXXX, care au fost selectate prin intermediul anunțului de pe site-urile

menționate supra, le-a fixat întâlnire într-un local din sect. Rîșcani, mun. Chișinău.

În cadrul întâlnirii menționate, Chiriac Serghei care acționa în scopul

organizării activității de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor

pornografice, le-a propus minorelor XXXXX de a presta spectacole pornografice prin

intermediul video chat-ului, promițându-le obținerea unui venit în mărime de 50%

din banii acumulați de la clienți, prin ce le-a recrutat.

După aceasta, Chiriac Serghei care acționa întru realizarea intențiilor, obținând

consimțământul minorelor de a presta servicii de video chat erotic prin prezentarea

spectacolelor pornografice, manifestate prin excitarea propriilor organe genitale, în

fața camerei-web, la solicitarea clienților prezenți în regim on-line, le-a adăpostit pe

acestea în apartamentul nrXXXXX, închiriat anterior în acest scop.

În continuare, deoarece pentru a înregistra victimele ca utilizatori al site-urilor

www.MyFreeCams.com sau www.runetki.ru, era necesară anexarea la solicitarea

respectivă a unei imagini a solicitantului de înregistrare împreună cu actul său de

identitate, Chiriac Serghei a solicitat si a primit de la minorele XXXXX copiile la

buletinul de identitate a acestora.

Ulterior, Chiriac Serghei aflându-se în același imobil, a organizat prestarea de

către minorele XXXXX a activității de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor

pornografice contra plată utilizatorilor site-ului www.runetki.ru, satisfăcând

5

dorințele sexuale ale beneficiarilor prin spectacole pornografice, trăgând foloase

financiare din activitatea ilegală desfășurată, timp de 3 luni si respectiv 2 luni.

Tot, Chiriac Serghei, în perioada de timp a lunii iunie 2014, aflându-se în mun.

Chișinău, urmărind scopul înlesnirii practicării prostituției de către alte persoane,

precum și a exploatării sexuale comerciale, în prostituție a copiilor, a întreprins

acțiuni în vederea identificării potențialelor victime, pentru prestarea ulterioară a

serviciilor de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice contra

plată, plasând în acest scop pe site-ul www.999.md,www.makler.md și

www.anunt.md mai multe anunțuri publicitare cu privire la angajarea fetelor în

calitate de web-model cu indicarea numărului de telefon XXXXX.

În continuare, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ),

acționând întru realizarea intențiilor infracționale, a fost contactat de către minora

XXXXX, născută la 05.02.1998, la numărul de telefon plasat în anunțul postat pe site-

uri. În cadrul convorbirii telefonice cu minora XXXXX, care a fost selectată prin

intermediul anunțului de pe site-ul menționat supra, Chiriac Serghei i-a fixat o

întâlnire cu aceasta în ap. nr.XXXXX.

În cadrul întâlnirii menționate, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac

Serghei XXXXX ), care acționa în scopul organizării activității de video chat erotic

prin prezentarea spectacolelor pornografice a minorei XXXXX, i-a propus de a presta

activități de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice contra

plată, promițându-i obținerea unui venit în mărime de 50% din banii acumulați de la

clienți.

După aceasta, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), care

acționa întru realizarea intențiilor sale infracționale obținând consimțământul

minorei XXXXX de a presta servicii sexuale în regim on-line, manifestate prin

excitarea propriilor organe genitale, în fața camerei-web, la solicitarea clienților

prezenți în regim on-line, a închiriat în acest scop apartamentul nrXXXXX, unde a

adăpostit-o pe minoră.

În continuare, deoarece minora XXXXX nu a prezentat act de identitate pentru

a fi creat cont personal, pe site-ul www.MyFreeCams.com Coșolan Sergiu XXXXX

(anterior Chiriac Serghei XXXXX ), a organizat activitatea acesteia de un alt cont

străin.

Ulterior, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), aflându-

se în același imobil, a organizat prestarea de către minora XXXXX a serviciilor de

video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice contra plată

utilizatorilor site-ului www.MyFreeCams.com, satisfăcând dorințele sexuale ale

6

beneficiarilor prin spectacole pornografice, trăgând foloase financiare din activitatea

ilegală desfășurată.

Tot, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), în perioada

lunii decembrie 2014, aflându-se în apartamentul nr. XXXXX, urmărind aceleași

scopuri infracționale, a fost contactat telefonic de către minora XXXXX, anterior

recrutată de către el.

În cadrul convorbirii telefonice, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac

Serghei XXXXX ), care acționa în scopul organizării activității de video chat erotic

prin prezentarea spectacolelor pornografice a minorei XXXXX, i-a propus de a presta

servicii sexuale on-line contra plată prin intermediul video chat-ului, promițându-i

obținerea unui venit în mărime de 50% din banii acumulați de la clienți.

După aceasta, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), care

acționa întru realizarea intențiilor sale infracționale obținând consimțământul

minorei XXXXX de a presta servicii sexuale în regim on-line, manifestate prin

excitarea propriilor organe genitale, în fața camerei-web, la solicitarea clienților

prezenți în regim on-line, a adăpostit-o pe minora XXXXX în apartamentul nr.

XXXXX, anterior închiriat în acest scop.

În continuare, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ),

cunoscând despre vârsta minoră a XXXXX a înregistrat-o pe aceasta ca utilizator al

site-ul www.runetki.ru., a organizat prestarea de către minora XXXXX a serviciilor

de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice contra plată

utilizatorilor site-ului www.runetki.ru, satisfăcând dorințele sexuale ale

beneficiarilor prin spectacole pornografice, trăgând foloase financiare din activitatea

ilegală desfășurată, timp de 2 săptămâni.

Astfel instanța de fond a ajuns la concluzia că în ședința de judecată nu și-a

găsit confirmare conform principiului ,,dincolo de orice dubiu rezonabil” faptul

comiterii infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal de către

inculpatul Coșolan Sergiu (anterior Chiriac Serghei), urmând ca acțiunile acestuia să

fie recalificate în baza art. 2081 Cod penal, după indicii constitutivi: producerea,

difuzarea, vinderea de imagini și alte reprezentări ale unui sau mai mulți copii implicați în

activități sexuale explicite, reale, și imagini și alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui

copil, reprezentate de manieră lascivă și obscenă, în formă electronică.

solicitat casarea parțială a sentinței în partea ce ține de reîncadrarea acțiunilor

inculpatului de la art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal la art. 2081 Cod penal, și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care Coșolan Sergiu XXXXX să fie recunoscut

vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 216 alin. (3) lit. b) Cod penal și

7

stabilirea unei pedepse sub formă de închisei re pe un termen de 17 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a deține funcții ce

țin de plasarea în câmpul muncii și organizarea de activități comerciale pe un termen

de 5 ani. În partea ce ține de reîncadrarea acțiunilor lui Coșolan Sergiu de la art. 220

alin. (2) lit. a) Cod penal la art. 90 Cod contravențional și încetarea procesul

contravențional - de menținut fără modificări. A casa sentința atacată în partea ce

ține de neîncasarea cheltuielilor de judecată de la Coșolan Sergiu, cu încasarea de la

el a sumei de 26 674,76 lei, sumă cheltuită pentru extrădarea acestuia în Republica

Moldova. În partea ce ține de corpurile delicte - a menține fără modificări sentința.

În motivare apelului a invocat că în partea descriptivă a sentinței din

14.08.2020, instanța de judecată arată că la adoptarea acesteia a ținut cont de

prevederile actelor internaționale la care Republica Moldova a aderat (fila 40 a

sentinței), iar la unele din acestea face referire concretă, cum ar fi art. 2 a Protocolului

facultativ la Convenția cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de copii,

prostituția și pornografia infantilă (ratificat prin Legea din 22.02.2007) în care se arată

că prostituția copiilor reprezintă folosirea copiilor pentru activități sexuale, contra

cost sau contra oricăror avantaje materiale (fila 31 a sentinței). Mai mult în susținerile

verbale, acuzarea a făcut trimitere la CONVENȚIA CONSILIULUI EUROPEI pentru

protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, adoptată la

Lanzarote, la 25 octombrie 2007, ratificată prin Legea nr. 263 din 19.12.2011. La același

act face trimitere și instanța de judecată, în sentința atacată (fila 40). Însă, instanța nu

face referire la nici o normă concretă.

Deși instanța, în mai bine de 15 file (de la 39 la 55) arată elementele care

formează componențele de infracțiune prevăzute de art. 206 și 2081 Cod penal fapt

apreciat de acuzare, este inadmisibil acel fapt că instanța nu a arătat principala

diferențiere între acestea - și anume că articolul 2081 Cod penal dispune atragerea la

răspundere penală a persoanelor care produc, distribuie, difuzează, importă sau

exportă, oferă, vând sau procură, schimb, folosesc sau dețin IMAGINI sau alte

REPREZENTĂRI ale unui copil....implicați în activități sexuale; pe când lui Coșolan

Sergiu i s-a încriminat acel fapt că el a organizat și a tras foloase financiare din

exploatarea sexuală a mai mulți copii, fără a-i impune la ceva, doar folosindu-se de

stringenta necesitate a acestora de mijloace financiare.

Instanța, la fila 41 a sentinței face trimitere la „constrângerea victimei”, deși

art. 206 Cod penal nu necesită ca semn obligatoriu careva constrângere. Așa ceva nici

nu a avut loc și nici acuzarea nu a insistat la asemenea eveniment.

8

Mai mult, instanța eronat a prezentat că acțiunile prevăzute la alin. (1) art. 206

Cod penal pot avea loc doar că scopul este exploatarea sexuală, comerciale în

prostituție sau în industria pornografică.

În concluzie, procurorul a menționat că este utopic să apreciezi acțiunile

incriminate lui Coșolan Sergiu față de 3 minore ca Difuzare, etc. de Imagini, când

acesta evident exploata munca acestor minore și obținea venituri din această

activitate. Această exploatare prin muncă fiind o formă a exploatării sexuale și legea

spune clar că indiferent de forma exploatării sexuale a minorului, aceasta atrage

răspunderea penală prevăzută de art. 206 Cod penal.

3.1. Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Ticu Ion în numele

inculpatului Coșolan Sergiu prin care a solicitat casarea parțială a sentinței,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care ultimul să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 206 și 220 Cod penal

și încetarea procesului penal din motiv că în acțiunile acestuia sunt prezente

elementele contravenției prevăzute de art. 90 Cod contravențional.

În motivarea cerințelor sale a invocat că de către instanța de judecată și de către

procuror la etapa urmăririi penale a fost stabilit, dar chiar și de către însușii Coșolan

Serghei a fost recunoscut faptul că acesta organizat activitatea de video- chat erotic.

În esență, Coșolan Serghei a desfășurat una și aceiași activitate, dar acțiunile acestuia

au fost calificate diferit de către procuror, reieșind doar din calitatea de subiect a

părții vătămate. Astfel, în cazul părților vătămate majore, acțiunile lui Coșolan Sergiu

au fost calificate de către procuror în baza art. 220 Cod penal. În cazul părților

vătămate minore, acțiunile lui Coșolan Sergiu au fost calificate în baza art. 206 Cod

penal. Partea apărării nu înțelege cum poate fi admisă o asemenea calificare. Fie

procurorul califica acțiunile lui Coșolan Sergiu în baza art. 165 și 206 Cod penal, fie

doar în baza art. 220 Cod penal. Analizând latura obiectivă a infracțiunilor prevăzute

de art. 165 și 206 Cod penal, partea apărării a constatat că această diferă doar în

dependență de vârsta victimei, în rest fiind identice. În aceste condiții, în speța data,

dacă este trafic de copii, atunci este și trafic de ființe de umane, iar dacă pentru aceiași

faptă nu este trafic de ființe umane, atunci nu este nici trafic de copii.

Mai mult ca atât, acuzatorul de stat în ședința de judecată a solicitat încetarea

procesului penal în privința lui Coșolan Sergiu în baza art. 220 Cod penal, deoarece

fapta acestuia constituie o contravenție. Astfel, partea apărării nu poate înțelege de

ce procurorul nu a solicitat încetarea procesului penal și în privința art. 206 Cod

penal, deoarece de către Coșolan Sergiu au fost comise aceleași fapte.

apelul declarat de către procuror și apelul declarat de către avocatul Ticu Ion în

9

numele inculpatului au fost admise, inclusiv din alte motive, casată parțial sentința,

în partea executării pedepsei penale în baza art. 2081 Cod penal și pronunțată o nouă

hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, și anume:

Coșolan Sergiu XXXXX recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2081 Cod penal, în conformitate cu prevederile art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură

penală, se liberează de pedeapsa numită în legătură cu expirarea termenului de prescripție de

tragere la răspundere penală cu încetarea procesului penal.

Celelalte dispoziții ale sentinței se mențin fără modificări.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, cercetate și verificate

în instanța de apel, a constatat că, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele

de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul a săvârșit anume infracțiunea

imputată.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, cu toate că inculpatul a recunoscut vina parțial, vinovăția lui se

dovedește integral de întreaga sistemă de probe, materiale și documente anexate la

dosar, cum ar fi: declarațiile inculpatului Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac

Serghei XXXXX ); declarațiile părții vătămate XXXXX; declarațiile părții vătămate

XXXXX; declarațiile părții vătămate XXXXX; declarațiile martorului Burbulea Iurie;

declarațiile martorului Chislari Galina; declarațiile martorului Chirienco Larisa (f.d. 48-50,

72-73, vol. II).

Instanța de apel în partea descriptivă a deciziei a subliniat că vina inculpatului

Coșolan Serghei este dovedită pe deplin atât prin declarațiile părților vătămate, cât

și de următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care

coroborează între ele, cum ar fi: raport de expertiză portretistică din 19.11.2014 (f.d.

41-46, 47-55, 56-60, 63-67 vol. I); proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de

investigație din 17.04.2015 (f.d. 132, 134 vol. I); proces-verbal de percheziție din

29.04.2015 (f.d. 164-165, 166-166a, vol. I); proces-verbal de examinare din 04.05.2019

(f.d. 215-218, vol. I); proces-verbal de examinare a obiectului din 26.05.2015 (f.d. 223-

240, vol. I); proces-verbal de ridicare din 29.04.2015, potrivit căruia de la martorul

Chislari Galina a fost ridicat un telefon mobil de model Samsung SGH - E 420 cu

IMEI 352434011513160 (f.d. 80, vol. II); proces-verbal de ridicare din 09.09.2015,

potrivit căruia de la partea vătămată a fost ridicată o filă format A4 cu imaginea lui

Chiriac Serghei și Poghirca Igor, care a fost recunoscută mijloc de probă si anexată la

10

materialele cauzei penale prin ordonanța din 21.09.2015 (f.d. 92-94, 95, vol. II);

proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea si

înregistrarea convorbirilor din 04.05.2015 (f.d. 140-143, 179, 197-201, 204-206, 211,

220-221 vol. II); proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație

interceptarea și înregistrarea convorbirilor din 04.05.2015 (f.d. 185, 203, 207-209, 222

vol. II); proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea

și înregistrarea convorbirilor din 04.05.2015 (f.d. 180-182, 186, 210, 212 - 215, 216-217,

223-224 vol. II); proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație

interceptarea și înregistrarea convorbirilor din 04.05.2015 (f.d. 187, 218-219, 225 vol.

II); proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și

înregistrarea convorbirilor din 04.05.2015 (f.d. 144-147, 188, 189, 190-192, 226 vol. II);

proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și

înregistrarea convorbirilor din 04.05.2015 (f.d. 148-152, 153, 154-157, 193, 194-195,

196, 227-228 vol. II); proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație

interceptarea și înregistrarea convorbirilor din 04.05.2015 (f.d. 158-159, 160 - 161, 162-

163, 164, 165, 229-230 vol. II); proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de

investigație interceptarea și înregistrarea convorbirilor din 04.05.2015 (f.d. 166, 167-

168, 169, 230 vol. II); proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație

interceptarea și înregistrarea convorbirilor din 04.05.2015 (f.d. 170, 171, 173, 232 vol.

II); proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și

înregistrarea convorbirilor din 09.05.2015 (f.d. 240-249 vol. II, 1-19 vol. III).

Astfel, instanța de apel a conchis că aceste probe, documente, coroborează cu

întreaga sistemă de probe analizată mai sus și demonstrează cu certitudine că

Coșolan Sergiu, a comis infracțiunea imputată și că acțiunile acestuia au fost corect

recalificate de către instanța de fond în baza art. 2081 Cod penal, după indicii:

producerea, difuzarea, vinderea de imagini și alte reprezentări ale unui sau mai mulți copii

implicați în activități sexuale explicite, reale, și imagini și alte reprezentări ale organelor

sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă și obscenă, în formă electronică.

Așadar, inculpatul Coșolan Sergiu a fost pus sub învinuire pentru comiterea

unui concurs real de infracțiuni prevăzut de art. 206 alin.(3) lit. b) Cod penal și art.

220 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Totodată, instanța de fond examinând cauza, a ajuns la concluzia că în ședința

de judecată nu și-a găsit confirmare conform principiului ,,dincolo de orice dubiu

rezonabil” faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. a) Cod penal

de către inculpatul Coșolan Sergiu, urmând ca acțiunile acestuia să fie recalificate în

baza art. 90 Cod contravențional, după indicii constitutivi: producerea, comercializarea,

difuzarea produselor pornografice pentru a fi comercializate ori difuzate.

11

Instanța de apel a menționat că instanța de fond în motivarea soluției sale a

reținut că în dreptul penal al Republicii Moldova lipsește o interpretare oficială,

legislativă sau judiciară, a noțiunii de prostituție, însă în literatura de specialitate s-a

subliniat că în analiza sa abstractă prin „prostituție” se înțelege practicarea de acte

sexuale cu diferite persoane care beneficiază de serviciile prostituatei, aceasta

urmărind să-și procure, pe o asemenea cale, mijloace de existenta sau principalele

mijloace de existenta. Esențial este că, prostituție poate fi considerată doar fapta care

îndeplinește următoarele condiții: 1) întreținerea de acte sexuale cu diferite persoane care

beneficiază de serviciile prostituatei; 2) procurarea mijloacelor de existenta sau a principalelor

mijloace de existenta ca urmare a practicării de acte sexuale cu astfel de persoane.

Pe de altă parte, ca și în cazul noțiunii de „prostituție”, Codul penal nu

definește noțiunea de „act sexual”, însă în pct. 1 al Hotărârii Plenului Curții Supreme

de Justiție nr.17 din 07 noiembrie 2005, despre practica judiciară în cauzele din

categoria infracțiunilor privind viața sexuală, este formulată definiția „raportului

sexual”, care reprezintă un act sexual normal (sub aspect fiziologic) dintre persoane

de sex diferit, iar o asemenea conotație se pretează și termenului ,,act sexual”, care

presupune orice modalitate de obținere a unei satisfacții sexuale prin folosirea

sexului sau acționând asupra sexului, practică care, fiziologic, este aptă să producă

orgasmul.

În același timp, există un consens științific precum că prostituția nu poate

presupune prestarea de servicii sexuale on-line, de vreme ce asemenea servicii nu

implică contactul direct al corpului prostituatei cu corpul persoanelor care

beneficiază de serviciile acesteia, altfel spus, din moment ce lipsește un act sexual în

sensul contactului fizic dintre corpuri, prestarea serviciilor sexuale on-line, care

presupun doar practicarea de către modelul de video-chat a unor acte sexuale cu sine

însăși sau cu alte modele de video-chat, nu intră sub incidența noțiunii de

„prostituție” ci a celei de „pornografie”.

În acest sens, instanța de fond a constatat că pornografia, printre alte forme,

poate să fie reprezentată în spectacole live, în fotografii, în filme, în înregistrări video

și în înregistrări sau difuzări de imagini digitale, prin urmare, spectacolele

pornografice în regim on-line realizate în cazul supus examinării prin discuții cu

caracter sexual, îndeplinire virtuală a fanteziilor sexuale ale clienților, apariție

dezbrăcată sau în accesorii sexuale și pornografice, folosire a accesoriilor sexuale și

pornografice, imitația actelor sexuale sau a altor acțiuni cu tentă sexuală sau

pornografică, redate de către inculpat on-line contra cost utilizatorului unui site de

specialitate, pot satisface anumite dorințe sexuale, însă nu au o relevanță penală, dat

12

fiind că nu se încadrează nici în una din faptele prejudiciabile prevăzute de Codul

penal, în special fapta de proxenetism.

Instanța de apel a susținut argumentele instanței de fond ce au stat la baza

adoptării soluției de reîncadrare din art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal la art. 90 Cod

Contravențional, or, potrivit doctrinei juridice, obiectul juridic special al infracțiunii

de proxenetism îl formează relațiile sociale cu privire la moralitatea și neaservirea

rapoartelor sexuale.

Victima infracțiunii de proxenetism poate fi oricare persoană de sex feminin

sau masculin. De regulă particularitățile victimei nu au importantă la calificare.

Ținând cont de scopul incriminării infracțiunii de proxenetism, instanța a

reținut că în acest caz, victima își dă acordul în mod neviciat, voința ei de a se

prostitua aparținându-i în totalitate, în mod liber. În cazul acestei infracțiuni, victima

își dă acceptul, consimte nestingherit (și întotdeauna în înțelegere cu făptuitorul) în

vederea practicării prostituției, în scopul de obținere de avantaje reciproce.

Latura obiectivă a infracțiunii de proxenetism constă în fapta prejudiciabilă

care se exprimă în acțiune.

La caz, inculpatului Coșolan Sergiu i se incriminează următoarele modalități

normative cu caracter alternativ: 1) îndemnul la prostituție, 2) înlesnirea practicării

prostituției și 3) tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției.

Prin îndemn la prostituție se are în vedere stimularea interesului unei alte

persoane pentru ca aceasta să practice prostituția (de exemplu, prin promisiunea

unei vieți ușoare, fără muncă, cu distracții etc.). Prin înlesnirea practicării prostituției

se are în vedere ajutorul acordat unei persoane să practice prostituția (de exemplu,

prin punerea la dispoziție a locuinței, prin finanțarea organizării unui local unde se

va practica prostituția etc.). Modalitatea faptică de ,,tragere de foloase de pe urma

practicării prostituției de către o altă persoană” se referă la obținerea de foloase

patrimoniale sau nepatrimoniale de orice fel (bunuri, drepturi patrimoniale, avantaje

patrimoniale sau nepatrimoniale) din practicarea prostituției de către o persoană,

alta decât făptuitorul. Pentru a se expune referitor la existenta laturii obiective a

infracțiunii de proxenetism în acțiunile lui Coșolan Sergiu, este important analizei

juridice a noțiunii de prostituție. Pentru a putea fi considerată prostituție, fapta

trebuie să îndeplinească următoarele două condiții: practicarea de acte sexuale cu

persoane diferite; procurarea mijloacelor de existență ca urmare a practicării de acte sexuale

cu persoane diferite.

O explicație juridică a noțiunii de prostituție în legislația Republicii Moldova

este oferită de art. 90 Cod contravențional.

13

În redacția Legii nr. 159 din 12.10.2018, în vigoare din data de 09.12.2018,

inclusiv și în momentul pronunțării prezentei sentințe, practicarea prostituției se

referă la satisfacerea dorinței sexuale a unei persoane prin orice metodă și/sau

mijloace, contra plată, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaționale sau

comunicațiilor electronice.

Dat fiind că, faptele din rechizitoriu se referă la perioada de timp 2013-2014,

relevante speței sunt prevederile legale în vigoare la data comiterii infracțiunii.

Potrivit art. 90 Cod contravențional conform variantei în vigoare la 31.05.2009,

sub aceeași denumire marginală, legea contravențională pedepsește activitatea de

practicarea prostituției. Instanța menționează că în această redacție, legiuitorul nu a

specificat alte careva elemente definitorii ale acestei componențe de contravenție.

Ținând cont de faptul că, lui inculpatul Coșolan Sergiu i se impută comiterea

faptei prejudiciabile prevăzută de art. 220 alin. (2) lit. a) Cod penal, în perioada de

timp ianuarie-iunie 2014, până la intrarea în vigoare a legii de modificare a

componenței de contravenție prevăzute de art. 90 Cod contravențional, instanța

urmează să aplice în privința persoanei legea penală mai blândă, care era în vigoare

la momentul săvârșirii infracțiunii, or, potrivit art. 10 alin. (2) Cod penal, legea penală

care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea

unei infracțiuni nu are efect retroactiv.

În acest fel, instanța de apel a conchis că prevederile art. 90 Cod

contravențional în redacția anterioară a legii, sunt mai blânde, respectiv fiind

favorabile inculpatului, spre deosebire de prevederile în vigoare la momentul

examinării cauzei penale si pronunțării prezentei sentințe, ce înrăutățește situația

persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni, deoarece extinde aria de

interpretare a noțiunii de prostituție în defavoarea inculpatului. Or, în Hotărârea

CtEDO în cauza Dragotoniu și Militaru - Pidhorni contra României se menționează

că ,,alin. (1) art. 7 din Convenție ordonă să nu se aplice legea penală în mod extensiv în

detrimentul acuzatului...”.

Având în vedere aceste raționamente, la analiza juridică a noțiunii de

prostituție, instanța de judecată corect s-a ghidat de norma legală în vigoare la

momentul comiterii faptei ilegale, si anume art. 90 Cod contravențional ce prevede

răspunderea contravențională pentru producerea, comercializarea, difuzarea sau

păstrarea produselor pornografice.

De asemenea, instanța de apel a menționat că există un consens științific că

prostituția nu poate presupune prestarea de servicii sexuale online. Aceasta pentru

că prestarea de servicii sexuale on-line nu implică practicarea de acte sexuale cu

persoanele care beneficiază de serviciile prostituatei. Prestarea unor asemenea

14

servicii nu implică contactul direct al corpului persoanei cu corpul celui care

beneficiază de serviciile acesteia. Altfel spus, din moment ce lipsește un contact fizic,

asemenea acțiuni, prestarea serviciilor sexuale on- line, nu intră sub incidența

noțiunii de prostituție, ci a celei de pornografie.

Analizând per ansamblu componenta de infracțiune incriminată în coroborare

cu reperele doctrinare relevante acesteia, instanța de apel a ajuns la concluzia că în

redacția legii la momentul comiterii faptei ilegale, activitatea erotică prin video-chat

nu este asimilată prostituției și proxenetismului.

Deși, transmisia online a unor spectacole erotice le poate furniza plăceri

privitorilor, ea nu poate fi considerată ,,contact sexual”, pentru a fi incident Codul

penal. Or, un element esențial al contactului sexual îl reprezintă contactul fizic dintre

două corpuri, fapt care nu are loc în acest gen de activități.

Opinia instanței de apel a fost bazată pe concluzia judecătorilor de la

Strasbourg care în cauza Litschauer contra Moldovei au conchis că normele juridice

relevante (art. 220 Cod penal, art. 90 Cod contravențional) nu oferă indici suficienți și nu

sunt formulate cu gradul de precizie pretins de Convenție, astfel încât să se realizeze

exigența legalității, stabilită de Convenție. Nu se poate de așteptat, ca o persoană să

prevadă, în mod rezonabil, chiar și prin recurgerea la o consultanță juridică de

specialitate, care vor fi consecințele juridice ale conduitei sale - de administrare a

afacerii de video-chat.

Mai mult, prin Decizia de inadmisibilitate din 19 aprilie 2018 a Curții

Constituționale a Republicii Moldova, s-a sugerat că în lipsa unui contact fizic,

participarea la spectacolele de video-chat erotic nu poate fi considerată prostituție.

În acest sens, în opinia instanței de apel prostituția este diferită de serviciile

sexuale prestate online. Cele două noțiuni au câmp de aplicare diferit, iar această

concluzie asigură coerența dintre legislația națională și Protocolul facultativ la

Convenția cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituția

și pornografia infantilă, precum și Directiva 2011/92/UE a parlamentului European

și a Consiliului Uniunii Europene din 13 decembrie 2011 privind combaterea

abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei

infantile.

Conform art. 2 al Protocolului facultativ la Convenția cu privire la drepturile

copilului referitor la vânzarea de copii, prostituția și pornografia infantilă (ratificat

prin Legea Parlamentului de ratificare din 22.02.2007), se fac deosebirile de rigoare

dintre acțiunile ce trebuie incriminate de statele care au ratificat Convenția, și anume:

prostituția copiilor reprezintă folosirea copiilor pentru activități sexuale, contra cost

sau contra oricăror avantaje materiale; și pornografia infantilă - orice reprezentare,

15

prin orice mijloace, a copiilor angajați într-o activitate sexuală explicită, reală ori

simulată, sau orice altă expunere a organelor sexuale ale copiilor, în principal în

scopuri sexuale.

Totodată, în pct. 8 din Preambulul Directivei 2011/92/UE, spectacol

pornografic înseamnă expunerea în direct adresată unui public, inclusiv prin

tehnologia informațiilor și comunicațiilor: i) a unui copil implicat într-un

comportament sexual explicit, real sau simulat, ori ii) a organelor genitale ale unui

copil în principal cu scop erotic.

Analizând cadrul legal internațional pertinent problemei abordate, instanța de

apel a reținut că pornografia online și pornografia înregistrată (stocată) sunt privite

ca forme ale pornografiei. În niciunul din aceste instrumente internaționale,

pornografia online nu este privită ca formă a prostituției.

Și în acest sens, instanța de apel a conchis ca fiind oportună această regulă nu

doar pornografiei infantile dar și în cazul pornografiei adulte.

Făcând o totalizare a argumentelor expuse, se relevă că, în cazul prestării

serviciilor sexuale online, răspunderea poate fi aplicată pentru difuzarea produselor

pornografice, în baza art. 90 Cod contravențional. Aceasta cu condiția că serviciile

sexuale online se exprimă în conversația online dintre un client și un model de video-

chat, cu transmiterea (aproape) instantanee a imaginilor video care conțin fie

reprezentarea modelului de video-chat angajat în activități sexuale explicite, fie

reprezentarea unei părți intime a corpului modelului de video-chat, în scopul

excitării sexuale a clientului și al obținerii unei recompense de către modelul de

video-chat.

În rezultat, instanța de apel a conchis că acțiunile modelelor-web angajate de

către inculpat (in concretio, XXXXX) nu pot fi considerate acte de prostituție numai

dat fiind că clienții acestora au putut obține plăceri de ordin sexual ca urmare a

activității lor, precum și că acestea erau plătite pentru activitatea lor.

Cu referire la învinuirea adusă în baza art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal

latura subiectivă a infracțiunii imputată se caracterizează, în primul rând prin

vinovăție sub formă de intenție directă.

Un alt semn secundar obligatoriu al laturii subiective a infracțiunii prevăzute

de art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, care în cazul din speță, îmbracă forma

„exploatării sexuale comerciale în prostituție”.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal,

constă în fapta prejudiciabilă care se exprimă, în cazul din speță, sub următoarea

modalitate normativă „îndemnul și înlesnirea practicării prostituției”.

16

Astfel, în acest caz, semnele faptei prejudiciabile reținute de procuror au la

bază aceleași semn normativ comun al componenței de infracțiune, fapta de

,,prostituție” care în cazul învinuirii aduse în baza art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod

penal, se prezintă sub formă semnului secundar obligatoriu al laturii subiective, iar

în cazul învinuirii aduse în baza art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, se prezintă sub

forma laturii obiective.

În continuare, instanța de apel a conchis că același circumstanțe de fapt au fost

reținute și în cazul victimelor majore, dar și cele minore, diferența fiind în vârsta

părților vătămate.

Referitor la cele invocate de către apelant, și anume, a acuzatorului de stat în

partea ce ține de recalificarea acțiunilor lui Coșolan Sergiu de la art. 206 alin. (3) Cod

penal, la art. 2081 Cod penal, instanța de apel a stabilit că legea penală la art. 2081

incriminează fapta de pornografie infantilă. Aceasta presupune producerea,

distribuirea, difuzarea, importarea, exportarea, oferirea, vinderea, procurarea,

schimbarea, folosirea sau deținerea de imagini sau alte reprezentări ale unui sau mai

mulți copii implicați în activități sexuale explicite, reale sau simulate, ori de imagini

sau alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră

lascivă sau obscenă, inclusiv în formă electronică.

Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de art. 2081 Cod penal, îl

formează relațiile sociale cu privire la bunele moravuri și reprezentarea minorilor cu

privire la aspectele decente și indecente ale vieții intime și sexuale, totodată, acesta

este constituit din relațiile sociale privitoare la protecția minorilor împotriva

pornografie infantile, inclusiv prin intermediul sistemelor informatice.

De asemenea, instanța de apel a menționat că infracțiunea analizată nu aduce

atingere relațiilor sociale cu privire la integritatea corporală, sănătatea, libertatea

fizică sau libertatea psihică a minorului.

Din rândul legilor privind protejarea moralității face parte Legea cu privire la

protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației, adoptată de

Parlamentul Republicii Moldova la 07.03.2013. Conform art. 1 al acestei legi, prin

pornografie se înțelege „prezentarea de manieră vulgară, brutală a contactelor sexuale de

orice tip între persoane de sexe diferite sau de același sex, a altor manifestări indecente ale

vieții sexuale, precum și prezentarea de o manieră impudică a organelor genitale”. Indiferent

dacă se referă la pornografia adultă sau infantilă, noțiunea de pornografie trebuie să

corespundă acestei definiții legislative.

Conform alin. 1 art. 34 al Convenției Consiliului Europei pentru protecția

copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale (ratificată prin Legea cu

privire la ratificarea Convenției Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva

17

exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la

19.12.2011), „fiecare parte va adopta măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele,

unitățile sau serviciile care răspund de efectuarea cercetărilor sunt specializate în domeniul

combaterii exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor ori că persoanele

respective sunt pregătite profesional în acest scop”. Din pct. 5 al Raportului explicativ la

Convenția Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării

sexuale și a abuzurilor sexuale, reiese că „Articolul 34 din Convenție sugerează statelor

părți să protejeze copiii împotriva „oricărei forme de exploatare sexuală si de abuz sexual”,

inclusiv, a incitării sau constrângerii copiilor să se dedea la activități sexuale ilegale, a

exploatării copiilor în scopul prostituției sau al altor practici sexuale ilegale, precum și a

exploatării copiilor în spectacole și materiale pornografice”. Așadar, din Convenția

precizată rezultă că prostituția și pornografia sunt două activități clar delimitate, cu

conținut diferit.

Conform art. 3 al Protocolului facultativ la Convenția cu privire la drepturile

copilului referitor la vânzarea de copii, prostituția și pornografia infantilă (ratificat

prin Legea pentru ratificarea Protocolului facultativ la Convenția cu privire la

drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituția și pornografia infantilă,

adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 22.02.2007), „fiecare stat parte se

asigură că, cel puțin, următoarele acte și activități sunt acoperite în totalitate de dreptul său

penal, indiferent dacă aceste infracțiuni sunt comise pe plan intern sau pe plan transnațional,

individual sau organizat: ... c) producerea, distribuirea, difuzarea, importul, exportul,

oferirea, vânzarea sau deținerea în scopul pornografiei infantile în sensul definiției de la

articolul 2”.

După cum se poate vedea, în toate instrumentele cu vocație internațională

analizate, pornografia online și pornografia înregistrată (stocată) sunt privite ca

forme ale pornografiei. În niciunul din aceste instrumente, pornografia online nu este

privită ca formă a prostituției.

În cazul studiouri-lor de video-chat se atestă prezența obiectului imaterial al

infracțiunii prevăzute de art. 2081 Cod penal, și anume, spectacolele pornografice

online cu transmisie (aproape) instantanee practicate de părțile vătămate XXXXXX,

în transmisie directă care aveau ca scop satisfacerea dorințelor sexuale ale

beneficiarilor prin intermediul site-ului www.MyFreeCams.com și www.runetki.ru

(f.d. 43-45, Vol. I). La caz, spectacolele pornografice online cu transmisie (aproape)

instantanee se încadrează în noțiunea de ,,alte reprezentări ” specificate de art. 2081

Cod penal, ale unui sau mai mulți copii implicați în activități sexuale explicite, reale

ori de ,,alte reprezentări” ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de

manieră lascivă și obscenă, inclusiv în formă electronică.

18

Din caracterizarea efectuată de legiuitor a obiectului imaterial al infracțiunii

analizate, rezultă că acesta are în vedere gesturi sau comportamente sexuale

explicite, săvârșite individual, care prin semnificația lor aduc ofensă la pudoare.

Prin sintagma activități sexuale explicite se vor înțelege acțiunile efectuate cu

caracter vădit, limpede, deslușit, clar, lămurit; prin sintagma activități sexuale reale

se vor înțelege acțiunile cu caracter obiectiv, adevărat.

Maniera lascivă are semnificația de excesiv de senzual, pornit spre desfrânare,

pervertire a instinctului sexual, crearea sentimentului de brutalitate și cinism în

relațiile sexuale. Lexemul obscen are sensul de caracter imoral, nerușinat, nesimțit,

trivial, indecent, vulgar al unor atitudini sau manifestări ale imoralității sexuale.

Manierele lascive sau obscene rezultă din însuși conținutul și forma materialelor

prezentate.

Victimă a infracțiunii specificate la art. 2081 Cod penal, este minorul care fie

este implicat în activități sexuale explicite, reale sau simulate, fie că îi sunt

reprezentate de o manieră lascivă sau obscenă, inclusiv în formă electronică, organele

sexuale.

Astfel, instanța de fond a constatat în baza declarațiilor părților vătămate că

acestea și-au dat acordul la practicarea activității de video-chat erotic, ba mai mult,

au insistat asupra acestuia fapt; au încercat a induce în eroare pe Coșolan Sergiu

neprezentând actele de identitate la timp; XXXXX anterior a mai practicat așa gen de

activitate, iar minorele XXXXX fiind convinse că nu le va permite să activeze din

cauza minoratului, au falsificat datele din actele de identitate schimbând anul

nașterii din ,,1997” în ,,1996” arătând o vârsta mai mare pe care o aveau de fapt (f.d.

199, 200, Vol. I).

Totodată, XXXXX a comunicat instanței că l-a telefonat pe Coșolan Sergiu în

mod conștient, cunoscând ce presupune această activitate, deoarece anterior a mai

practicat-o sub organizarea altor persoane, care aflând că aceasta este minoră, au

refuzat a conlucra cu ea. Având nevoie de surse de venit aceasta a căutat alte

persoane ce organizează activitatea de video-chat și conștient inițial nu l-a informat

pe Sergiu despre vârsta sa, deoarece cunoștea că este un impediment de a practica

așa ceva. Totodată, aceasta a indicat că dacă avea să fie refuzată, avea să caute acest

lucru în altă parte. La fel, a confirmat că în momentul în care a confesat inculpatului

că este minor, el nu i-a mai permis să practice activitatea de video-chat.

Totuși, acest consimțământ manifestat de persoane care la acel moment au

avut vârsta de 16 ani este lovit de nulitate și nu poate fi luat în considerare dat fiind

minoratul acestora. Or, la nivel internațional toate actele ilegale comise în

19

coparticipare sau cu implicarea minorilor, în special cele ce vizează viața sexuală a

minorului, sunt condamnate și nu admit nicio derogare de la această regulă.

Totodată, neglijența lui Coșolan Sergiu în privința admiterii persoanelor

minore în această activitate, îi este imputabilă. Or, ținând cont de limita fragilă dintre

legalitate și ilegalitatea activității pe care o gestiona, acesta trebuia să manifeste

prudență totală întru evitarea implicării copiilor în astfel de activități, mai cu seamă

având informații că XXXXX ,,s-a certat cu părinții și nu are unde trăi”, circumstanță ce

demonstrează că XXXXX încă se afla la întreținerea părinților.

Latura obiectivă a infracțiunii de pornografie infantilă se exprimă în fapta

prejudiciabilă care constă în acțiune. Această acțiune se referă la imagini și ,,alte

reprezentări”, adică spectacolele pornografice online cu transmisie (aproape)

instantanee ale unui copil implicat în activități sexuale explicite, reale, reprezentate

de manieră lascivă sau obscenă, inclusiv în formă electronică.

Astfel, instanța de apel a reținut în acțiunile inculpatului următoarele

modalități normative: producere, difuzare, vindere. Producerea constă în fabricarea

sau combinarea de imagini sau alte reprezentări ale unei persoane implicate în

activitate sexuală explicite, reale sau simulate, ori de imagini sau alte reprezentările

organelor sexuale a persoanei, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă, inclusiv

în formă electronică. Difuzarea presupune expunerea publică cu scop de vânzare a

produsului pornografic, la caz, în regim online. Vinderea consistă în cedarea

stăpânirii definitive asupra produsului pornografic, în schimbul unei sume de bani.

Potrivit materialelor cauzei penale, instanța de apel a stabilit că Coșolan Sergiu

(anterior Chiriac Serghei) a contribuit în calitate de organizator la producerea

materialului pornografic - spectacolele pornografice online prin asigurarea spațiului

necesar, or, potrivit Contractului de locațiune din 12.06.2014, încheiat între Chiriac

Serghei în calitate de locatar și Bivol Gheorghe în calitate de locator, locatorul a

predat, iar locatarul a preluat în locațiune bunul imobil situat în mun. Chișinău,

apartamentul nr. XXXXXX(f.d. 193, Vol. I). Suplimentar, și martorul Burbulea Iurie,

a declarat instanței de judecată sub jurământ că în perioada anului 2014 a dat în chirie

lui Chiriac Serghei, indicând la inculpat, ap. XXXXX.

Tot, Coșolan Sergiu (anterior Chiriac Serghei) a recunoscut faptul că în vederea

organizării afacerii cu video-chat a procurat echipamentului necesar (calculatoare,

camere-web) care erau utilizate de către modelele web; suplimentar, la materialele

cauzei au fost anexate un șir de acte confirmative - contracte privind furnizarea

serviciilor publice de comunicații electronice încheiate de către inculpat cu diferiți

agenți economici precum, și facturile de achitare lunară a serviciile de internet

20

acordat, care era indispensabil activității de video-chat cu tentă erotică (182-184, 194-

198, Vol. I).

Difuzarea produsului pornografic se referă direct la condițiile site-ului pe care

erau înregistrate fetele pentru a activa: www.MyFreeCams.com si www.runetki.ru.

Or, conținutul acestor site-uri sunt accesibile oricărei persoane care are vârsta

împlinită de 18 ani, iar scopul principal și este de a difuza spectacolele pornografice

pentru a atrage cât mai mulți clienți în convorbiri private, care de fapt și este sursa

venitului în astfel de activități.

Deosebirea de esență, în cazul părților vătămate minore XXXXX constă în

faptul că acestea nu au avut conturi personale pe aceste site-uri, or, conform politicii

de activitate, pe site nu se admite înscrierea unei persoane minore.

Acest fapt justifică informația ridicată de la Coșolan Sergiu, și anume, imagini

foto cu domnișoare care își prezintă actul de identitate. După cum a explicat

inculpatul, dar și martorii pe cauza penală care nemijlocit au practicat această

activitate, înscrierea pe site se face în baza imaginii foto a solicitantei cu confirmarea

vârstei în baza actului de identitate. Numai după ce administrația site-ul se

convingea că solicitanta corespundea criteriilor de vârstă, se accepta înregistrarea

acesteia.

În cazul părților vătămate minore atât inculpatul, cât și ele personal au declarat

că au activat de pe contul altor fete.

Astfel, fiind analizat site-ul www.MyFreeCams.com, s-a depistat că XXXXX a

practicat video-chat erotic de pe contul personal înregistrat ,,XTremeGyrl” Potrivit

Raportului de expertiză portretistică s-a constat că pe imaginile în format digital

ridicate din Registrul de Stat al Populației a cet. XXXXX și de pe web site-urile

www.Facebook.com, www.odnoklasniki.ru, www.myfreecams.com, este

reprezentată aceeași persoană (f.d. 64-65, Vol. I).

Comercializarea produsului pornografic se atestă prin scopul lui Coșolan

Sergiu (anterior Chiriac Serghei) în momentul în care a inițiat o astfel de ,,afacere”,

or, acesta în mod deschis, fără vicii de consimțământ explica potențialelor web-

modele, că venitul obținut de către acestea din expunerea lor pe site-urile menționate

urmează a fi împărțit în raport de 50% la 50% modelului și lui personal.

Latura subiectivă a infracțiunii de pornografie infantilă se caracterizează prin

vinovăție sub formă de intenție directă, având drept motiv - interes material.

Din motivele invocate supra, și ținând cont de limitele înaintării învinuirii,

instanța de apel a constatat dovedit faptul că Coșolan Sergiu XXXXX (anterior

Chiriac Serghei XXXXX ) a comis anume infracțiunea de ,,pornografie infantilă, după

indicii constitutivi: producerea, difuzarea, vinderea de imagini și de alte reprezentări ale unui

21

sau mai mulți copii implicați în activități sexuale explicite, reale, și de imagini sau alte

reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă și obscenă,

în formă electronică" si nu ,,trafic de copii" în următoarele circumstanțe:

Instanța de apel a conchis că deși vinovăția inculpatului Coșolan Sergiu pe art.

2081 Cod penal a fost demonstrată, reiterează că, potrivit art. 332 Cod de procedură

penală, în cazul când pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din

temeiurile prevăzute în art.275 pct.5)-9), 285 alin.(1) pct.1), 2), 4), 5), precum și în

cazurile prevăzute în art.53-60 Cod penal, instanța, prin sentință motivată, încetează

procesul penal în cauza respectivă.

În conformitate cu prevederile art. 60 alin.(1) lit. (b) Cod penal, persoana se

liberează de răspundere penală dacă din ziua comiterii infracțiunii au expirat 5 ani

de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave.

Astfel, instanța de apel a stabilit că infracțiunea prevăzută la art. 2081 Cod

penal este o infracțiune mai puțin gravă, comisă de către Coșolan Sergiu la sfârșitul

anului 2013, iar de la comiterea acțiunilor infracționale, termenul de 5 ani a expirat.

Prin urmare, instanța de apel a admis din alte motive apelurile declarate

împotriva sentinței și a încetat procesul penal, pe art. 2081 Cod penal, în privința

inculpatului pe motivul intervenirii prescripției tragerii la răspundere penală.

în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală solicită casarea

acesteia, cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță în alt complet

de judecată.

În susținerea celor solicitate, procurorul menționează că instanța de apel nu s-a

expus argumentat asupra argumentelor invocate în cererea de apel în ce privește

recalificare acțiunilor inculpatului de la art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal la art. 2081

Cod penal, mai mult instanța a omis să se expună asupra încasării cheltuielilor

judiciare din contul inculpatului.

De asemenea, recurentul atrage atenția că instanța de apel nu a intrat în esența

problemei, dar în mod eronat a preluat argumentele și poziția instanței de fond.

Totodată, procurorul susține dezacordul cu aprecierea probelor dată de către

instanța de apel, or, din cumulul de probe administrat în respectiva cauză penală se

demonstrează indubitabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis din

următoarele considerente.

22

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, la judecarea apelului, instanța de

apel are obligația de a verifica hotărârea atacată din punct de vedere al temeiniciei și

legalității acesteia, având în vedere circumstanțele faptice ale cauzei bazate pe

probele examinate de prima instanță, pe materialele dosarului și, în dependență de

aceste date, să aprecieze legalitatea concluziilor de vinovăție ori nevinovăție trase de

prima instanță, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută

ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

În acest context, Colegiul penal lărgit reținând prevederile art. 100 alin. (4) și

art. 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, remarcă că verificarea probelor este o

activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul

corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor acumulate, coroborarea lor cu alte probe,

verificarea sursei de proveniență a probelor, care poate avea loc doar prin aplicarea

procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului

penal. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

Colegiul penal lărgit conchide că, la examinarea cauzei, instanța de apel nu a

îndeplinit aceste stricte prevederi ale legii, din sensul cărora rezultă că, nerespectarea

acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după

sine casarea deciziei instanței de apel.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urma să se expună în partea admiterii/respingerii solicitării

acuzatorului de stat asupra încasării cheltuielilor judiciare din contul inculpatului,

or, procurorul în cererea de apel a solicitat încasarea din contul inculpatului în

beneficiul statul cheltuielile judiciare în valoare de 26 674,76 lei.

Însă, lecturând decizia recurată Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că

instanța de apel a omis să se expună în această parte ceia ce denotă nerezolvarea

fondului.

23

De asemenea, instanța de recurs ordinar ajunge la concluzia că instanța de apel

în partea descriptivă a decizie indică argumente contradictorii, fără a face trimitere

la cumulul de probe administrat în respectiva cauză penală, indicând teorii care se

combat.

Or, instanța de apel în partea descriptivă a deciziei indică pe de o parte că

inculpatul nu știa despre vârsta părților vătămate menționând ,,(…) au insistat asupra

acestuia fapt; au încercat a induce în eroare pe Coșolan Sergiu neprezentând actele de

identitate la timp; XXXXX anterior a mai practicat așa gen de activitate, iar minorele

XXXXX fiind convinse că nu le va permite să activeze din cauza minoratului, au falsificat

datele din actele de identitate schimbând anul nașterii din ,,1997” în ,,1996” arătând o vârsta

mai mare pe care o aveau de fapt (…) conștient inițial nu l-a informat pe Sergiu despre vârsta

sa, deoarece cunoștea că este un impediment de a practica așa ceva. Totodată, aceasta a indicat

că dacă avea să fie refuzată, avea să caute acest lucru în altă parte. La fel, a confirmat că în

momentul în care a confesat inculpatului că este minoră, el nu i-a mai permis să practice

activitatea de video-chat”, însă pe de altă parte a subliniat că ,,(…) neglijența lui Coșolan

Sergiu în privința admiterii persoanelor minore în această activitate, îi este imputabilă”.

În susținerea teoriei contradictorii de mai sus, instanța de apel indică ,,(…) mai

cu seamă având informații că XXXX ,,s-a certat cu părinții și nu are unde trăi”, circumstanță

ce demonstrează că XXXXX încă se afla la întreținerea părinților”, or, faptul că persoana

vătămată se afla la întreținerea părinților nu demonstrează că aceasta era minoră,

mai mult, instanța de apel nu face coroborare cu alte probe administrate în cauza

dată conform art. 101 Cod de procedură penală (a se vedea pct. 4.1. din prezenta decizie).

De asemenea, Colegiul penal lărgit subliniază că decizia recurată prezintă

deficiențe sub aspectul motivării ce ține de reîncadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului de la art. 206 alin. (3) lit. b) la art. 2081 Cod penal, or, doctrina de

specialitate precum și enumerarea actelor internaționale nu face o hotărâre să

corespundă cerințelor prevăzute de art. 6 al Convenției Europene cu privire la

drepturile omului.

În acest sens, Colegiul penal va face referire la sentința pronunțată de prima

instanță care a fost menținută prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 11 mai 2021.

Astfel, prima instanță în partea descriptivă a sentinței a indicat că părțile

vătămate au avut posibilitatea de a se deplasa, nu au fost forțate de a presta serviciile,

le-a fost achitate plățile la timp și transparent, ceia ce a dus la concluzia că nu au fost

stabilite elemente de constrângere din partea inculpatului, însă omite să ia în calcul

abuzul de poziție de vulnerabilitate față părților vătămate.

24

De asemenea, Colegiul penal lărgit atrage atenția că fapta stabilită inculpatului

are elementele componenței de infracțiune prevăzută de art. 206 Cod penal, dar și

elemente ale componenței de infracțiune prevăzută de art. 2081 Cod de procedură

penală.

Or, fapta stabilită de către prima instanță, poziție susținută și de instanța de

apel, este o transcriere a faptei indicată în rechizitoriu, invocând doar un scop diferit

prevăzut de art. 2081 Cod penal, și anume, scopul îndemnării și înlesnirii practicării

activității de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice de către

alte persoane, precum și tragerii de foloase de pe urma acestei activități, a întreprins

acțiuni în vederea identificării potențialelor victime, pentru prestarea ulterioară a

activității de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice contra

plată.

Colegiul penal denotă că prin fapta constatată de către instanța de fond se

identifică în acțiunile inculpatului prezența elementelor componenței de infracțiune

atât de la art. 206 Cod penal, cât și de la art. 2081 Cod penal, instanța oferind

interpretări teoretice și ambigue.

De asemenea, Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra faptului că

procurorul în apelul declarat a indicat că instanța de fond nu s-a expus asupra

prevederilor Convenției cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de

copii, prostituția și pornografia infantilă (ratificat prin Legea din 22.02.2007) în care

se arată că prostituția copiilor reprezintă folosirea copiilor pentru activități sexuale,

contra cost sau contra oricăror avantaje materiale.

Astfel, instanța de apel în partea descriptivă a deciziei definește atât prostituția

copiilor, cât și pornografia infantilă conform art. 2 al Protocolului facultativ la

Convenția cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituția

și pornografia infantilă (ratificat prin Legea Parlamentului de ratificare din

22.02.2007), însă nu indică deferența clară între acestea coraportată speței respective,

și anume, atragerea de foloase, or, inculpatul împărțea venitul părților vătămate 50

la 50 cu acestea pentru fiecare serviciu prestat și achitat de clienți.

Subsecvent, Colegiul penal lărgit reamintește că nicio hotărâre nu poate fi

bazată pe expuneri arbitrare, or, procesul penal se desfășoară în strictă conformitate

cu principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional, cu tratatele

internaționale la care Republica Moldova este parte, cu prevederile Constituției

Republicii Moldova și ale Codului de procedură penală (a se vedea art. 7 Cod de

procedură penală ,,Legalitatea procesului penal”).

Mai mult decât atât, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală,

nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît

25

interesele legii (a se vedea art. 24 Cod de procedură penală ,,Principiul contradictorialității

în procesul penal”)

În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit în scopul de a evita încălcarea

dreptului fundamental prevăzut de Convenția Europeană cu privire la Drepturile

Omului, și anume, dreptul la un proces echitabil (art. 6 al CEDO), subliniază că

pentru a determina dacă procedura a avut un caracter echitabil, trebuie ca aceasta să

se ia în considerare în ansamblul său, verificând-se respectarea atât a dreptului la

apărare, cât și a interesului public și al victimelor, precum și, după caz, a drepturilor

martorilor (a se vedea cauza Văraru împotriva României, CtEDO hotărârea din 03 decembrie

2013).

Totodată, Colegiul penal lărgit amintește că, Curtea de la Strasbourg

menționează că, judecătorii trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-

și întemeiază deciziile, căci numai astfel, un acuzat poate exercita căile de atac

prevăzute de legislația națională. Instanța europeană a subliniat că „motivarea unei

decizii judiciare este strâns legată de preocupările privitoare la asigurarea desfășurării unui

proces echitabil, aceasta permițând respectarea dreptului la apărare. Motivarea este

indispensabilă însăși calității actului de justiție și constituie o pavăză împotriva

arbitrarului.” (a se vedea cauza Fomin împotriva Moldovei, CtEDO hotărârea din 11

octombrie 2011).

Având în vedere că erorile de drept invocate nu pot fi corectate de către

instanța de recurs, decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea casează

hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel.

Totodată, în bază prevederilor art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală,

pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în

măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului.

La noua rejudecare a cauzei instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a

soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să

verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă

probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. 93, 95, 101 Cod de

procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în cererile de

apel și recurs, și în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală,

întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 al Codului de

procedură penală și art. 6 al Convenției Europene.

26

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău Călugăreanu Vitalie, casează total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2021, în cauza penală privindu-l pe Coșolan

Sergiu XXXXX , și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 17 martie 2022.

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Diaconu Iurie

Boico Victor

27