1ra-1929/21 — Art. 220 alin. 2 lit. a, 208-1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chisinău, sediul Buiucani din 14 august 2020, procesul penal în privința lui Coșolan Sergiu (anterior Chiriac Serghei) învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. a) Cod penal, a fost încetat pe motiv că fapta lui constituie contravenție prevăzută de art. 90 Cod contravențional. Procesul contravențional în baza art. 90 Cod contravențional în privința lui Coșolan Sergiu (anterior Chiriac Serghei), a fost încetat pe motivul expirării termenului de tragere la răspundere contravențională. Coșolan Sergiu (anterior Chiriac Serghei) a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2081 Cod penal și în baza acestei Legi, a-i numi pedeapsa sub formă de 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei penale aplicată inculpatului Coșolan Sergiu (anterior Chiriac Serghei) prin prezenta sentință a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 4 (patru) ani. 1 S-a respins solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată în sumă de 26 674,76 lei, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a se pronunța prin sentință, instanța de fond a reținut următoarele: Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), la sfârșitul anului 2013, aflându-se în mun. Chișinău, a întreprins acțiuni în vederea identificării persoanelor, pentru practicarea video-chat- ului erotic contra plată. Astfel, în perioada indicată de timp, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), a închiriat apartamentul nr. XXXXX, după care în scopul selectării persoanelor pentru participarea online la spectacolele pornografice contra plată, a plasat mai multe anunțuri pe site-urile www.999.md, www.makler.md, www.anunt.md cu privire la angajarea fetelor în calitate de web-model cu indicarea numărului său de telefon XXXXXX. În continuare, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), în perioada de timp ianuarie 2014 - iunie 2014, a fost contactat de către mai multe persoane la numărul de telefon plasat în anunțurile postate pe site-urile www.999.md, www.makler.md, www.anunt.md. În cadrul convorbirilor telefonice cu persoanele care au apelat la numărul din anunțurile plasate, a selectat mai multe persoane de gen feminin, nestabilite de către organul de urmărire penală, cărora pe rând le-a fixat întâlnire în diferite localuri din sect. Rîșcani, mun. Chișinău. Aflându-se în localurile menționate supra, în cadrul discuțiilor avute cu persoanele selectate nestabilite de către organul de urmărire penală, le-a propus acestora participarea online la spectacolele pornografice utilizatorilor site-ului www.MyFreeCams.com și www.runetki.ru, promițându-le obținerea unui salariu din această activitate între 350-2 000 dolari SUA, prin ce le-a îndemnat la practicarea acestei activități. După aceasta Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), tot în perioada indicată de timp, deoarece pentru a înregistra persoanele selectate ca utilizatori al site-urilor www.MyFreeCams.com și www.runetki.ru, era necesară anexarea la solicitarea respectivă a unei imagini a solicitantului de înregistrare împreună cu actul său de identitate, Chiriac Serghei, obținând consimțământul persoanelor la participarea online la spectacolele pornografice, manifestate prin excitarea propriilor organe genitale, în fața camerei-web, a solicitat și a primit de la ultimele fotografia buletinului de identitate și fotografia în care acestea țin în mână buletinul său de identitate. Ca rezultat, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), folosind fotografiile primite de la persoane, le-a înregistrat pe acestea ca utilizatori al site-ul www.MyFreeCams.com și www.runetki.ru. 2 Ulterior, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), aflându- se în același imobil, a organizat practicarea online a spectacolelor pornografice de către persoanele utilizatorilor site-ului www.MyFreeCams.com și www.runetki.ru, satisfăcând dorințele sexuale ale beneficiarilor prin spectacole pornografice, trăgând foloase financiare din această activitate ilegală, pe care a desfășurat-o până în luna iunie 2014. Concomitent, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), întru realizarea intențiilor infracționale de tragere a foloaselor de pe urma participării online la spectacolele de video-chat erotic de către persoanele îndemnate, încasa de la ultimele 50% din sumele de bani transferate de clienți pentru serviciile prestate. În perioada de timp începând cu luna iunie 2014, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), aflându-se în mun. Chișinău și urmărind în continuare scopul îndemnării și înlesnirii participării online la spectacolele de video- chat erotic de către alte persoane, precum și tragerii de foloase de pe urma acestei activități, a comis acțiuni intenționate de producerea, comercializarea, difuzarea produselor pornografice prin organizarea prestării online a spectacolelor pornografice contra plată. Astfel, în prima jumătate a lunii iunie 2014, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), acționând în vederea realizării intențiilor infracționale de îndemnare a persoanelor la practicarea spectacolelor pornografice contra plată, a închiriat apartamentul nr.XXXXX, după care în scopul selectării persoanelor pentru practicarea pornografiei contra plată prin organizarea prestării online a spectacolelor de video-chat erotic contra plată, a plasat mai multe anunțuri pe site-ul www.999.md, www.makler.md, www.anunt.md cu privire la angajarea fetelor în calitate de web-model cu indicarea numărului de telefon XXXXX. În continuare, în perioada de timp iunie 2014 - aprilie 2015, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), întru realizarea intențiilor sale, a fost contactat de către mai multe persoane la numărul de telefon plasat în anunțurile postate pe site-urile www.999.md, www.makler.md, www.anunt.md. În cadrul convorbirilor telefonice cu persoanele care au apelat la numărul din anunțurile plasate, a selectat mai multe persoane de gen feminin și anume Dumbrava Elena, Căslari Galina, Muradova Adriana, Chirienco Larisa și alte persoane nestabilite pe numele Olga, Ana și altele, cărora le-a fixat pe rând întâlnire în apartamentul 193 de pe adresa menționată supra, precum și în diferite localuri din sect. Rîșcani, mun. Chișinău. Aflându-se la domiciliul închiriat, indicat supra, precum și în localurile menționate, Chiriac Serghei, în cadrul discuțiilor avute cu persoanele selectate 3 Dumbrava Elena, Căslari Galina, Muradova Adriana, Chirienco Larisa și alte persoane, le-a propus acestora de a practica online spectacolele pornografice utilizatorilor site-ului www.MyFreeCams.com și www.runetki.ru, promițându-le obținerea unui salariu din această activitate între 350-2 000 dolari SUA, prin ce le-a îndemnat la practicarea acestei activități. După aceasta, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), tot în perioada indicată de timp, deoarece pentru a înregistra persoanele selectate ca utilizatori al site-ului www.MyFreeCams.com și www.runetki.ru, era necesară anexarea la solicitarea respectivă a unei imagini a solicitantului de înregistrare împreună cu actul său de identitate, Chiriac Serghei, obținând consimțământul persoanelor selectate la practicarea spectacolelor pornografice contra plată, manifestate prin excitarea propriilor organe genitale, în față camerei-web, a solicitat si a primit de la ultimele fotografia buletinului de identitate si fotografia în care acestea țin în mâna buletinul său de identitate. Ca rezultat, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), folosind fotografiile primite de la Dumbrava Elena, Căslari Galina, Muradova Adriana, Chirienco Larisa și alte persoane nestabilite, le-a înregistrat pe acestea ca utilizatori al site-ul www.MyFreeCams.com și www.runetki.ru. Ulterior, Chiriac Serghei, aflându-se în același imobil, a organizat prestarea de către Dumbrava Elena, Căslari Galina, Muradova Adriana, Chirienco Larisa și alte persoane nestabilite a practicării spectacolele pornografice contra plată utilizatorilor site-ului www.MyFreeCams.com și www.runetki.ru, satisfăcând dorințele sexuale ale beneficiarilor prin spectacole pornografice, trăgând foloase financiare din activitatea ilegală desfășurată, activitate pe care a desfășurat-o până la 29.04.2015. Concomitent, Chiriac Serghei, întru realizarea intențiilor infracționale de tragere a foloaselor de pe urma practicării spectacolele de video-chat erotic contra plată de către persoanele îndemnate, încasa de la ultimele 50 % din sumele de bani transferate de clienți pentru serviciile prestate. Astfel instanța de fond a ajuns la concluzia că procesul penal pornit în privința lui Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ) de învinuire a sa în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. a) Cod penal urmează a fi încetat, pe motiv că fapta, la momentul comiterii ei, constituia contravenția prevăzută de art. 90 Cod contravențional, ce prevedea răspunderea pentru fapta prejudiciabilă de producere, comercializare, difuzare produselor pornografice. Tot el, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ) la sfârșitul anului 2013, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul îndemnării și înlesnirii practicării activității de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice 4 de către alte persoane, precum si tragerii de foloase de pe urma acestei activități, a întreprins acțiuni în vederea identificării potențialelor victime, pentru prestarea ulterioară a activității de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice contra plată. Astfel, în perioada indicată de timp, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), acționând în vederea realizării intențiilor infracționale a închiriat apartamentul nr. XXXXX, după care în scopul selectării persoanelor pentru practicarea prin organizarea prestării activității de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice a victimelor minore, a plasat mai multe anunțuri pe site- urile www.999.md, www.makler.md, www.anunt.md cu privire la angajarea fetelor în calitate de web-model cu indicarea numărului său de telefon XXXXX. În continuare, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), în perioada lunii ianuarie 2014, acționând întru realizarea intențiilor infracționale, a fost contactat de către minorele XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX la numărul de telefon plasat în anunțurile postate pe site-urile www.999.md,www.makler.md, www.anunt.md. În cadrul convorbirilor telefonice cu minorele XXXXX, care au fost selectate prin intermediul anunțului de pe site-urile menționate supra, le-a fixat întâlnire într-un local din sect. Rîșcani, mun. Chișinău. În cadrul întâlnirii menționate, Chiriac Serghei care acționa în scopul organizării activității de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice, le-a propus minorelor XXXXX de a presta spectacole pornografice prin intermediul video chat-ului, promițându-le obținerea unui venit în mărime de 50% din banii acumulați de la clienți, prin ce le-a recrutat. După aceasta, Chiriac Serghei care acționa întru realizarea intențiilor, obținând consimțământul minorelor de a presta servicii de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice, manifestate prin excitarea propriilor organe genitale, în fața camerei-web, la solicitarea clienților prezenți în regim on-line, le-a adăpostit pe acestea în apartamentul nrXXXXX, închiriat anterior în acest scop. În continuare, deoarece pentru a înregistra victimele ca utilizatori al site-urilor www.MyFreeCams.com sau www.runetki.ru, era necesară anexarea la solicitarea respectivă a unei imagini a solicitantului de înregistrare împreună cu actul său de identitate, Chiriac Serghei a solicitat si a primit de la minorele XXXXX copiile la buletinul de identitate a acestora. Ulterior, Chiriac Serghei aflându-se în același imobil, a organizat prestarea de către minorele XXXXX a activității de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice contra plată utilizatorilor site-ului www.runetki.ru, satisfăcând 5 dorințele sexuale ale beneficiarilor prin spectacole pornografice, trăgând foloase financiare din activitatea ilegală desfășurată, timp de 3 luni si respectiv 2 luni. Tot, Chiriac Serghei, în perioada de timp a lunii iunie 2014, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul înlesnirii practicării prostituției de către alte persoane, precum și a exploatării sexuale comerciale, în prostituție a copiilor, a întreprins acțiuni în vederea identificării potențialelor victime, pentru prestarea ulterioară a serviciilor de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice contra plată, plasând în acest scop pe site-ul www.999.md,www.makler.md și www.anunt.md mai multe anunțuri publicitare cu privire la angajarea fetelor în calitate de web-model cu indicarea numărului de telefon XXXXX. În continuare, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), acționând întru realizarea intențiilor infracționale, a fost contactat de către minora XXXXX, născută la 05.02.1998, la numărul de telefon plasat în anunțul postat pe site- uri. În cadrul convorbirii telefonice cu minora XXXXX, care a fost selectată prin intermediul anunțului de pe site-ul menționat supra, Chiriac Serghei i-a fixat o întâlnire cu aceasta în ap. nr.XXXXX. În cadrul întâlnirii menționate, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), care acționa în scopul organizării activității de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice a minorei XXXXX, i-a propus de a presta activități de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice contra plată, promițându-i obținerea unui venit în mărime de 50% din banii acumulați de la clienți. După aceasta, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), care acționa întru realizarea intențiilor sale infracționale obținând consimțământul minorei XXXXX de a presta servicii sexuale în regim on-line, manifestate prin excitarea propriilor organe genitale, în fața camerei-web, la solicitarea clienților prezenți în regim on-line, a închiriat în acest scop apartamentul nrXXXXX, unde a adăpostit-o pe minoră. În continuare, deoarece minora XXXXX nu a prezentat act de identitate pentru a fi creat cont personal, pe site-ul www.MyFreeCams.com Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), a organizat activitatea acesteia de un alt cont străin. Ulterior, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), aflându- se în același imobil, a organizat prestarea de către minora XXXXX a serviciilor de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice contra plată utilizatorilor site-ului www.MyFreeCams.com, satisfăcând dorințele sexuale ale 6 beneficiarilor prin spectacole pornografice, trăgând foloase financiare din activitatea ilegală desfășurată. Tot, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), în perioada lunii decembrie 2014, aflându-se în apartamentul nr. XXXXX, urmărind aceleași scopuri infracționale, a fost contactat telefonic de către minora XXXXX, anterior recrutată de către el. În cadrul convorbirii telefonice, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), care acționa în scopul organizării activității de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice a minorei XXXXX, i-a propus de a presta servicii sexuale on-line contra plată prin intermediul video chat-ului, promițându-i obținerea unui venit în mărime de 50% din banii acumulați de la clienți. După aceasta, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), care acționa întru realizarea intențiilor sale infracționale obținând consimțământul minorei XXXXX de a presta servicii sexuale în regim on-line, manifestate prin excitarea propriilor organe genitale, în fața camerei-web, la solicitarea clienților prezenți în regim on-line, a adăpostit-o pe minora XXXXX în apartamentul nr. XXXXX, anterior închiriat în acest scop. În continuare, Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ), cunoscând despre vârsta minoră a XXXXX a înregistrat-o pe aceasta ca utilizator al site-ul www.runetki.ru., a organizat prestarea de către minora XXXXX a serviciilor de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice contra plată utilizatorilor site-ului www.runetki.ru, satisfăcând dorințele sexuale ale beneficiarilor prin spectacole pornografice, trăgând foloase financiare din activitatea ilegală desfășurată, timp de 2 săptămâni. Astfel instanța de fond a ajuns la concluzia că în ședința de judecată nu și-a găsit confirmare conform principiului ,,dincolo de orice dubiu rezonabil” faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal de către inculpatul Coșolan Sergiu (anterior Chiriac Serghei), urmând ca acțiunile acestuia să fie recalificate în baza art. 2081 Cod penal, după indicii constitutivi: producerea, difuzarea, vinderea de imagini și alte reprezentări ale unui sau mai mulți copii implicați în activități sexuale explicite, reale, și imagini și alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă și obscenă, în formă electronică.

Nefiind de acord cu sentința în cauză, procurorul a declarat apel prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea ce ține de reîncadrarea acțiunilor inculpatului de la art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal la art. 2081 Cod penal, și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Coșolan Sergiu XXXXX să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 216 alin. (3) lit. b) Cod penal și 7 stabilirea unei pedepse sub formă de închisei re pe un termen de 17 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a deține funcții ce țin de plasarea în câmpul muncii și organizarea de activități comerciale pe un termen de 5 ani. În partea ce ține de reîncadrarea acțiunilor lui Coșolan Sergiu de la art. 220 alin. (2) lit. a) Cod penal la art. 90 Cod contravențional și încetarea procesul contravențional - de menținut fără modificări. A casa sentința atacată în partea ce ține de neîncasarea cheltuielilor de judecată de la Coșolan Sergiu, cu încasarea de la el a sumei de 26 674,76 lei, sumă cheltuită pentru extrădarea acestuia în Republica Moldova. În partea ce ține de corpurile delicte - a menține fără modificări sentința. În motivare apelului a invocat că în partea descriptivă a sentinței din 14.08.2020, instanța de judecată arată că la adoptarea acesteia a ținut cont de prevederile actelor internaționale la care Republica Moldova a aderat (fila 40 a sentinței), iar la unele din acestea face referire concretă, cum ar fi art. 2 a Protocolului facultativ la Convenția cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituția și pornografia infantilă (ratificat prin Legea din 22.02.2007) în care se arată că prostituția copiilor reprezintă folosirea copiilor pentru activități sexuale, contra cost sau contra oricăror avantaje materiale (fila 31 a sentinței). Mai mult în susținerile verbale, acuzarea a făcut trimitere la CONVENȚIA CONSILIULUI EUROPEI pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, adoptată la Lanzarote, la 25 octombrie 2007, ratificată prin Legea nr. 263 din 19.12.2011. La același act face trimitere și instanța de judecată, în sentința atacată (fila 40). Însă, instanța nu face referire la nici o normă concretă. Deși instanța, în mai bine de 15 file (de la 39 la 55) arată elementele care formează componențele de infracțiune prevăzute de art. 206 și 2081 Cod penal fapt apreciat de acuzare, este inadmisibil acel fapt că instanța nu a arătat principala diferențiere între acestea - și anume că articolul 2081 Cod penal dispune atragerea la răspundere penală a persoanelor care produc, distribuie, difuzează, importă sau exportă, oferă, vând sau procură, schimb, folosesc sau dețin IMAGINI sau alte REPREZENTĂRI ale unui copil… implicați în activități sexuale; pe când lui Coșolan Sergiu i s-a încriminat acel fapt că el a organizat și a tras foloase financiare din exploatarea sexuală a mai mulți copii, fără a-i impune la ceva, doar folosindu-se de stringenta necesitate a acestora de mijloace financiare. Instanța, la fila 41 a sentinței face trimitere la „constrângerea victimei”, deși art. 206 Cod penal nu necesită ca semn obligatoriu careva constrângere. Așa ceva nici nu a avut loc și nici acuzarea nu a insistat la asemenea eveniment. 8 Mai mult, instanța eronat a prezentat că acțiunile prevăzute la alin. (1) art. 206 Cod penal pot avea loc doar că scopul este exploatarea sexuală, comerciale în prostituție sau în industria pornografică. În concluzie, procurorul a menționat că este utopic să apreciezi acțiunile incriminate lui Coșolan Sergiu față de 3 minore ca Difuzare, etc. de Imagini, când acesta evident exploata munca acestor minore și obținea venituri din această activitate. Această exploatare prin muncă fiind o formă a exploatării sexuale și legea spune clar că indiferent de forma exploatării sexuale a minorului, aceasta atrage răspunderea penală prevăzută de art. 206 Cod penal. 3.1. Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Ticu Ion în numele inculpatului Coșolan Sergiu prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care ultimul să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 206 și 220 Cod penal și încetarea procesului penal din motiv că în acțiunile acestuia sunt prezente elementele contravenției prevăzute de art. 90 Cod contravențional. În motivarea cerințelor sale a invocat că de către instanța de judecată și de către procuror la etapa urmăririi penale a fost stabilit, dar chiar și de către însușii Coșolan Serghei a fost recunoscut faptul că acesta organizat activitatea de video- chat erotic. În esență, Coșolan Serghei a desfășurat una și aceiași activitate, dar acțiunile acestuia au fost calificate diferit de către procuror, reieșind doar din calitatea de subiect a părții vătămate. Astfel, în cazul părților vătămate majore, acțiunile lui Coșolan Sergiu au fost calificate de către procuror în baza art. 220 Cod penal. În cazul părților vătămate minore, acțiunile lui Coșolan Sergiu au fost calificate în baza art. 206 Cod penal. Partea apărării nu înțelege cum poate fi admisă o asemenea calificare. Fie procurorul califica acțiunile lui Coșolan Sergiu în baza art. 165 și 206 Cod penal, fie doar în baza art. 220 Cod penal. Analizând latura obiectivă a infracțiunilor prevăzute de art. 165 și 206 Cod penal, partea apărării a constatat că această diferă doar în dependență de vârsta victimei, în rest fiind identice. În aceste condiții, în speța data, dacă este trafic de copii, atunci este și trafic de ființe de umane, iar dacă pentru aceiași faptă nu este trafic de ființe umane, atunci nu este nici trafic de copii. Mai mult ca atât, acuzatorul de stat în ședința de judecată a solicitat încetarea procesului penal în privința lui Coșolan Sergiu în baza art. 220 Cod penal, deoarece fapta acestuia constituie o contravenție. Astfel, partea apărării nu poate înțelege de ce procurorul nu a solicitat încetarea procesului penal și în privința art. 206 Cod penal, deoarece de către Coșolan Sergiu au fost comise aceleași fapte.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2021, apelul declarat de către procuror și apelul declarat de către avocatul Ticu Ion în 9 numele inculpatului au fost admise, inclusiv din alte motive, casată parțial sentința, în partea executării pedepsei penale în baza art. 2081 Cod penal și pronunțată o nouă hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, și anume: Coșolan Sergiu XXXXX recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2081 Cod penal, în conformitate cu prevederile art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, se liberează de pedeapsa numită în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală cu încetarea procesului penal. Celelalte dispoziții ale sentinței se mențin fără modificări. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, cercetate și verificate în instanța de apel, a constatat că, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul a săvârșit anume infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, cu toate că inculpatul a recunoscut vina parțial, vinovăția lui se dovedește integral de întreaga sistemă de probe, materiale și documente anexate la dosar, cum ar fi: declarațiile inculpatului Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ); declarațiile părții vătămate XXXXX; declarațiile părții vătămate XXXXX; declarațiile părții vătămate XXXXX; declarațiile martorului Burbulea Iurie; declarațiile martorului Chislari Galina; declarațiile martorului Chirienco Larisa (f.d. 48-50, 72-73, vol. II). Instanța de apel în partea descriptivă a deciziei a subliniat că vina inculpatului Coșolan Serghei este dovedită pe deplin atât prin declarațiile părților vătămate, cât și de următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: raport de expertiză portretistică din 19.11.2014 (f.d. 41-46, 47-55, 56-60, 63-67 vol. I); proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație din 17.04.2015 (f.d. 132, 134 vol. I); proces-verbal de percheziție din 29.04.2015 (f.d. 164-165, 166-166a, vol. I); proces-verbal de examinare din 04.05.2019 (f.d. 215-218, vol. I); proces-verbal de examinare a obiectului din 26.05.2015 (f.d. 223- 240, vol. I); proces-verbal de ridicare din 29.04.2015, potrivit căruia de la martorul Chislari Galina a fost ridicat un telefon mobil de model Samsung SGH - E 420 cu IMEI 352434011513160 (f.d. 80, vol. II); proces-verbal de ridicare din 09.09.2015, potrivit căruia de la partea vătămată a fost ridicată o filă format A4 cu imaginea lui Chiriac Serghei și Poghirca Igor, care a fost recunoscută mijloc de probă si anexată la 10 materialele cauzei penale prin ordonanța din 21.09.2015 (f.d. 92-94, 95, vol. II); proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea si înregistrarea convorbirilor din 04.05.2015 (f.d. 140-143, 179, 197-201, 204-206, 211, 220-221 vol. II); proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea convorbirilor din 04.05.2015 (f.d. 185, 203, 207-209, 222 vol. II); proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea convorbirilor din 04.05.2015 (f.d. 180-182, 186, 210, 212 - 215, 216-217, 223-224 vol. II); proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea convorbirilor din 04.05.2015 (f.d. 187, 218-219, 225 vol. II); proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea convorbirilor din 04.05.2015 (f.d. 144-147, 188, 189, 190-192, 226 vol. II); proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea convorbirilor din 04.05.2015 (f.d. 148-152, 153, 154-157, 193, 194-195, 196, 227-228 vol. II); proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea convorbirilor din 04.05.2015 (f.d. 158-159, 160 - 161, 162- 163, 164, 165, 229-230 vol. II); proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea convorbirilor din 04.05.2015 (f.d. 166, 167- 168, 169, 230 vol. II); proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea convorbirilor din 04.05.2015 (f.d. 170, 171, 173, 232 vol. II); proces-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea convorbirilor din 09.05.2015 (f.d. 240-249 vol. II, 1-19 vol. III). Astfel, instanța de apel a conchis că aceste probe, documente, coroborează cu întreaga sistemă de probe analizată mai sus și demonstrează cu certitudine că Coșolan Sergiu, a comis infracțiunea imputată și că acțiunile acestuia au fost corect recalificate de către instanța de fond în baza art. 2081 Cod penal, după indicii: producerea, difuzarea, vinderea de imagini și alte reprezentări ale unui sau mai mulți copii implicați în activități sexuale explicite, reale, și imagini și alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă și obscenă, în formă electronică. Așadar, inculpatul Coșolan Sergiu a fost pus sub învinuire pentru comiterea unui concurs real de infracțiuni prevăzut de art. 206 alin.(3) lit. b) Cod penal și art. 220 alin. (2) lit. a) Cod penal. Totodată, instanța de fond examinând cauza, a ajuns la concluzia că în ședința de judecată nu și-a găsit confirmare conform principiului ,,dincolo de orice dubiu rezonabil” faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. a) Cod penal de către inculpatul Coșolan Sergiu, urmând ca acțiunile acestuia să fie recalificate în baza art. 90 Cod contravențional, după indicii constitutivi: producerea, comercializarea, difuzarea produselor pornografice pentru a fi comercializate ori difuzate. 11 Instanța de apel a menționat că instanța de fond în motivarea soluției sale a reținut că în dreptul penal al Republicii Moldova lipsește o interpretare oficială, legislativă sau judiciară, a noțiunii de prostituție, însă în literatura de specialitate s-a subliniat că în analiza sa abstractă prin „prostituție” se înțelege practicarea de acte sexuale cu diferite persoane care beneficiază de serviciile prostituatei, aceasta urmărind să-și procure, pe o asemenea cale, mijloace de existenta sau principalele mijloace de existenta. Esențial este că, prostituție poate fi considerată doar fapta care îndeplinește următoarele condiții: 1) întreținerea de acte sexuale cu diferite persoane care beneficiază de serviciile prostituatei; 2) procurarea mijloacelor de existenta sau a principalelor mijloace de existenta ca urmare a practicării de acte sexuale cu astfel de persoane. Pe de altă parte, ca și în cazul noțiunii de „prostituție”, Codul penal nu definește noțiunea de „act sexual”, însă în pct. 1 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.17 din 07 noiembrie 2005, despre practica judiciară în cauzele din categoria infracțiunilor privind viața sexuală, este formulată definiția „raportului sexual”, care reprezintă un act sexual normal (sub aspect fiziologic) dintre persoane de sex diferit, iar o asemenea conotație se pretează și termenului ,,act sexual”, care presupune orice modalitate de obținere a unei satisfacții sexuale prin folosirea sexului sau acționând asupra sexului, practică care, fiziologic, este aptă să producă orgasmul. În același timp, există un consens științific precum că prostituția nu poate presupune prestarea de servicii sexuale on-line, de vreme ce asemenea servicii nu implică contactul direct al corpului prostituatei cu corpul persoanelor care beneficiază de serviciile acesteia, altfel spus, din moment ce lipsește un act sexual în sensul contactului fizic dintre corpuri, prestarea serviciilor sexuale on-line, care presupun doar practicarea de către modelul de video-chat a unor acte sexuale cu sine însăși sau cu alte modele de video-chat, nu intră sub incidența noțiunii de „prostituție” ci a celei de „pornografie”. În acest sens, instanța de fond a constatat că pornografia, printre alte forme, poate să fie reprezentată în spectacole live, în fotografii, în filme, în înregistrări video și în înregistrări sau difuzări de imagini digitale, prin urmare, spectacolele pornografice în regim on-line realizate în cazul supus examinării prin discuții cu caracter sexual, îndeplinire virtuală a fanteziilor sexuale ale clienților, apariție dezbrăcată sau în accesorii sexuale și pornografice, folosire a accesoriilor sexuale și pornografice, imitația actelor sexuale sau a altor acțiuni cu tentă sexuală sau pornografică, redate de către inculpat on-line contra cost utilizatorului unui site de specialitate, pot satisface anumite dorințe sexuale, însă nu au o relevanță penală, dat 12 fiind că nu se încadrează nici în una din faptele prejudiciabile prevăzute de Codul penal, în special fapta de proxenetism. Instanța de apel a susținut argumentele instanței de fond ce au stat la baza adoptării soluției de reîncadrare din art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal la art. 90 Cod Contravențional, or, potrivit doctrinei juridice, obiectul juridic special al infracțiunii de proxenetism îl formează relațiile sociale cu privire la moralitatea și neaservirea rapoartelor sexuale. Victima infracțiunii de proxenetism poate fi oricare persoană de sex feminin sau masculin. De regulă particularitățile victimei nu au importantă la calificare. Ținând cont de scopul incriminării infracțiunii de proxenetism, instanța a reținut că în acest caz, victima își dă acordul în mod neviciat, voința ei de a se prostitua aparținându-i în totalitate, în mod liber. În cazul acestei infracțiuni, victima își dă acceptul, consimte nestingherit (și întotdeauna în înțelegere cu făptuitorul) în vederea practicării prostituției, în scopul de obținere de avantaje reciproce. Latura obiectivă a infracțiunii de proxenetism constă în fapta prejudiciabilă care se exprimă în acțiune. La caz, inculpatului Coșolan Sergiu i se incriminează următoarele modalități normative cu caracter alternativ: 1) îndemnul la prostituție, 2) înlesnirea practicării prostituției și 3) tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției. Prin îndemn la prostituție se are în vedere stimularea interesului unei alte persoane pentru ca aceasta să practice prostituția (de exemplu, prin promisiunea unei vieți ușoare, fără muncă, cu distracții etc.). Prin înlesnirea practicării prostituției se are în vedere ajutorul acordat unei persoane să practice prostituția (de exemplu, prin punerea la dispoziție a locuinței, prin finanțarea organizării unui local unde se va practica prostituția etc.). Modalitatea faptică de ,,tragere de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană” se referă la obținerea de foloase patrimoniale sau nepatrimoniale de orice fel (bunuri, drepturi patrimoniale, avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale) din practicarea prostituției de către o persoană, alta decât făptuitorul. Pentru a se expune referitor la existenta laturii obiective a infracțiunii de proxenetism în acțiunile lui Coșolan Sergiu, este important analizei juridice a noțiunii de prostituție. Pentru a putea fi considerată prostituție, fapta trebuie să îndeplinească următoarele două condiții: practicarea de acte sexuale cu persoane diferite; procurarea mijloacelor de existență ca urmare a practicării de acte sexuale cu persoane diferite. O explicație juridică a noțiunii de prostituție în legislația Republicii Moldova este oferită de art. 90 Cod contravențional. 13 În redacția Legii nr. 159 din 12.10.2018, în vigoare din data de 09.12.2018, inclusiv și în momentul pronunțării prezentei sentințe, practicarea prostituției se referă la satisfacerea dorinței sexuale a unei persoane prin orice metodă și/sau mijloace, contra plată, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaționale sau comunicațiilor electronice. Dat fiind că, faptele din rechizitoriu se referă la perioada de timp 2013-2014, relevante speței sunt prevederile legale în vigoare la data comiterii infracțiunii. Potrivit art. 90 Cod contravențional conform variantei în vigoare la 31.05.2009, sub aceeași denumire marginală, legea contravențională pedepsește activitatea de practicarea prostituției. Instanța menționează că în această redacție, legiuitorul nu a specificat alte careva elemente definitorii ale acestei componențe de contravenție. Ținând cont de faptul că, lui inculpatul Coșolan Sergiu i se impută comiterea faptei prejudiciabile prevăzută de art. 220 alin. (2) lit. a) Cod penal, în perioada de timp ianuarie-iunie 2014, până la intrarea în vigoare a legii de modificare a componenței de contravenție prevăzute de art. 90 Cod contravențional, instanța urmează să aplice în privința persoanei legea penală mai blândă, care era în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii, or, potrivit art. 10 alin. (2) Cod penal, legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv. În acest fel, instanța de apel a conchis că prevederile art. 90 Cod contravențional în redacția anterioară a legii, sunt mai blânde, respectiv fiind favorabile inculpatului, spre deosebire de prevederile în vigoare la momentul examinării cauzei penale si pronunțării prezentei sentințe, ce înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni, deoarece extinde aria de interpretare a noțiunii de prostituție în defavoarea inculpatului. Or, în Hotărârea CtEDO în cauza Dragotoniu și Militaru - Pidhorni contra României se menționează că ,,alin. (1) art. 7 din Convenție ordonă să nu se aplice legea penală în mod extensiv în detrimentul acuzatului...”. Având în vedere aceste raționamente, la analiza juridică a noțiunii de prostituție, instanța de judecată corect s-a ghidat de norma legală în vigoare la momentul comiterii faptei ilegale, si anume art. 90 Cod contravențional ce prevede răspunderea contravențională pentru producerea, comercializarea, difuzarea sau păstrarea produselor pornografice. De asemenea, instanța de apel a menționat că există un consens științific că prostituția nu poate presupune prestarea de servicii sexuale online. Aceasta pentru că prestarea de servicii sexuale on-line nu implică practicarea de acte sexuale cu persoanele care beneficiază de serviciile prostituatei. Prestarea unor asemenea 14 servicii nu implică contactul direct al corpului persoanei cu corpul celui care beneficiază de serviciile acesteia. Altfel spus, din moment ce lipsește un contact fizic, asemenea acțiuni, prestarea serviciilor sexuale on- line, nu intră sub incidența noțiunii de prostituție, ci a celei de pornografie. Analizând per ansamblu componenta de infracțiune incriminată în coroborare cu reperele doctrinare relevante acesteia, instanța de apel a ajuns la concluzia că în redacția legii la momentul comiterii faptei ilegale, activitatea erotică prin video-chat nu este asimilată prostituției și proxenetismului. Deși, transmisia online a unor spectacole erotice le poate furniza plăceri privitorilor, ea nu poate fi considerată ,,contact sexual”, pentru a fi incident Codul penal. Or, un element esențial al contactului sexual îl reprezintă contactul fizic dintre două corpuri, fapt care nu are loc în acest gen de activități. Opinia instanței de apel a fost bazată pe concluzia judecătorilor de la Strasbourg care în cauza Litschauer contra Moldovei au conchis că normele juridice relevante (art. 220 Cod penal, art. 90 Cod contravențional) nu oferă indici suficienți și nu sunt formulate cu gradul de precizie pretins de Convenție, astfel încât să se realizeze exigența legalității, stabilită de Convenție. Nu se poate de așteptat, ca o persoană să prevadă, în mod rezonabil, chiar și prin recurgerea la o consultanță juridică de specialitate, care vor fi consecințele juridice ale conduitei sale - de administrare a afacerii de video-chat. Mai mult, prin Decizia de inadmisibilitate din 19 aprilie 2018 a Curții Constituționale a Republicii Moldova, s-a sugerat că în lipsa unui contact fizic, participarea la spectacolele de video-chat erotic nu poate fi considerată prostituție. În acest sens, în opinia instanței de apel prostituția este diferită de serviciile sexuale prestate online. Cele două noțiuni au câmp de aplicare diferit, iar această concluzie asigură coerența dintre legislația națională și Protocolul facultativ la Convenția cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituția și pornografia infantilă, precum și Directiva 2011/92/UE a parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile. Conform art. 2 al Protocolului facultativ la Convenția cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituția și pornografia infantilă (ratificat prin Legea Parlamentului de ratificare din 22.02.2007), se fac deosebirile de rigoare dintre acțiunile ce trebuie incriminate de statele care au ratificat Convenția, și anume: prostituția copiilor reprezintă folosirea copiilor pentru activități sexuale, contra cost sau contra oricăror avantaje materiale; și pornografia infantilă - orice reprezentare, 15 prin orice mijloace, a copiilor angajați într-o activitate sexuală explicită, reală ori simulată, sau orice altă expunere a organelor sexuale ale copiilor, în principal în scopuri sexuale. Totodată, în pct. 8 din Preambulul Directivei 2011/92/UE, spectacol pornografic înseamnă expunerea în direct adresată unui public, inclusiv prin tehnologia informațiilor și comunicațiilor: i) a unui copil implicat într-un comportament sexual explicit, real sau simulat, ori ii) a organelor genitale ale unui copil în principal cu scop erotic. Analizând cadrul legal internațional pertinent problemei abordate, instanța de apel a reținut că pornografia online și pornografia înregistrată (stocată) sunt privite ca forme ale pornografiei. În niciunul din aceste instrumente internaționale, pornografia online nu este privită ca formă a prostituției. Și în acest sens, instanța de apel a conchis ca fiind oportună această regulă nu doar pornografiei infantile dar și în cazul pornografiei adulte. Făcând o totalizare a argumentelor expuse, se relevă că, în cazul prestării serviciilor sexuale online, răspunderea poate fi aplicată pentru difuzarea produselor pornografice, în baza art. 90 Cod contravențional. Aceasta cu condiția că serviciile sexuale online se exprimă în conversația online dintre un client și un model de video- chat, cu transmiterea (aproape) instantanee a imaginilor video care conțin fie reprezentarea modelului de video-chat angajat în activități sexuale explicite, fie reprezentarea unei părți intime a corpului modelului de video-chat, în scopul excitării sexuale a clientului și al obținerii unei recompense de către modelul de video-chat. În rezultat, instanța de apel a conchis că acțiunile modelelor-web angajate de către inculpat (in concretio, XXXXX) nu pot fi considerate acte de prostituție numai dat fiind că clienții acestora au putut obține plăceri de ordin sexual ca urmare a activității lor, precum și că acestea erau plătite pentru activitatea lor. Cu referire la învinuirea adusă în baza art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal latura subiectivă a infracțiunii imputată se caracterizează, în primul rând prin vinovăție sub formă de intenție directă. Un alt semn secundar obligatoriu al laturii subiective a infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, care în cazul din speță, îmbracă forma „exploatării sexuale comerciale în prostituție”. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă care se exprimă, în cazul din speță, sub următoarea modalitate normativă „îndemnul și înlesnirea practicării prostituției”. 16 Astfel, în acest caz, semnele faptei prejudiciabile reținute de procuror au la bază aceleași semn normativ comun al componenței de infracțiune, fapta de ,,prostituție” care în cazul învinuirii aduse în baza art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, se prezintă sub formă semnului secundar obligatoriu al laturii subiective, iar în cazul învinuirii aduse în baza art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, se prezintă sub forma laturii obiective. În continuare, instanța de apel a conchis că același circumstanțe de fapt au fost reținute și în cazul victimelor majore, dar și cele minore, diferența fiind în vârsta părților vătămate. Referitor la cele invocate de către apelant, și anume, a acuzatorului de stat în partea ce ține de recalificarea acțiunilor lui Coșolan Sergiu de la art. 206 alin. (3) Cod penal, la art. 2081 Cod penal, instanța de apel a stabilit că legea penală la art. 2081 incriminează fapta de pornografie infantilă. Aceasta presupune producerea, distribuirea, difuzarea, importarea, exportarea, oferirea, vinderea, procurarea, schimbarea, folosirea sau deținerea de imagini sau alte reprezentări ale unui sau mai mulți copii implicați în activități sexuale explicite, reale sau simulate, ori de imagini sau alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă, inclusiv în formă electronică. Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de art. 2081 Cod penal, îl formează relațiile sociale cu privire la bunele moravuri și reprezentarea minorilor cu privire la aspectele decente și indecente ale vieții intime și sexuale, totodată, acesta este constituit din relațiile sociale privitoare la protecția minorilor împotriva pornografie infantile, inclusiv prin intermediul sistemelor informatice. De asemenea, instanța de apel a menționat că infracțiunea analizată nu aduce atingere relațiilor sociale cu privire la integritatea corporală, sănătatea, libertatea fizică sau libertatea psihică a minorului. Din rândul legilor privind protejarea moralității face parte Legea cu privire la protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 07.03.2013. Conform art. 1 al acestei legi, prin pornografie se înțelege „prezentarea de manieră vulgară, brutală a contactelor sexuale de orice tip între persoane de sexe diferite sau de același sex, a altor manifestări indecente ale vieții sexuale, precum și prezentarea de o manieră impudică a organelor genitale”. Indiferent dacă se referă la pornografia adultă sau infantilă, noțiunea de pornografie trebuie să corespundă acestei definiții legislative. Conform alin. 1 art. 34 al Convenției Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale (ratificată prin Legea cu privire la ratificarea Convenției Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva 17 exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 19.12.2011), „fiecare parte va adopta măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele, unitățile sau serviciile care răspund de efectuarea cercetărilor sunt specializate în domeniul combaterii exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor ori că persoanele respective sunt pregătite profesional în acest scop”. Din pct. 5 al Raportului explicativ la Convenția Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, reiese că „Articolul 34 din Convenție sugerează statelor părți să protejeze copiii împotriva „oricărei forme de exploatare sexuală si de abuz sexual”, inclusiv, a incitării sau constrângerii copiilor să se dedea la activități sexuale ilegale, a exploatării copiilor în scopul prostituției sau al altor practici sexuale ilegale, precum și a exploatării copiilor în spectacole și materiale pornografice”. Așadar, din Convenția precizată rezultă că prostituția și pornografia sunt două activități clar delimitate, cu conținut diferit. Conform art. 3 al Protocolului facultativ la Convenția cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituția și pornografia infantilă (ratificat prin Legea pentru ratificarea Protocolului facultativ la Convenția cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituția și pornografia infantilă, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 22.02.2007), „fiecare stat parte se asigură că, cel puțin, următoarele acte și activități sunt acoperite în totalitate de dreptul său penal, indiferent dacă aceste infracțiuni sunt comise pe plan intern sau pe plan transnațional, individual sau organizat: ... c) producerea, distribuirea, difuzarea, importul, exportul, oferirea, vânzarea sau deținerea în scopul pornografiei infantile în sensul definiției de la articolul 2”. După cum se poate vedea, în toate instrumentele cu vocație internațională analizate, pornografia online și pornografia înregistrată (stocată) sunt privite ca forme ale pornografiei. În niciunul din aceste instrumente, pornografia online nu este privită ca formă a prostituției. În cazul studiouri-lor de video-chat se atestă prezența obiectului imaterial al infracțiunii prevăzute de art. 2081 Cod penal, și anume, spectacolele pornografice online cu transmisie (aproape) instantanee practicate de părțile vătămate XXXXXX, în transmisie directă care aveau ca scop satisfacerea dorințelor sexuale ale beneficiarilor prin intermediul site-ului www.MyFreeCams.com și www.runetki.ru (f.d. 43-45, Vol. I). La caz, spectacolele pornografice online cu transmisie (aproape) instantanee se încadrează în noțiunea de ,,alte reprezentări ” specificate de art. 2081 Cod penal, ale unui sau mai mulți copii implicați în activități sexuale explicite, reale ori de ,,alte reprezentări” ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă și obscenă, inclusiv în formă electronică. 18 Din caracterizarea efectuată de legiuitor a obiectului imaterial al infracțiunii analizate, rezultă că acesta are în vedere gesturi sau comportamente sexuale explicite, săvârșite individual, care prin semnificația lor aduc ofensă la pudoare. Prin sintagma activități sexuale explicite se vor înțelege acțiunile efectuate cu caracter vădit, limpede, deslușit, clar, lămurit; prin sintagma activități sexuale reale se vor înțelege acțiunile cu caracter obiectiv, adevărat. Maniera lascivă are semnificația de excesiv de senzual, pornit spre desfrânare, pervertire a instinctului sexual, crearea sentimentului de brutalitate și cinism în relațiile sexuale. Lexemul obscen are sensul de caracter imoral, nerușinat, nesimțit, trivial, indecent, vulgar al unor atitudini sau manifestări ale imoralității sexuale. Manierele lascive sau obscene rezultă din însuși conținutul și forma materialelor prezentate. Victimă a infracțiunii specificate la art. 2081 Cod penal, este minorul care fie este implicat în activități sexuale explicite, reale sau simulate, fie că îi sunt reprezentate de o manieră lascivă sau obscenă, inclusiv în formă electronică, organele sexuale. Astfel, instanța de fond a constatat în baza declarațiilor părților vătămate că acestea și-au dat acordul la practicarea activității de video-chat erotic, ba mai mult, au insistat asupra acestuia fapt; au încercat a induce în eroare pe Coșolan Sergiu neprezentând actele de identitate la timp; XXXXX anterior a mai practicat așa gen de activitate, iar minorele XXXXX fiind convinse că nu le va permite să activeze din cauza minoratului, au falsificat datele din actele de identitate schimbând anul nașterii din ,,1997” în ,,1996” arătând o vârsta mai mare pe care o aveau de fapt (f.d. 199, 200, Vol. I). Totodată, XXXXX a comunicat instanței că l-a telefonat pe Coșolan Sergiu în mod conștient, cunoscând ce presupune această activitate, deoarece anterior a mai practicat-o sub organizarea altor persoane, care aflând că aceasta este minoră, au refuzat a conlucra cu ea. Având nevoie de surse de venit aceasta a căutat alte persoane ce organizează activitatea de video-chat și conștient inițial nu l-a informat pe Sergiu despre vârsta sa, deoarece cunoștea că este un impediment de a practica așa ceva. Totodată, aceasta a indicat că dacă avea să fie refuzată, avea să caute acest lucru în altă parte. La fel, a confirmat că în momentul în care a confesat inculpatului că este minor, el nu i-a mai permis să practice activitatea de video-chat. Totuși, acest consimțământ manifestat de persoane care la acel moment au avut vârsta de 16 ani este lovit de nulitate și nu poate fi luat în considerare dat fiind minoratul acestora. Or, la nivel internațional toate actele ilegale comise în 19 coparticipare sau cu implicarea minorilor, în special cele ce vizează viața sexuală a minorului, sunt condamnate și nu admit nicio derogare de la această regulă. Totodată, neglijența lui Coșolan Sergiu în privința admiterii persoanelor minore în această activitate, îi este imputabilă. Or, ținând cont de limita fragilă dintre legalitate și ilegalitatea activității pe care o gestiona, acesta trebuia să manifeste prudență totală întru evitarea implicării copiilor în astfel de activități, mai cu seamă având informații că XXXXX ,,s-a certat cu părinții și nu are unde trăi”, circumstanță ce demonstrează că XXXXX încă se afla la întreținerea părinților. Latura obiectivă a infracțiunii de pornografie infantilă se exprimă în fapta prejudiciabilă care constă în acțiune. Această acțiune se referă la imagini și ,,alte reprezentări”, adică spectacolele pornografice online cu transmisie (aproape) instantanee ale unui copil implicat în activități sexuale explicite, reale, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă, inclusiv în formă electronică. Astfel, instanța de apel a reținut în acțiunile inculpatului următoarele modalități normative: producere, difuzare, vindere. Producerea constă în fabricarea sau combinarea de imagini sau alte reprezentări ale unei persoane implicate în activitate sexuală explicite, reale sau simulate, ori de imagini sau alte reprezentările organelor sexuale a persoanei, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă, inclusiv în formă electronică. Difuzarea presupune expunerea publică cu scop de vânzare a produsului pornografic, la caz, în regim online. Vinderea consistă în cedarea stăpânirii definitive asupra produsului pornografic, în schimbul unei sume de bani. Potrivit materialelor cauzei penale, instanța de apel a stabilit că Coșolan Sergiu (anterior Chiriac Serghei) a contribuit în calitate de organizator la producerea materialului pornografic - spectacolele pornografice online prin asigurarea spațiului necesar, or, potrivit Contractului de locațiune din 12.06.2014, încheiat între Chiriac Serghei în calitate de locatar și Bivol Gheorghe în calitate de locator, locatorul a predat, iar locatarul a preluat în locațiune bunul imobil situat în mun. Chișinău, apartamentul nr. XXXXXX(f.d. 193, Vol. I). Suplimentar, și martorul Burbulea Iurie, a declarat instanței de judecată sub jurământ că în perioada anului 2014 a dat în chirie lui Chiriac Serghei, indicând la inculpat, ap. XXXXX. Tot, Coșolan Sergiu (anterior Chiriac Serghei) a recunoscut faptul că în vederea organizării afacerii cu video-chat a procurat echipamentului necesar (calculatoare, camere-web) care erau utilizate de către modelele web; suplimentar, la materialele cauzei au fost anexate un șir de acte confirmative - contracte privind furnizarea serviciilor publice de comunicații electronice încheiate de către inculpat cu diferiți agenți economici precum, și facturile de achitare lunară a serviciile de internet 20 acordat, care era indispensabil activității de video-chat cu tentă erotică (182-184, 194- 198, Vol. I). Difuzarea produsului pornografic se referă direct la condițiile site-ului pe care erau înregistrate fetele pentru a activa: www.MyFreeCams.com si www.runetki.ru. Or, conținutul acestor site-uri sunt accesibile oricărei persoane care are vârsta împlinită de 18 ani, iar scopul principal și este de a difuza spectacolele pornografice pentru a atrage cât mai mulți clienți în convorbiri private, care de fapt și este sursa venitului în astfel de activități. Deosebirea de esență, în cazul părților vătămate minore XXXXX constă în faptul că acestea nu au avut conturi personale pe aceste site-uri, or, conform politicii de activitate, pe site nu se admite înscrierea unei persoane minore. Acest fapt justifică informația ridicată de la Coșolan Sergiu, și anume, imagini foto cu domnișoare care își prezintă actul de identitate. După cum a explicat inculpatul, dar și martorii pe cauza penală care nemijlocit au practicat această activitate, înscrierea pe site se face în baza imaginii foto a solicitantei cu confirmarea vârstei în baza actului de identitate. Numai după ce administrația site-ul se convingea că solicitanta corespundea criteriilor de vârstă, se accepta înregistrarea acesteia. În cazul părților vătămate minore atât inculpatul, cât și ele personal au declarat că au activat de pe contul altor fete. Astfel, fiind analizat site-ul www.MyFreeCams.com, s-a depistat că XXXXX a practicat video-chat erotic de pe contul personal înregistrat ,,XTremeGyrl” Potrivit Raportului de expertiză portretistică s-a constat că pe imaginile în format digital ridicate din Registrul de Stat al Populației a cet. XXXXX și de pe web site-urile www.Facebook.com, www.odnoklasniki.ru, www.myfreecams.com, este reprezentată aceeași persoană (f.d. 64-65, Vol. I). Comercializarea produsului pornografic se atestă prin scopul lui Coșolan Sergiu (anterior Chiriac Serghei) în momentul în care a inițiat o astfel de ,,afacere”, or, acesta în mod deschis, fără vicii de consimțământ explica potențialelor web- modele, că venitul obținut de către acestea din expunerea lor pe site-urile menționate urmează a fi împărțit în raport de 50% la 50% modelului și lui personal. Latura subiectivă a infracțiunii de pornografie infantilă se caracterizează prin vinovăție sub formă de intenție directă, având drept motiv - interes material. Din motivele invocate supra, și ținând cont de limitele înaintării învinuirii, instanța de apel a constatat dovedit faptul că Coșolan Sergiu XXXXX (anterior Chiriac Serghei XXXXX ) a comis anume infracțiunea de ,,pornografie infantilă, după indicii constitutivi: producerea, difuzarea, vinderea de imagini și de alte reprezentări ale unui 21 sau mai mulți copii implicați în activități sexuale explicite, reale, și de imagini sau alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă și obscenă, în formă electronică" si nu ,,trafic de copii" în următoarele circumstanțe: Instanța de apel a conchis că deși vinovăția inculpatului Coșolan Sergiu pe art. 2081 Cod penal a fost demonstrată, reiterează că, potrivit art. 332 Cod de procedură penală, în cazul când pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.275 pct.5)-9), 285 alin.(1) pct.1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art.53-60 Cod penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. În conformitate cu prevederile art. 60 alin.(1) lit. (b) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua comiterii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave. Astfel, instanța de apel a stabilit că infracțiunea prevăzută la art. 2081 Cod penal este o infracțiune mai puțin gravă, comisă de către Coșolan Sergiu la sfârșitul anului 2013, iar de la comiterea acțiunilor infracționale, termenul de 5 ani a expirat. Prin urmare, instanța de apel a admis din alte motive apelurile declarate împotriva sentinței și a încetat procesul penal, pe art. 2081 Cod penal, în privința inculpatului pe motivul intervenirii prescripției tragerii la răspundere penală.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală solicită casarea acesteia, cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță în alt complet de judecată. În susținerea celor solicitate, procurorul menționează că instanța de apel nu s-a expus argumentat asupra argumentelor invocate în cererea de apel în ce privește recalificare acțiunilor inculpatului de la art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal la art. 2081 Cod penal, mai mult instanța a omis să se expună asupra încasării cheltuielilor judiciare din contul inculpatului. De asemenea, recurentul atrage atenția că instanța de apel nu a intrat în esența problemei, dar în mod eronat a preluat argumentele și poziția instanței de fond. Totodată, procurorul susține dezacordul cu aprecierea probelor dată de către instanța de apel, or, din cumulul de probe administrat în respectiva cauză penală se demonstrează indubitabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis din următoarele considerente. 22 Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, la judecarea apelului, instanța de apel are obligația de a verifica hotărârea atacată din punct de vedere al temeiniciei și legalității acesteia, având în vedere circumstanțele faptice ale cauzei bazate pe probele examinate de prima instanță, pe materialele dosarului și, în dependență de aceste date, să aprecieze legalitatea concluziilor de vinovăție ori nevinovăție trase de prima instanță, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În acest context, Colegiul penal lărgit reținând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, remarcă că verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor acumulate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor, care poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal lărgit conchide că, la examinarea cauzei, instanța de apel nu a îndeplinit aceste stricte prevederi ale legii, din sensul cărora rezultă că, nerespectarea acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei instanței de apel. Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urma să se expună în partea admiterii/respingerii solicitării acuzatorului de stat asupra încasării cheltuielilor judiciare din contul inculpatului, or, procurorul în cererea de apel a solicitat încasarea din contul inculpatului în beneficiul statul cheltuielile judiciare în valoare de 26 674,76 lei. Însă, lecturând decizia recurată Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că instanța de apel a omis să se expună în această parte ceia ce denotă nerezolvarea fondului. 23 De asemenea, instanța de recurs ordinar ajunge la concluzia că instanța de apel în partea descriptivă a decizie indică argumente contradictorii, fără a face trimitere la cumulul de probe administrat în respectiva cauză penală, indicând teorii care se combat. Or, instanța de apel în partea descriptivă a deciziei indică pe de o parte că inculpatul nu știa despre vârsta părților vătămate menționând ,,(…) au insistat asupra acestuia fapt; au încercat a induce în eroare pe Coșolan Sergiu neprezentând actele de identitate la timp; XXXXX anterior a mai practicat așa gen de activitate, iar minorele XXXXX fiind convinse că nu le va permite să activeze din cauza minoratului, au falsificat datele din actele de identitate schimbând anul nașterii din ,,1997” în ,,1996” arătând o vârsta mai mare pe care o aveau de fapt (…) conștient inițial nu l-a informat pe Sergiu despre vârsta sa, deoarece cunoștea că este un impediment de a practica așa ceva. Totodată, aceasta a indicat că dacă avea să fie refuzată, avea să caute acest lucru în altă parte. La fel, a confirmat că în momentul în care a confesat inculpatului că este minoră, el nu i-a mai permis să practice activitatea de video-chat”, însă pe de altă parte a subliniat că ,,(…) neglijența lui Coșolan Sergiu în privința admiterii persoanelor minore în această activitate, îi este imputabilă”. În susținerea teoriei contradictorii de mai sus, instanța de apel indică ,,(…) mai cu seamă având informații că XXXX ,,s-a certat cu părinții și nu are unde trăi”, circumstanță ce demonstrează că XXXXX încă se afla la întreținerea părinților”, or, faptul că persoana vătămată se afla la întreținerea părinților nu demonstrează că aceasta era minoră, mai mult, instanța de apel nu face coroborare cu alte probe administrate în cauza dată conform art. 101 Cod de procedură penală (a se vedea pct. 4.1. din prezenta decizie). De asemenea, Colegiul penal lărgit subliniază că decizia recurată prezintă deficiențe sub aspectul motivării ce ține de reîncadrarea juridică a acțiunilor inculpatului de la art. 206 alin. (3) lit. b) la art. 2081 Cod penal, or, doctrina de specialitate precum și enumerarea actelor internaționale nu face o hotărâre să corespundă cerințelor prevăzute de art. 6 al Convenției Europene cu privire la drepturile omului. În acest sens, Colegiul penal va face referire la sentința pronunțată de prima instanță care a fost menținută prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2021. Astfel, prima instanță în partea descriptivă a sentinței a indicat că părțile vătămate au avut posibilitatea de a se deplasa, nu au fost forțate de a presta serviciile, le-a fost achitate plățile la timp și transparent, ceia ce a dus la concluzia că nu au fost stabilite elemente de constrângere din partea inculpatului, însă omite să ia în calcul abuzul de poziție de vulnerabilitate față părților vătămate. 24 De asemenea, Colegiul penal lărgit atrage atenția că fapta stabilită inculpatului are elementele componenței de infracțiune prevăzută de art. 206 Cod penal, dar și elemente ale componenței de infracțiune prevăzută de art. 2081 Cod de procedură penală. Or, fapta stabilită de către prima instanță, poziție susținută și de instanța de apel, este o transcriere a faptei indicată în rechizitoriu, invocând doar un scop diferit prevăzut de art. 2081 Cod penal, și anume, scopul îndemnării și înlesnirii practicării activității de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice de către alte persoane, precum și tragerii de foloase de pe urma acestei activități, a întreprins acțiuni în vederea identificării potențialelor victime, pentru prestarea ulterioară a activității de video chat erotic prin prezentarea spectacolelor pornografice contra plată. Colegiul penal denotă că prin fapta constatată de către instanța de fond se identifică în acțiunile inculpatului prezența elementelor componenței de infracțiune atât de la art. 206 Cod penal, cât și de la art. 2081 Cod penal, instanța oferind interpretări teoretice și ambigue. De asemenea, Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra faptului că procurorul în apelul declarat a indicat că instanța de fond nu s-a expus asupra prevederilor Convenției cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituția și pornografia infantilă (ratificat prin Legea din 22.02.2007) în care se arată că prostituția copiilor reprezintă folosirea copiilor pentru activități sexuale, contra cost sau contra oricăror avantaje materiale. Astfel, instanța de apel în partea descriptivă a deciziei definește atât prostituția copiilor, cât și pornografia infantilă conform art. 2 al Protocolului facultativ la Convenția cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituția și pornografia infantilă (ratificat prin Legea Parlamentului de ratificare din 22.02.2007), însă nu indică deferența clară între acestea coraportată speței respective, și anume, atragerea de foloase, or, inculpatul împărțea venitul părților vătămate 50 la 50 cu acestea pentru fiecare serviciu prestat și achitat de clienți. Subsecvent, Colegiul penal lărgit reamintește că nicio hotărâre nu poate fi bazată pe expuneri arbitrare, or, procesul penal se desfășoară în strictă conformitate cu principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional, cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, cu prevederile Constituției Republicii Moldova și ale Codului de procedură penală (a se vedea art. 7 Cod de procedură penală ,,Legalitatea procesului penal”). Mai mult decât atât, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît 25 interesele legii (a se vedea art. 24 Cod de procedură penală ,,Principiul contradictorialității în procesul penal”) În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit în scopul de a evita încălcarea dreptului fundamental prevăzut de Convenția Europeană cu privire la Drepturile Omului, și anume, dreptul la un proces echitabil (art. 6 al CEDO), subliniază că pentru a determina dacă procedura a avut un caracter echitabil, trebuie ca aceasta să se ia în considerare în ansamblul său, verificând-se respectarea atât a dreptului la apărare, cât și a interesului public și al victimelor, precum și, după caz, a drepturilor martorilor (a se vedea cauza Văraru împotriva României, CtEDO hotărârea din 03 decembrie 2013). Totodată, Colegiul penal lărgit amintește că, Curtea de la Strasbourg menționează că, judecătorii trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care- și întemeiază deciziile, căci numai astfel, un acuzat poate exercita căile de atac prevăzute de legislația națională. Instanța europeană a subliniat că „motivarea unei decizii judiciare este strâns legată de preocupările privitoare la asigurarea desfășurării unui proces echitabil, aceasta permițând respectarea dreptului la apărare. Motivarea este indispensabilă însăși calității actului de justiție și constituie o pavăză împotriva arbitrarului.” (a se vedea cauza Fomin împotriva Moldovei, CtEDO hotărârea din 11 octombrie 2011). Având în vedere că erorile de drept invocate nu pot fi corectate de către instanța de recurs, decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel. Totodată, în bază prevederilor art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului. La noua rejudecare a cauzei instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel și recurs, și în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 al Codului de procedură penală și art. 6 al Convenției Europene. 26

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Călugăreanu Vitalie, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2021, în cauza penală privindu-l pe Coșolan Sergiu XXXXX , și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 17 martie 2022. Președinte: Toma Nadejda Judecători: Guzun Ion Catan Liliana Diaconu Iurie Boico Victor 27