1ra-2064/2021 — art. 164 alin. 2 lit. c; 171 alin. 2 lit. b; 172 alin. 2 lit. b; 208 prim CP

1ra-2064/2021 — art. 164 alin. 2 lit. c; 171 alin. 2 lit. b; 172 alin. 2 lit. b; 208 prim CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-2064/2021

1-21000053-01-1ra-13102021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți Formusatii Andrei, de către avocatul

Ciuru Igor în numele inculpatului și de către inculpatul Vasilenco Nicolai, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 iulie 2021, în cauza

penală în privința lui

Vasilenco Nicolai Xxxxx, născut la

xxxx, originar și domiciliat în xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Nicolai a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 164 alin. (2) lit. c) Cod penal la 6 (șase) ani închisoare;

- în baz art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal la 6 (șase) ani închisoare;

- în baza art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal la 6 (șase) ani închisoare;

- în baza art. 172 alin. (2) lit. b) Cod penal la 7 (șapte) ani închisoare;

- în baza art. 172 alin. (2) lit. b) Cod penal la 7 (șapte) ani închisoare;

- în baza art. 2081 Cod penal la 2 (doi) ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor numite, lui Vasilenco Nicolai, i s-a stabilit definitiv pedeapsa

închisorii pe un termen de 18 (optesprezece) ani cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

1

S-a dispus încasarea de la Vasilenco Nicolai în beneficiul părților vătămate

Babinețcaia Nadejda și Cernei Nadejda pentru fiecare a câte 50 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral.

S-a dispus încasarea de la Vasilenco Nicolai a cheltuielilor de judecată în mărime

de 15 842 lei, cu respingerea solicitării procurorului de confiscare în beneficiul statului a

contravalorii mijlocului de transport de model ”VAZ 2108” cu n/î OR BJ 099 în sumă de

8000 lei.

Nicolai a fost condamnat pentru faptul că:

- în una din serile lunii august 2020, deplasându-se la volanul automobilului de

model „Geely” prin localitatea Xxxx, observând-o în drum pe minora Xxxx, ce se

îndrepta spre domiciliu din aceiași localitate și pe care o cunoștea din copilărie,

acționând intenționat, în scopul săvârșirii ulterior a acțiunilor cu caracter sexual în

privința ultimei, forțat a urcat-o în automobil și contrar voinței a transportat-o în locuința

fratelui său, Vasilenco Alexei, din localitatea Xxxx în care temporar nu locuia nimeni,

unde a ținut-o forțat aproximativ 30 min., timp în care a săvârșit în privința ei acțiuni cu

caracter sexual, după care a transportat-o cu automobilul de model „Geely” la domiciliu,

acțiuni încadrate în baza art. 164 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu calificativele: răpirea unei

persoane, acțiuni săvârșite cu bună știință asupra unui minor;

- în una din serile lunii august 2020, aflându-se împreună cu minora Xxxx, în casa

fratelui său, Vasilenco Alexei, în care temporar nu locuia nimeni, din localitatea Xxxx,

unde a dus-o forțat, acționând intenționat, cu scopul satisfacerii poftei sexuale în formă

perversă, știind cu certitudine despre vârsta minoră a Xxxx, acțiuni ce au fost încadrate

în baza art. 172 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu calificativele, acțiuni violente cu caracter sexual,

adică satisfacerea poftei sexuale în formă perversă, săvârșită prin constrângere fizică și psihică a

persoanei, precum și profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, săvârșite cu bună știință

asupra unui minor;

- în una din serile lunii august 2020, aflându-se împreună cu minora Xxxx, în casa

fratelui său, Vasilenco Alexei, în care temporar nu locuia nimeni, situată în localitatea

Xxxx, unde a dus-o forțat, acționând intenționat, cu scopul satisfacerii poftei sexuale,

știind cu certitudine despre vârsta ei minoră, cu aplicarea forței fizice, săvârșind astfel

un raport sexual contrar voinței acesteia, acțiuni ce i-au fost încadrate în baza art. 171

alin. (2) lit. b) Cod penal, violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică și

psihică a persoanei, precum și profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, săvârșit cu bună

știință asupra unui minor;

- acționând intenționat, în scop de producere și difuzare a pornografiei infantile,

din motiv de răzbunare, în una din serile lunii august 2020, aflându-se împreună cu

2

minora Xxxx, în casa fratelui său, Vasilenco Alexei, în care temporar nu locuia nimeni,

situată în localitatea Xxxx, știind cu certitudine despre vârsta ei minoră, a fotografiat cu

telefonul său momentul când xxx, care în perioada august - 12.09.2020, a difuzat

imaginile minorei implicate în activitatea sexuală reală, prin expunerea publică a pozei

în cauză pe rețeaua de socializare „Odnoklassniki”, fiind vizualizate de mai multe

persoane, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate în baza art. 2081 Cod penal, cu

calificativele, pornografia infantilă, adică producerea și difuzarea de imagini ale unui copil

implicat în activitățile sexuale explicite, reale, reprezentate de manieră lascivă și obscenă, în formă

electronică.

- la 12.09.2020, aproximativ pe la orele 21:30, deplasându-se la volanul

automobilului de model „VAZ 2108” cu n/î xxx, prin localitatea Xxxx, în apropierea

stadionului, văzând-o pe consăteanca Xxxx, știind cu certitudine despre vârsta ei minoră,

acționând intenționat, în scopul satisfacerii poftei sexuale în formă perversă, i-a propus

să o conducă acasă, urcând benevol în automobil, accelerând viteza, a condus-o într-o

fâșie forestieră, situată la marginea localități Xxxx, unde, cu aplicarea forței fizice în

privința ei, manifestată prin împingeri, tragere de păr, lovirea cu capul de pământ,

precum și a constrângerii psihice manifestate prin amenințarea cu aplicarea în

continuare a violenței, profitând de imposibilitatea ultimei de a se apăra din cauza

vârstei și stării psihice emoționale, xxxx, fotografiind respectivele momente cu telefonul

mobil avut asupra sa, acțiuni ce i-au fost încadrate la art. 172 alin. (2) lit. b) Cod penal,

cu calificativele, acțiuni violente cu caracter sexual, adică satisfacerea poftei sexuale în formă

perversă, săvârșită prin constrângere fizică și psihică a persoanei, precum și profitând de

imposibilitatea acesteia de a se apăra, săvârșite cu bună știință asupra unui minor;

- la 12.09.2020, aproximativ pe la orele 21:40, aflându-se împreună cu minora Xxxx,

într-o fâșie forestieră, situată la marginea localități Xxxx, unde a condus-o cu

automobilul de model „VAZ 2108” n/î xxx, acționând intenționat, cu scopul satisfacerii

poftei sexuale, știind cu certitudine vârsta ei minoră, cu aplicarea forței fizice,

manifestată prin împingeri și tragere de păr a minorei, precum și a constrângerii psihice

manifestate prin amenințarea cu aplicarea în continuare a violenței, profitând de

imposibilitatea ultimei de a se apăra din cauza vârstei și stării psihice emoționale, forțat

a dezbrăcat- o de haine, culcând-o pe bancheta din spate a automobilului xxx, săvârșind

astfel un raport sexual contrar voinței acesteia, cauzându-i minorei Xxxx conform

raportului de expertiză medico-legală judiciară nr. xxx din 02.10.2020 vătămări corporale

neînsemnate în urma unui raport sexual, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 171

alin. (2) lit. b) Cod penal, cu calificativele, violul, adică raportul sexual săvârșit prin

constrângere fizică și psihică a persoanei, precum și profitând de imposibilitatea acesteia de a se

apăra, săvârșit cu bună-știință asupra unui minor.

3

3.1. Procuror, în ce privește blândețea pedepsei numite pentru concurs de

infracțiuni, fără a se ține cont de gravitatea faptelor comise care atentează la

inviolabilitatea sexuală a victimelor minore și urmările survenite, motiv pentru care

solicită înăsprirea ei, cu confiscarea specială în sensul art. 106 alin. (1), (2) lit. a) Cod penal

a contravalorii mijlocului de transport de model ”VAZ 2108” cu n/î xxxx în sumă de 8000

lei, utilizat la comiterea infracțiunii, fără de care inculpatul nu ar fi avut posibilitatea

transportării victimei minore Xxxx în fâșia forestieră ce se află la distanța de aproximativ

4 km de la localitatea Xxxx;

3.2. Avocatul Vanghelie Vitalie în numele inculpatului, care a solicitat stabilirea

inculpatului Vasilenco Nocolai a unei pedepse mai blânde în baza art. 2081 Cod penal și

pronunțarea unei sentințe de achitare în baza art. art. 164 alin. (2) lit. c); 171 alin. (2) lit.

b) și 172 alin. (2) lit. b) Cod penal, dat fiind necomiterea faptelor imputate, ce se bazează

în exclusivitate doar pe depozițiile minorelor Xxxx și Xxxx, făcute probabil în scopul

justificării față de părinți și de a obține pe această cale de la inculpat mijloace financiare.

Or, niciunul din martorii audiați: Grosu Ilona, Babinețcaia Tatiana, Bugai Elena nu au

declarat, că partea vătămată Xxxx le-ar fi comunicat despre raportul sexual pe care l-ar

fi avut cu inculpatul Vasilenco Nicolae.

În ce privește mărturiile celei de-a doua victime Xxxx, acestea mai degrabă ar avea

un caracter justificativ în fața Xxxx pentru difuzarea elevilor din gimnaziul Xxxx, a

imaginelor cu ea.

Totodată, potrivit concluziilor psihologice nr. xx și xx din 27.11.2020 și testelor

psihologice xxx anexate la materialele cauzei, la victimele minore nu au fost depistate

traume psihologice, pentru stabilirea adevărului urmând a se acorda apreciere corectă

raportului de expertiză medico- legală nr. xxx; raportului de expertiză medico-legală

biologică nr. xxx; raportul de expertiză medico-legală de examinare a minorei Xxxx;

părții vătămate din 22.09.2020 de verificare a declarațiilor lui Vasilenco Nicolai prin care

se confirmă nevinovăția lui în comiterea infracțiunilor imputate, iar drept urmare,

respingerea ca neîntemeiată a acțiunii civile înaintate de reprezentanții părților vătămate

minore, Babinețcaia Nadejda și Cernei Nadejda privind încasarea daunei morale în

mărime de 50 000 lei.

respinse, ca nefondate, apelurile declarate, cu menținerea sentinței.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, verificând temeinicia

cerințelor formulate de apelanți, în raport cu materialele cauzei penale, ascultând

pledoariile participanților procesului penal, verificând suplimentar probatoriul

4

administrat, a menținu soluția instanței de fond, pe care a apreciat-o drept una legală,

bazată pe împrejurările de fapt și aspectele de drept a speței.

Totodată, instanța de apel a reținut corectitudinea aplicării cazului din speță a

normelor procesual-penale ce se referă la examinarea obiectivă, multilaterală și completă

a cauzei, cu respectarea principiului nemijlocirii, oralității și contradictorialității

procesului penal, în limita învinuirii formulate în rechizitoriu, cu verificarea tuturor

împrejurărilor de fapt și constatarea certă a aspectelor de drept importante pentru justa

ei soluționare, printr-o cercetare amplă a probelor administrate la faza urmăririi penale

ce au servit obiect de cercetare judecătorească, primind o apreciere obiectivă din punct

de vedere al pertinenții, utilității, veridicității, concludenței și coroborării reciproce.

Astfel, concluzionând temeinicia sentinței de condamnare adoptată pe caz,

inclusiv în latura stabilirii pedepsei penale, rezultată dintr-o apreciere obiectivă a

probatoriului administrat la faza urmăririi penale, ce a servit obiect de cercetare

judiciară, instanța de apel a dispus respingerea ca neîntemeiată a cerințelor din apel

referitor la achitarea inculpatului de sub învinuirea adusă pe capetele de acuzare pe art.

art. 171 alin. (2) lit. b), art. 172 alin. (2) lit. b) Cod penal în cazul minorei Xxxx, achitarea

lui pe art. 164 alin. (2) lit. c), art. 171 alin. (2) lit. b), art. 172 alin. (2) lit. b) Cod penal,

precum și cea de recalificare a faptei de la art. 2081 la art. 173 Cod penal în cauza minorei

Xxxx.

Deși inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunilor imputate

prin actul de sesizare a instanței, totuși aceasta și-a găsit deplină confirmare prin

probatoriul administrat de către organul de urmărire penală, ce a servit obiect de

cercetare judecătorească, corect statuat la baza sentinței de condamnare, rezultând din

declarațiile părții vătămate minore Xxxx, ale părții vătămate minore Xxxx,

reprezentantului legal al părții vătămate minore Xxxx - Babinețcaia Nadejda,

reprezentantului legal al părții vătămate minore Xxxx - Cernei Nadejda, declarațiile

martorilor Grosu Ilona, Babinețcaia Tatiana, Mihailevscaia Natalia, Cernei Irina,

Babinețchi Maxim, Dimitriu Vitalie, Vasilenco Alexei, Peceniuc Maria; înștiințarea

telefonică parvenită la 14.09.2020 în adresa IP Rîșcani de la asistentul social Buga Elena;

sesizarea din 14.09.2020 a IP Rîșcani de către Xxxx; sesizarea din aceiași dată depusă de

Xxxx, raportul de expertiză judiciară nr. xxx, raportul de expertiză judiciară nr. xxx din

03.12.2020, raportul de expertiză judiciară nr. xxx din 02.10.2020, raportul de expertiză

judiciară nr. xxx din 02.10.2020, concluzică psihologică nr. xxx din 27.11.2020, în privința

minorei Xxxx, raportul de expertiză psihiatrică-legală nr. xxx din 22.02.2021, în privința

minorei Xxxx, raportul de expertiză psihiatrică-legală nr. xxxx din 22.02.2021, în privința

minorei Cernei Anastasia, expertiza psihiatrico-legală nr. xxxx din 15.12.2020 în privința

inculpatului Vasilenco Nicolai, procesul-verbal de ridicare din 29.10.2020.

5

Astfel, cumulul probelor administrate în prezenta cauză, denotă cu certitudine

comiterea de către inculpat în privința ambelor minore a infracțiunilor prevăzute la art.

art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal și anume: violul, adică raportul sexual săvârșit prin

constrângere fizică și psihică a persoanei, precum și profitând de imposibilitatea acesteia de a se

apăra, săvârșit cu bună-știință asupra unui minor, precum și la art. 172 alin. (2) lit. b) Cod

penal, acțiuni violente cu caracter sexual, adică satisfacerea poftei sexuale în formă perversă,

prin constrângere fizică și psihică a persoanei, precum și profitând de imposibilitatea acesteia de

a se apăra, săvârșite cu bună știință asupra unui minor.

Analizând aspectele faptice a cauzei, instanța de apel a conchis prezența în

acțiunile inculpatului în cele două cazuri de viol și satisfacerea poftei sexuale în formă

perversă, a elementelor constrângerii fizice și psihice a victimelor minore Xxxx și Xxxx,

profitând de imposibilitatea lor de a se apăra.

Aceasta pentru că în ambele cazuri minorele au declarat, că au fost forțate de

inculpat să întrețină cu el relații sexuale, inclusiv în formă perversă, prin înfrângerea

rezistenței fizice și psihice, manifestată prin împingeri și tragere de păr, plasându-le

forțat în poziții incomode (genunchi), astfel încât să nu-i poată opune rezistență, xxx,

după care, prin aceiași constrângere fizică și psihică, folosindu-se de imposibilitatea lor

de a se apăra, ca rezultat al vârstei minore, a întreținut forțat cu fiecare din ele, raport

sexual în mod obișnuit.

Totodată, consecințele violenței sexuale la care au fost supuse ambele victime, au

fost constatate prin cele două rapoarte de expertiză psihiatrică-legală nr. xxxx și respectiv

nr. xxxx din 22.02.2021, din conținutul căror rezultă că au suportat traumă psihologică;

iar întreținerea raportului sexual a fost confirmat prin raportul expertizei judiciare nr.

xxx din 03.12.2020.

În ce privește lipsa pe corpul minorelor a careva vătămări corporale caracteristice

raportului sexual, inclusiv în formă perversă sau opunerii de rezistența, respectiva

împrejurare nu exclude răspunderea penală a inculpatului pentru viol și satisfacerea

poftei sexuale în formă perversă, dat fiind, că constrângerea fizică, după cum s-a arătat

mai sus, nu implică în mod obligatoriu cauzarea vătămărilor corporale, în speță ea

manifestându-se prin împingeri și tragere de păr, cu plasare forțată în poziții incomode,

(genunchi), astfel încât să nu-i poată opune rezistență.

Reieșind din acțiunile real întreprinse de inculpat în privința victimelor minore,

dovedite prin probatoriul administrat și supra menționat, faptele lui nu se încadrează la

componența art. 173 Cod penal, ce se consumă la realizare unei din modalitățile care

caracterizează hărțuirea sexuală, el întreprinzând acțiunii adiacente de realizare a

faptelor stipulate la art. 171 și 172 Cod penal.

6

De rând cu aceasta, instanța de apel a reținut caracterul obiectiv și a concluziei

judiciare privind condamnarea inculpatului în baza art. 164 alin. (2) lit. c) Cod penal,

pentru răpirea minorei Xxxx.

Raportând aspectele faptice a cauzei, la doctrina penală, instanța de apel a reținut

prezența cumulativă în acțiunile inculpatului a celor trei elemente principale, ce

caracterizează latura obiectivă a componenței de infracțiune prevăzută de art. 164 alin.

(2) lit. e) Cod penal, manifestată prin capturarea violentă a victimei Xxxx și ambarcarea

forțată, contrar voinței în automobilul său, luarea din locul în care se afla cu deplasarea

la domiciliul nelocuibil a fratelui său din Xxxx, unde timp de 30 min a reținut-o forțat cu

privare de libertate împotriva voinței ei, supunând-o acțiunilor violente cu caracter

sexual.

Cât privește condamnarea inculpatului în baza art. 2081 Cod penal, aceasta la fel

este justificată prin probele administrate pe caz, chiar dacă inculpatul neagă, că ar fi

răspândit prin rețelele de socializare imaginile cu conținut obscen, pe care le-a înregistrat

în timpul satisfacerii poftei sexuale în formă perversă, pretins acceptată de victima Xxxx,

cu transmiterea lor Xxxx. Or, însăși fapta transmiterii acestor imagini prin intermediul

rețelei de socializare ”odnoklasniki”, către o altă persoană, care ulterior au devenit virale,

consumă componența infracțiunii vizate.

La toate acestea, instanța de apel a ținut să menționeze, că atât la urmărirea penală,

cât și în instanța de judecată, victimele minore au depus declarații consecvente referitor

la cele întâmplate, ce coroborează cu alte probe din dosar, fiind credibile și nesimțind

careva dubii referitor la veridicitatea lor, fapt consemnat și prin concluziile psihologice

nr. xxxx din 22.02.2021 și nr. xxxx din 22.02.2021 din care rezultă, că victimele minore

xxx și xxx nu manifestă predispoziția de a exagera cele percepute și tăinui din

evenimentele produse.

Reținând ca fiind dovedite faptele comise de inculpatul Vasilenco Nicolae în

circumstanțele constatate de către OUP, bazate pe declarațiile depuse de către părțile

vătămate minore Xxxx și Xxxx și a martorilor audiați pe caz, instanța de fond corect a

apreciat depozițiile de nerecunoaștere a vinovăției facute de el, ca fiind o modalitate de

eschivare de la răspunderea și respectiv penală.

În contextul celor expuse, instanța de apel a apreciat ca fiind corect reținută situația

de fapt, precum și încadrarea juridică de drept a acțiunilor inculpatului în baza art. art.

164 alin. (2) lit. c); 172 alin. (2) lit. b); 171 alin. (2) lit. b); art. 172 alin. (2) lit. b); 171 alin. (2)

lit. b) și 2081 Cod penal, motiv pentru care a menținut-o în această parte neschimbată, la

fel, ca și în latura pedepsei penale, la stabilirea categoriei și termenului cărei, instanța de

fond a dat deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, rezultată din scopul pe

7

care îl urmărește privind restabilirea echității sociale și corectarea celui vinovat, întru

prevenirea săvârșirii de către el a altor fapte penale.

Totodată, instanța de apel a conchis corectitudinea sentinței judiciare inclusiv și în

latura încasării despăgubirilor morale de la inculpatul Vasilenco Nicolae în beneficiul

părților vătămate a câte 50 000 lei, cuantumul căruia fiind unul echitabil, reieșind din

gradul suferințelor suportate, care la caz a avut de suferit părțile vătămate minore ca

urmare a stresului emoțional, ce a antentat la inviolabilitatea lor sexuală, fiind în

corespundere cu caracterul și gravitatea suferințelor psihice suportate de către acestea în

urma acțiunilor ilicite comise de către inculpatul Vasilenco Nicolai.

De rând cu aceasta, instanța de apel a respins solicitarea acuzatorului de stat

privind confiscarea de la inculpatul Vasilenco Nicolai în folosul statului a contravalorii

mijlocului de transport de model ,,VAZ 2108” cu n/î xxxx, în valoare de 8000 lei, dat fiind

constatarea și aprecierea corectă de către instanță a circumstanțele de fapt și de drept

referitor la neadmiterea acestei cerințe.

5.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți Formusatii Andrei, care

indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea confiscării speciale,

cu pronunțarea unei hotărâri de admitere a solicitării procurorului privind confiscarea

specială, cu trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului a contravalorii mijlocului

de transport de model ,,VAZ 2108” în sumă de 8 000 lei, utilizat la comiterea

infracțiunilor .

În argumentarea soluției solicitate recurentul invocă faptul că, instanța de apel,

respingând solicitarea procurorului privind confiscarea specială de la Vasilenco Nicolai,

în beneficiul statului, a contravalorii automobilului de model „VAZ 2108”, cu n/î xxxx,

în sumă de 8000 lei, a interpretat eronat reglementările legislației penale.

Or, conform prevederilor art. 106 alin. (1) Cod penal, confiscarea specială constă

în trecerea forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin. (2). În

cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se

confiscă contravalourca accstora.

Argumentarea instanțelor, precum că automobilul de model „VAZ 2108”, cu n/î

xxxx, nu a fost utililizat pentru săvârșirea infracțiunii și se consideră locul săvârșirii

faptei de către Vasilenco Nicolae, este greșită.

Locul săvârșirii infracțiunii în cazul din speță este fâșia forestieră, amplasată pe

teritoriul administrativ al s. Xxxx (la distanța de aproximativ 4 km de la sat, în direcția s.

xxxx), unde seara, la 12.09.2020, Vasilenco Nicolai, forțat, a dus-o pe Cernei Anastasia cu

automobilul de model „VAZ 2108” cu n/î xxxx. Automobilul în cauză a fost utilizat

8

anume ca mijloc pentru săvârșirea infracțiunii. Fără acest mijloc Vasilenco Nicolai nu a

avut posibilitatea s-o ducă pe minora Xxxx, contrar voinței ultimei, la astfel de distanță.

Reieșind din declarațiile părții vătămate Xxxx, Vasilenco Nicolai, special, a dus-o departe

de sat, deoarece în timpul săvârșirii acțiunilor violente cu caracter sexual și violului,

ultimul i-a spus Xxxx că în zădar strigă și cheamă în ajutor, deoarece ei sunt departe de

sat.

În cadrul cercetării judecătorești pe caz, s-a constatat cu certitudine (inclusiv prin

declarațiile însăși ale inculpatului Vasilenco Nicolai) că infracțiunile în privința cet. Xxxx

au fost săvârșite la 12.09.2020, cu utilizarea automobilului de model „VAZ 2108” cu n/î

xxxx.

Dai fiind faptul că, automobilul în cauză nu este proprietatea lui Vasilenco Nicolai,

el nu poate fi supus confiscării speciale.

Însă, necătând la reținerea atât de către instanțele de fond în sarcina lui Vasilenco

Nicolai a comiterii infracțiunilor menționate mai sus, ambele instanțe de judecată au

neglijat faptul utilizării mijlocului de transport - automobilul de model „VAZ 2108” cu

n/î xxxx la săvârșirea faptelor infracționale.

În astfel de situație, conform cerințelor expres prevăzute în art. 106 alin. (1) Cod

penal, urmează a fi confiscată de la Vasilenco Nicolai, în beneficiul statului

contravaloarea automobilului în cauză, în sumă de 8000 lei - prețul automobilului.

5.2. Avocatul Ciuru Igor în numele inculpatului, care indicând temeiurile pentru

recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel.

În motivarea recursului ordinar invocă următoarele aspecte:

- instanța de apel nu s-a expus în niciun fel în privința argumentului apărării că

așa-zisul viol nu a avut loc din motiv că raporturile sexuale ale inculpatului Vasilenco

Nicolai cu părțile vătămate s-au produs cu consimțământul acestora din urmă.

Plângerile depuse pe presupusele fapte de viol au fost depuse din motiv de răzbunare

după ce s-a aflat că pe rețeaua socială odnoklassniki a fost publicată poza cu partea

vătămată Xxxx. Poza cu aceasta din urmă a fost postată de Xxxx din motive de gelozie

după ce a aflat că și prietena sa Xxxx întreține relații sexuale cu Vasilenco Nicolai;

- părțile vătămate au recunoscut că au relații sexuale de la vârsta de 13 ani - Xxxx

și respectiv 15 ani - Xxxx, care pe parcursul mai multor luni au întreținut relații sexuale

cu inculpatul Vasilenco Nicolai;

- la materialele cauzei penale nu există alte probe care să confirme pretinsele fapte

de viol produse în privința părților vătămate înafară de declarațiile acestora;

- depozițiile părților vătămate minore Xxxx și Xxxx date pe parcursul urmăririi

penală diferă de depozițiile date instanței de judecată în cadrul cercetării judecătorești

9

pe când poziția inculpatului Vasilenco Nicolai în privința faptelor comise a rămas

constantă pe parcursul urmăririi penale, ședințelor de judecată și este relatată în

procesele-verbale de audiere a bănuitului, învinuitului, confruntărilor cu părțile

vătămate și proceselor-verbale de verificarea depozițiilor inculpatului la fața locului;

- cât privește infracțiunea de răpire a minorei Xxxx, menționăm că partea vătămată

se cunoștea cu Vasilenco Nicolai, aveau inclusiv relații intime și după cum au relatat

martorii Vasilenco Alexei și Peceniuc Maria venea deseori împreună cu Xxxx în casa lui

Vasilenco Alexei pentru a face ordine;

- instanța de apel nu s-a expus în niciun fel cu privire la alegațiile părții apărării că

acțiunile lui Vasilenco Nicolai au fost încadrate greșit în componența de infracțiune

prevăzută de art. 172 alin. (2) lit. b) Cod penal, or acțiunile acestuia constituie

infracțiunea prevăzută de ar. 173 Cod penal.

5.3. Inculpatul Vasilenco Nicolai, care solicită casarea deciziei instanței de apel,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri achitare în baza art. art. 164 alin. (2) lit.

c); 171 alin. (2) lit. b) și 172 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar în baza art. 2081 Cod penal să-i

fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității

recursurilor declarate din următoarele considerente.

În drept, soluția de inadmisibilitate a recursurilor declarate, își are sediul juridic

în dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, unde este stipulat că,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, poate să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt

vădit neîntemeiate.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță

doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură

penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de

procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute

în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către procuror

Potrivit textului recursului declarat de către procuror, titularul acestuia invocă de

drept temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția.

10

În același timp, Colegiul penal constată din recursul declarat, că recurentul nu

contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, încadrarea juridică a acțiunilor

săvârșite și nici pedeapsa stabilită inculpatului, invocând doar dezacordul cu

respingerea solicitării procurorului privind confiscarea specială, cu trecerea forțată și

gratuită în proprietatea statului a contravalorii mijlocului de transport de model ,,VAZ

2108” în sumă de 8000 lei, utilizat la comiterea infracțiunilor.

Analizând textul deciziei atacate, Colegiul constată că, temeiul invocat de către

recurent, prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în cererea de apel declarată, hotărârea cuprinzând și motivele pe care se

întemeiază soluția adoptată, inclusiv și asupra chestiunii invocate de procuror și

menționată mai sus. Din textul deciziei recurate se atestă, că instanța de apel, a statuat

că este nejustificată cerința procurorului, privind aplicarea în calitate de măsură de

siguranță de drept penal, confiscarea contravalorii automobilului de model ,,VAZ 2108”

în sumă de 8000 lei, în beneficiul statului.

Analizând materialele cauzei, Colegiul penal constată că, prin ordonanța OUP din

15.09.2020 automobilul de model ,,VAZ 2108” cu n/î xxxx, înmatriculat pe numele cet.

Verejan Maria, a fost recunoscut drept corp delict. Conform procesului-verbal de

examinare a automobilului vizat din 15.09.2020, din cadrul căruia nu au fost ridicate

careva obiecte, acesta a fost plasat spre păstrare pe teritoriul IP Rîșcani, fără descrierea

stării lui tehnice și fără efectuarea unei evaluări (f.d. 178-183, vol. I).

Potrivit art. 106 alin.(1), (2) lit. b) Cod penal, confiscarea specială constă în trecerea,

forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor rezultate din infracțiuni, precum

și orice venituri din valorificarea acestor bunuri.

Conform art. 46 din Constituția R. Moldova, averea dobândită licit nu poate fi

confiscată. În acest context, potrivit art. 1 al Protocolului 1 al Convenției, orice persoană

fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de

proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege

și de principiile generale ale dreptului internațional.

Astfel, pentru a trece forțat bunul proprietarului în proprietatea statului, această

situație urmează a fi verificată prin prisma principiilor generale elaborate de

jurisprudența Curții Europene: - dacă o așa imixtiune în dreptul la proprietate este prevăzută

de lege; - dacă urmărește un scop legitim; dacă este necesară într-o societate democratică; - dacă

este proporțională cu circumstanțele cauzei, cerințele generale ale societății, coroborate cu

cerințele de a proteja drepturile de proprietate.

11

Reținând jurisprudența Curții Europene, simpla faptă de încălcare a legislației nu

este destulă pentru aplicarea măsurii de confiscare. Este necesar de stabilit dacă măsura

de confiscare corespunde gravității situației create (cauza Ismaylov vs F.Rusă din

06.11.2008).

În contextual dat, instanța de apel corect a concluzionat că confiscarea

contravalorii mijlocului de transport ,,VAZ 2108” cu n/î xxxx, care se află în proprietatea

privată a altei personae, neimplicată în activitatea infracțională, nu ar fi proporțională cu

graviatatea faptei comise. Or, confiscarea nu este o metodă de recompensare a

prejudiciului statului, dar o măsură de siguranță și de pedepsire a subiectului

infracțiunii în comiterea faptei incriminate (cauza Bendenoun vs Franța din 24.02.1994).

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de

procuror în recurs, prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-

au găsit confirmare la examinarea recursului declarat, prin urmare, hotărârea atacată

este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit

neîntemeiat.

Cu referire la recursurile declarate de către inculpat și avocatul acestuia Ciuru Igor

Potrivit recursurilor declarate se semnalează temeiurile prevăzute la art.427

alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală care stabilesc, că hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel în cazurile, când 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, 8) nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Totodată, Colegiul penal remarcă că, din textul recursurilor declarate rezultă de

fapt dezacordul cu aprecierea probelor care în opinia recurenților denotă nevinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate. La acest capitol, se reține că, eroarea

gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit de legislator în art. 6 pct. 111) Cod de

procedură penală și anume stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor,

prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea

conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o altă apreciere a probelor și,

de fapt, ea trebuie să rezulte din situația dosarului, privită ca o stare de fapt. Pentru a

constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi

influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discordanța

între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte

evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care

materialul probator o susține.

12

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, în

sensul că inculpatul Vasilenco Nicolai nu se consideră vinovat de comiterea

infracțiunilor imputate, Colegiul o consideră ca neîntemeiată.

La acest capitol se remarcă că, sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor

infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă

acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective

(persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă,

sau legătura cauzală dintre acestea).

Colegiul penal constată că, prima instanță, conform prevederilor art. 314 Cod de

procedură penală, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele

prezentate de părți, a audiat inculpatul, părțile vătămate minore, reprezentanții legali ai

părților vătămate, martorii, a cercetat actele cauzei, apreciindu-le în mod obiectiv, care

au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. c), art. 171 alin. (2) lit. b), art. 171 alin. (2) lit. b), art. 172

alin. (2) lit. b), art. 172 alin. (2) lit. b), art. 2081 penal, pe deplin a fost dovedită.

Instanța de apel, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, a supus

unei verificări minuțioase toate probele administrate, rapoartele de expertiză medico-

legală și a conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de instanța de fond, expusă mai

sus, deoarece argumentele apărării nu și-au găsit confirmare în ședința de judecată.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată desfășurat și minuțios

în textul deciziei invocate în pct. 4.1. al prezentei decizii, probe care sunt pertinente,

concludente, coroborează între ele și nu trezesc temei de îndoială.

Astfel, în speță, s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunilor

imputate lui Vasilenco Nicolai, iar instanțele de fond și apel s-au pronunțat asupra

circumstanțelor de fapt, și au motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente,

concludente și utile, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Nu pot fi reținute nici argumentele recursului părții apărării, precum că

concluziile instanțelor judecătorești privind vinovăția inculpatului sunt neîntemeiate,

deoarece probele administrate demonstrează că el a săvârșit infracțiunile incriminate.

Ajungând la această concluzie, Colegiul penal susține poziția instanțelor de fond

și de apel referitor la faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunile imputate și confirmate

prin declarațiile părților vătămate minore, care fiind audiate în condiții speciale

prevăzute la art. 1101 Cod de procedură penală, atât la urmărirea penală, cât și în instanța

de fond în prezența pedagogului și a reprezentanților legali au confirmat întreținerea în

mod forțat și într-o formă perversă un raport sexual cu Vasilenco Nicolai, ultimul

înregistrând respectivele acțiuni pe telefonul său mobil. Despre cele întâmplate nu au

13

comunicat părinților din motiv că fuseseră amenințate de către inculpat, că în caz

contrar, va răspândi imaginile cu caracter obscen prin intermediul rețelelor de

socializare (f.d. 40-53, 54-65, vol. III). Declarațiile părților vătămate minore au fost

verificate la fața locului, fiind amănunțit descrise în procesele-verbale al respectivului

procedeu. Totodată, consecințele violenței sexuale la care au fost supuse ambele victime,

au fost constatate și prin cele două rapoarte de expertiză psihiatrică-legală nr. xxxx și nr.

xxxx din 22.02.2021 (f.d. 39-40, 47-49, vol. II), precum și prin rapoartul de expertiză

judiciară nr. xxxx (f.d. 99-103, vol. II); a reprezentanților legali ai părților vătămate

minore (f.d. 119-125, 126-132, vol. III) și a martorilor audiați în prima instanță - Grosu

Ilona, potrivit cărei accesând la 11-12.09.2020 de pe telefonul Valeriei Dimitriu pagina sa

din rețeaua de socializare ”odnoklassniki”, a văzut imaginea cu caracter obscen a Xxxx,

pe care i-a transmis-o Xxxx, ulterior aflând de la Xxxx despre cele întâmplate cu ea (f.d.

76-81, vol. III); - Babinețcaia Tatiana, potrivit cărei la 11-12.09.2020 accesând pagina sa din

rețeaua de socializare ”odnoklasniki”, a văzut imaginea cu caracter obscen a Xxxx (f.d.

82-85, vol. III); - Mihailevscaia Tatiana, care a declarat că în luna septembrie 2020, la ea

venise Maria cu Xxxx, pentru a-i arăta o imagine cu caracter obscen a Xxxx, pe care li-a

transmis-o Xxxx și despre care în ziua următoare a informat primarul localității Mitrofan

Valeriu și secretarul primărie Gavriliuc Natalia (f.d. 86-87, vol. III). Despre răspândirea

imaginei cu caracter obscen în care apare minora Xxxx, prin intermediul telefoniei

mobile, a declarat și martorul Bucatari Natalia, cărei aceasta i-a fost arătată de fiica sa (f.d.

88-89, vol. III); - Xxxx, care fiind audiată în condiții speciale prevăzute la art. 1101 Cod de

procedură penală, atât la urmărirea penală, cât și în instanța de judecată în prezența

pedagogului și a reprezentantului legal, a declarat că, în una din zilele lunii august 2020,

inculpatul Vailenco Nicolae i-a transmis prin intermediul rețelei de socializare

”odnoklasniki” o imagine cu caracter obscen a surorii sale, care în scurt timp a fost

răspândită prin școală (f.d. 90-92, vol. III); - fratele victimei minore, Xxxx, care a declarat

că în vara anului 2020 de la colaboratorii poliției aflase despre acțiunile violente cu

caracter sexual în formă orală, întreprinse de Vasilenco Nicolai în privința surorii sale

Xxxx, despre care însă ea a refuzat săi comunice (f.d. 104-107, vol. III); - Dimitriu Vitalie,

care a declarat că la începutul anului școlar aflase de la fiicele sale Xxxx și Xxxx, despre

imaginile cu caracter obscen a Xxxx, ce au devenit virale prin toată școala (f.d. 109-110,

vol. III), fapt confirmat și de Xxxx, care fiind audiată în condiții speciale prevăzute la art.

1101 Cod de procedură penală, în instanța de judecată în prezența pedagogului și a

reprezentantului legal, a comunicat, că prin intermediul rețelei de socializare

”Vkontacte”, Anastasia Cernei i-a expediat imagine cu caracter obscen a Xxxx, despre

care i-a povestit Ilonei și tatălui său, cunoscând despre relațiile amoroase dintre Xxxx și

Vasilenco Nicolae (f.d. 111-112, vol. III); - fratele inculpatului, Vasilenco Alexei, audiat în

14

calitate de martor (f.d. 133-136, vol. III); - Peceniuc Maria (f.d. 186-187, vol. III); - a

asistentului social Bugai Elena, care a declarat, că în calitatea sa de asistent social din

localitatea Xxxx, la 14.09.2020, a obținut de la Xxxx o imagine cu caracter obscen a Xxxx,

pe care a arătat-o și directoarei școlii Pogorelovschi Ana, care invitând-o pe Xxxx în

biroul său pentru discuții, ultima a confirmat cele întâmplate (f.d. 90-103, vol. III).

Colegiul atestă că potrivit probelor administrate la caz în acțiunile inculpatului

este prezentă atât latura obiectivă, cât și latura subiectivă a componenței infracțiunilor

imputate.

Prin urmare, afirmația părții apărării precum că, inculpatul nu se consideră

vinovat de cele întâmplate, invocând că atât la urmărirea penală și în cadrul ședințelor

instanțelor de judecată nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor pentru care a fost

condamnat, este neîntemeiată și contravine materialelor cauzei, iar nerecunoașterea

vinovăției de către acesta nu echivalează cu achitarea, de vreme ce există probe

pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor,

dovedesc cu certitudine vinovăția lui în săvârșirea infracțiunilor imputate.

Reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal consideră că vinovăția

inculpatului a fost dovedită, iar măsura de pedeapsă acestuia a fost stabilită cu

respectarea prevederilor art. 61, 75 Cod penal, ținându-se seama de gradul prejudiciabil

al faptelor comise, de persoana celui vinovat și de toate circumstanțele cauzei, care

agravează ori atenuează răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limita sancțiunii

normelor penale în baza cărora a fost declarat vinovat, astfel temeiuri de a interveni în

hotărârea judecătorească în această parte la fel nu s-a stabilit.

În urma celor expuse, Colegiul penal constată că, hotărârile recurate corespund

tuturor prevederilor legii de procedură penală sunt legale și întemeiate, iar temeiurile de

casare invocate de recurenți nu persistă în cauză.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze

asupra inadmisibilității recursurilor declarate, pe motiv că sânt vădit neîntemeiate.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți Formusatii Andrei, de către avocatul Ciuru Igor în

numele inculpatului și de către inculpatul Vasilenco Nicolai, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 iulie 2021, în cauza penală în privința lui

Vasilenco Nicolai Xxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

15

Pronunțată integral la 17 martie 2022.

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

16