1re-204/21 — Art. 469 CPP

Prin sentința Judecătoriei Edineț (sediul Central) din 28 iunie 2018, modificată prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2018, Bădărău Lilian a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, la 30 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 19 februarie 2019, a fost dispusă inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2018. Ulterior prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 14 noiembrie 2019, a fost dispusă inadmisibilitatea recursurilor în anulare, declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 19 februarie 2019.

La 08 aprilie 2021, Bădărău Lilian a depus cerere prin care a invocat dezacordul cu sentința Judecătoriei Edineț (sediul Central) din 28 iunie 2018, modificată prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2018, solicitând recalificarea faptei, ținând cont de art. 325 alin. (2) Cod de procedură penală.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca (sediul Central) din 19 mai 2021 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea condamnatului Bădărău Lilian privind recalificarea acțiunilor din art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, în baza art. 151 alin. (4) Cod penal.

Condamnatul Bădărău Lilian a contestat cu recurs încheierea primei instanțe, solicitând casarea acesteia, recalificarea acțiunilor sale din prevederile art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, ținând cont de prevederile art. 325 alin. (2) CPP. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 august 2021, a fost respins ca nefondat recursul declarat și menținută încheierea primei instanțe. 1 În motivarea soluției pronunțate instanța de recurs a indicat, că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, nefiind constatate careva temeiuri de casare a acesteia, reținând în acest sens hotărârea CtEDO Garcia Ruiz vs Spania. Prin urmare, instanța de recurs a precizat că solicitarea condamnatului Bădărău Lilian privind reîncadrarea acțiunilor sale, nu este de competența judecătorului de instrucție, or, chestiunea reîncadrării acțiunilor nu se regăsește în prevederile art. 469 alin. (1) Cod de procedură penală. Astfel, instanța de recurs a menționat că cererea condamnatului privind reîncadrarea acțiunilor sale în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, se referă la soluționarea fondului cauzei și nu face parte din chestiunile legate de executarea sentinței, iar încadrarea juridică a acțiunilor persoanei au fost obiect de examinare și cercetare în instanțele de fond și instanța de recurs. 4. Condamnatul Bădărău Lilian, contestă decizia instanței de recurs, solicitând casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei. În argumentarea recursului menționează, că acțiunile sale urmează a fi recalificate din prevederile art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, în baza art. 151 alin. (4) Cod penal. 5. Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. Potrivit art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că, decizia instanței de recurs prin care a fost menținută încheierea Judecătoriei Soroca (sediul Central) din 19 mai 2021, nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură 2 penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul declarat împotriva deciziei instanței de recurs în speță este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs în anulare. Așadar, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Bădărău Lilian xxxxx, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 august 2021, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 23 februarie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Catan Liliana Guzun Ion 3