1ra-1344/2021 — art. 217 alin.3 lit. f CP

1ra-1344/2021 — art. 217 alin.3 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1344/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Popov Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău, din 17 februarie 2021, în cauza penală în privința lui,

Perepicica Ivan xxxxxxx, născut la

xxxxx, originar și domiciliat în mun. xxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 02.05.2019 – 20.11.2019;

Instanța de apel: 13.12.2019 – 17.02.2021;

Instanța de recurs: 28.04.2021 – 29.11.2021.

A C O N S T A T A T :

noiembrie 2019, Perepicica Ivan învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2171 alin. (3), lit. f) Cod penal a fost achitat, pe motiv că fapta nu a

fost săvârșită de către inculpat.

Perepicica Ivan, este pus sub învinuire de organul de urmărire penală

pentru faptul că, într-o perioadă de timp nestabilită de organul de urmărire

penală, urmărind scopul, procurării, păstrării precum și înstrăinării

substanțelor narcotice, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient

survenirea acestora, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea

scopului său, a procurat în circumstanțe necunoscute organului de

urmărire penală, substanțe narcotice, cu scop de înstrăinare și le-a păstrat

la domiciliul său, pe adresa mun. Chișinău, str. xxxxxxxxx, până la

03.11.2016, când a fost efectuată percheziția de către colaboratorii IP

Ciocana, mun. Chișinău.

În continuarea acțiunilor sale criminale, Perepicica Ivan, urmărind

1

scopul distrugerii și nimicirii probelor care l-ar putea incrimina a ieșit la

balconul apartamentului său și a aruncat într-o grădina situată în ograda

blocului nominalizat, care este îngrădită și aparține proprietarului

apartamentului xxxxxx, de pe aceiași adresă, o sacoșă de culoare albă cu

substanță de culoare verde cafenie cu miros specific și mai multe pachețele

de tip zip-lock goale, care au fost ridicate prin procesul-verbal de cercetare

la fața locului de către colaboratorii IP Ciocana, mun. Chișinău.

Potrivit concluziei raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-6602 din

24.11.2016, masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde-cafenie, din

pachetul din polimer semitransparent, ridicată la 03.11.2016, reprezintă

marihuana, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței

narcotice (marihuană uscată) constituie 75,486 gr. Conform pct. 7 a

Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 „cu privire la Lista substanțelor

narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate

în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, marihuana uscată de la 2,0 gr,

până la 500 gr, constituie proporții mari.

Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile intenționate lui

Perepicica Ivan în baza art. 2171 alin. (3), lit. f) Cod penal, adică circulația

ilegală a substanțelor psihotrope, distribuirea, în scop de înstrăinare, și

anume, procurarea, păstrarea, săvârșite în scop de înstrăinare, cu utilizarea

substanțelor psihotrope, în proporții mari.

Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Zamă Sergiu prin care a

solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care Perepicica Ivan să fie

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3),

lit. f) Cod penal și să-i fie stabilită în baza acestei Legi, pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis, cu privarea de dreptul a ocupa sau exercita anumite

funcții în domeniul înstrăinării substanțelor narcotice pe un termen de 5

ani, iar în conformitate cu prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal, prin

cumulul total a-i stabili o pedeapsă definitivă de 5 ani și 2 luni închisoare,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Pedeapsa stabilită

de Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 28.11.2018, sub formă de

10000 lei amendă, de executat de sine stătător de către Perepicica Ivan, în

conformitate cu prevederile art. 84 alin. (3) Cod penal. A încasa din contul

lui Perepicica Ivan suma de 340 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată

legate de efectuarea expertizei dactiloscopice.

3.1 În motivarea cerințelor sale procurorul a invocat următoarele

aspecte:

- prima instanță nu a reținut circumstanțele deduse din declarațiile

2

martorului Șavga Filip date la faza de urmărire penală din care rezultă că,

fiind în curtea blocului nominalizat a observat că Perepicica Ivan a ieșit la

balconul anexei, care a aruncat jos o sacoșă albă în partea dreaptă, în

grădina care este îngrădită la primul etaj, s-a apropiat de gardul dat la care

a văzut sacoșa în apropierea casei care nu aveau acces, totodată prima

instanță a omis să țină cont de faptul că, cazul dat a avut loc 3 ani în urmă,

respectiv ofițerii de investigație care la 03.11.2016, au făcut percheziție la

domiciliul inculpatului Perepicica Ivan nu au cum să țină minte toate

detaliile din acea dată întrucât astfel de percheziții efectuează des, iar

atunci când au depus declarații la faza de urmărire penală dânșii au fost

preîntâmpinați de răspundere penală pentru denunț fals și declarații false;

-mai mult ca atât, pe lângă faptul că Perepicica Ivan a fost văzut de

către martorul Șavga Filip cum a ieșit la balconul apartamentului său și a

aruncat sacoșa în care se afla substanță vegetală, uscată, mărunțită, de tip

marihuana, coincide cu unghiul de cădere de la apartamentul acestuia către

grădina unde a fost depistată sacoșa cu marihuană, iar însăși vecinii

acestuia comunicau că sacoșa a căzut anume de la balconul apartamentului

lui Perepicica Ivan, deci în asemenea circumstanțe se atestă o atitudine

părtinitoare din partea primei instanțe întrucât aceasta neîntemeiat la

prezumat nevinovat pe numit, fără însă a efectua o examinare obiectivă a

tuturor circumstanțelor de fapt care se desprind de caz;

- desconsiderarea și interpretarea eronată a declarațiilor martorului

Șavga Filip care este un martor cheie al acuzării, a condiționat vicierea

celorlalte probe care derivă aceste declarații, probe prin care procurorul de

caz își întemeiază acuzarea înaintată lui Perepecica Ivan, ceea ce în esență

denotă o atitudine loială față de inculpat;

- cantitatea de substanță de culoare verde de masă vegetală, cu miros

specific de marihuană, depistată în curtea blocului de locuit a inculpatului

Perepecica Ivan este de 75,486 gr., ceea ce constituie o cantitate de aproape

38 de ori mai mare, decât limita minimă care încriminează proporțiile mari,

a acestor droguri, ceea ce în esență denotă intenția inculpatului Perepicica

Ivan de a înstrăina aceste droguri, fapt confirmat și prin depistarea în

aceiași sacoșă a mai multor pliculețe de tip zip-lok, pregătite pentru

împachetare și distribuire altor persoane consumatori de droguri;

- drogurile au fost depistate anume în curtea din blocul de locuit

unde domiciliază inculpatul Perepicica Ivan, în momentul în care

colaboratorii de poliție efectuau percheziție la domiciliul acestuia nu poate

fi apreciată ca o simplă coincidență, iar în asemenea circumstanțe

declarațiile martorului Șavga Filip care le-a dat la faza de urmărire penală

și ulterior instanței de judecată sunt pertinente și urmează a fi luate în

calcul pentru ca instanța de apel să pronunțe o nouă hotărâre prin care în

3

privința inculpatului să fie pronunțată o nouă decizie de condamnare;

- în virtutea circumstanțelor analizate supra, rezultă fără echivoc

faptul că, drogurile depistate în grădina blocului unde domiciliază

Perepicica Ivan, aparțin anume acestuia, or, din circumstanțele speței se

deduce anume acest fapt. Astfel, locul amplasării balconului

apartamentului lui Perepicica Ivan în coraport cu grădina unde au fost

depistate drogurile exclude faptul că acestea ar fi fost aruncate de către alt

cineva de alt balcon al altui apartament;

- anume în momentul când colaboratorii de poliție se aflau la ușa lui

Perepicica Ivan, dânsul a încercat să nimicească probele care l-ar fi putut

incrimina (drogurile aruncate de la balcon), deci, într-o atare situație prin

aprecierea eronată a circumstanțelor de fapt care se deduc din declarațiile

martorilor, prima instanță neîntemeiat a dedus faptul că aceștia nu aparțin

inculpatului, ori, din aceleași considerente drogurile date nu puteau fi

aruncate în grădina lui Moscovoi Vadim de către o altă persoană, decât

inculpatul Perepicica Ivan;

- la adoptarea unei asemenea soluții pe caz, prima instanță a făcut

exces de intima sa convingere adoptând arbitrar o sentință neechitabilă

luând o poziție vădit părtinitoare față de inculpat cât și avocatul acestuia.

februarie 2021, apelul declarat de către procurorul în Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Buiucani, Zamă Sergiu a fost respins ca fiind nefondat, și

menținută sentința fără modificări.

4.1 Instanța de apel cercetând în cumul probele administrate în

ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței,

utilității și veridicității raportată la declarațiile părților date în ședința de

judecată și probele administrate, a constatat că prima instanță a conchis

corect că Perepicica Ivan urmează a fi achitat de învinuirea în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3), lit. f) Cod penal - circulația

ilegală a substanțelor psihotrope, distribuirea, în scop de înstrăinare, și

anume, procurarea, păstrarea, săvârșite în scop de înstrăinare, cu utilizarea

substanțelor psihotrope, în proporții mari, din motiv că fapta nu a fost

săvârșită de inculpat.

În continuare, reținând aprecierile primei instanțe cu referire la

ansamblul probelor administrate de acuzatorul de stat în vederea probării

vinovăției inculpatului Perepicica Ivan în comiterea infracțiunii incriminate

și apreciindu-le în coraport cu lucrările instanței de apel efectuate în

conformitate cu art. 415 alin. (21) Cod procedură penală, a reținut că

acuzatorul de stat nu a prezentat instanței de apel probe pertinente,

concludente, utile și veridice care apreciate din punct de vedere al

coroborării lor să demonstreze faptul că, concluziile primei instanțe despre

4

achitarea inculpatului Perepicica Ivan de învinuirea în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3), lit. f) Cod penal sunt eronate și

care urmează a fi desființate, prin pronunțarea unei sentințe de

condamnare.

Cu referire la componența de infracțiune incriminată inculpatului

Perepicica Ivan, instanța de apel a notat că obiectul juridic special al

infracțiunii de procurarea și păstrarea săvârșite în scop de înstrăinare, cu

utilizarea substanțelor psihotrope, în proporții mari, îl formează relațiile

sociale cu privire la circulația legală a drogurilor, etnobotanicelor sau

analogilor acestora. La caz, potrivit procesului-verbal de cercetare la fața

locului din 03.11.2016, fiind cercetat spațiul verde din spatele

apartamentului în care se face acces numai prin apartamentul 3 din str.

xxxxxxx, mun. Chișinău, a fost ridicată o sacoșă de culoare albă cu o

inscripție roșie, în care se aflau mai multe sacoșe goale cu particule de masă

vegetală, pachețele de tip zip-lock și masă vegetală verde, uscată,

fărâmicioasă cu miros specific. Potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-

R-6602 și planșa fotografică a acestuia din 24.11.2016, masa vegetală uscată

și mărunțită de culoare verde-cafenie, din pachetul de polimer

semitransparent, ridicată la 03.11.2016, în cadrul percheziției efectuate la

domiciliul cet. Perepicica Ivan, domiciliat în mun. Chișinău, str. xxx

xxxxxx, reprezintă marihuana care se atribuie la substanțele narcotice.

Cantitatea substanței narcotice (marihuană uscată) constituie 75,486 g.

Apreciind materialele probatorii administrate la dosar prin prisma

criticilor de apel formulate de acuzatorul de stat atestă că, prin probele

administrate la dosar nu s-a demonstrat că în acțiunile inculpatului

Perepicica Ivan sunt prezente careva din modalitățile faptice enumerate

supra sau incriminate prin rechizitoriu: procurarea și păstrarea drogurilor.

Instanța de apel nu a stabilit în baza probelor acuzării prezentate, nici

măcar acțiunea de manipulare ilegală de către Perepicica Ivan a masei

vegetale uscate și mărunțite de culoare verde-cafenie, din pachetul de

polimer semitransparent, ridicată la 03.11.2016, în cadrul percheziției

efectuate la domiciliul cet. Perepicica Ivan, domiciliat în mun. Chișinău, str.

xxxxxxxx, ce reprezintă marihuana. Latura subiectivă a infracțiunii

incriminate se caracterizează prin intenție directă. Motivul infracțiunii se

exprimă, în principal, în interesul material de a obține profit.

Cu referire la scopul de înstrăinare, instanța de apel a constatat că

acesta și-a găsit confirmare prin cumulul circumstanțelor cauzei, și anume -

cantitatea mare de substanță stupefiantă, marihuana or, masa de 75,486 g.

constituie proporții mari; prezența pachețelelor de tip zip-lock - ce denotă

scopul de pregătire a „mărfii” pentru ambalare și distribuire/înstrăinare.

În continuare instanța de apel a notat că, comiterea infracțiunii i se

5

incriminează lui Perepicica Ivan, fapt ce nu a fost demonstrat în instanța de

judecată în rezultatul cercetării judecătorești, prin probele administrate de

acuzatorul de stat, or, într-adevăr în cadrul cercetării judecătorești a fost

constatat faptul depistării și ridicării sacoșei cu substanțe narcotice, însă

probele administrate nu dovedesc „dincolo de orice îndoială rezonabilă”

faptul că anume inculpatul Perepicica Ivan a aruncat în ograda blocului o

sacoșă de culoare albă cu substanță de culoare verde cafenie cu miros

specific și mai multe pachețele de tip zip-lock goale, care au fost ridicate

prin procesul-verbal de cercetare la fața locului de către colaboratorii IP

Ciocana, mun. Chișinău.

Cu referire la declarațiile martorilor audiați în această cauză, și în

baza cărora acuzatorul de stat își întemeiază dezacordul cu concluziile

primei instanțe, instanța de apel apreciindu-le în conformitate cu

prevederile art. 101 alin. (1) Cod procedură penală a reținut că, prin

declarațiile martorilor se confirmă doar faptul depistării de către

colaboratorii poliției a substanțelor narcotice în curtea apartamentului nr. 3

din str. xxxxxxxxx, mun. Chișinău ce aparține lui Moscovoi Vadim, însă

martorii audiați nu au indicat că anume Perepicica Ivan a procurat și a

păstrat substanțele psihotrope în proporții mari, săvârșite în scop de

înstrăinare. Nici unul din martorii audiați nu a fost martor ocular și nu a

putut indica direct că anume Perepicica Ivan a aruncat pachetul depistat,

de la balconul apartamentului xxxxxxx, mun. Chișinău.

Ofițerul de investigații Șavga Filip, fiind audiat în ședința de judecată

și în instanța de apel, pe marginea învinuirii aduse lui Perepicica Ivan, a

declarat că fiind afară în timp ce colegii săi Ciloci Igor și Luca Sergiu s-au

ridicat în apartamentul lui Perepicica Ivan, a observat că a zburat ceva de

culoare deschisă peste balcon. Însă acesta nu a putut declara direct de la

care balcon anume a fost aruncat obiectul alb. De altfel, acesta a comunicat

că nici măcar nu cunoaște la ce etaj sau care este balconul lui Perepicica

Ivan. Pe de altă parte, martorul Ciloci Igor a explicat că, concluzia că

anume Perepicica Ivan a aruncat sacoșa, și-a făcut-o din motiv că balconul

din apartamentul lui Perepicica Ivan era în apropierea grădinii de unde a

fost aruncat. Totodată, acest martor a confirmat că ofițerul de investigație

care se afla afară în momentul percheziției, Șavga Filip nu a spus cine a

aruncat, doar a spus că „cineva” a aruncat pachetul.

Instanța de apel a apreciat că nici declarațiile martorului Șavga Filip,

nici declarațiile martorilor Ciloci Igor și Luca Sergiu, nu pot fi puse la baza

sentinței de condamnare, deoarece acestea prezintă o serie de presupuneri

din partea ofițerilor de poliție care au efectuat percheziția la domiciliul lui

Perepicica Ivan la data de 03.11.2019, iar în conformitate cu art. 8 alin. (3)

Cod procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de

6

săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, toate dubiile în

probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod,

se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

Tot în acest sens, instanța de apel a reținut că martorul Ciloci Igor a

declarat că în momentul când a intrat în apartament, Perepicica Ivan era în

pat, nu dormea și nu cunoaște dacă era îmbrăcat. Această circumstanță,

dovedește încă o dată că nimeni nu a văzut prezența inculpatului la

balconul apartamentului său, acesta fiind în vizorul ofițerilor de poliție pe

tot parcursul efectuării percheziției. Pe de altă parte, martorul acuzării

Moscovoi Vadim a dat o caracteristică pozitivă inculpatului indicând că îl

cunoaște de la naștere și niciodată nu a auzit ca Perepicica Ivan să fi

comercializat substanțe narcotice, niciodată nu a avut probleme, el e foarte

liniștit, este angajat, tot timpul se salută. Nu poate să spună nimic rău de

spre el, niciodată nu l-a văzut în stare de ebrietate. Perepicica Ivan locuiește

cu mama și tatăl său și cu doi frați. Acesta lucrează în calitate de taximetrist

de mulți ani, aproximativ 4-5 ani. Declarațiile martorului Moscovoi Vadim

se confirmă și prin înscrisurile anexate la materialele cauzei penale ce

caracterizează personalitatea inculpatului: acesta nu se află la evidența

medicului narcolog (f.d. 172), la locul de trai se caracterizează pozitiv de

către OSS al SP-3 Buiucani, inspector superior, care a indicat că în privința

lui Perepicica Ivan nu au fost întocmite procese contravenționale, nu face

abuz de băuturi alcoolice, în consum de droguri nu a fost depistat (f.d.

173). Tot martorul acuzării Moscovoi Vadim a declarat ofițerilor în

momentul când a fost ridicat pachetul cu droguri că în apartamentul la et.

II, care se află deasupra sa tot timpul locuiesc găzdași și de multe ori a

văzut „бульбулятор”, aruncate prin grădină, mult gunoi și țigări. El

locuiește în apartamentul nr. xxxxxxxxxxx, iar apartamentul cu găzdași

este numărul xxx.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a considerat că organul de

urmărire penală care nu a investigat cauza obiectiv, sub toate aspectele și

nu a înfăptuit toate acțiunile necesare în vederea aflării adevărului, or,

colaboratorii poliției, având o astfel de informație și ținând cont că

„pachetul” a fost găsit înafara apartamentului în care domicilia la acel

moment inculpatul, au omis de a audia toate persoanele care au acces la

spațiul verde îngrădit care aparține xxxxxxx, inclusiv și a „găzdașilor” din

xxxxxx de la etajul II, la care a făcut referire martorul acuzării Moscovoi

Vadim.

Or, pronunțarea unei sentințe de condamnare în privința

inculpatului, astfel după cum a solicitat acuzatorul de stat, în baza

declarațiilor martorului Șavga Filip care a indicat că și-a făcut concluzia că

anume inculpatul a aruncat sacoșa de la balcon, deoarece balconul

7

apartamentului său se află în apropierea locului unde a fost găsit corpul

delict este inadmisibilă și contrară art. 8 din Codul de procedură penală.

Instanța de apel a apreciat că aceste presupuneri făcute de către

martor nu au valoare juridică probantă și nici măcar nu pot fi apreciate din

punct de vedere al coroborării cu nici o altă probă administrată la dosar,

atât timp cât nu doar apartamentul xxxxxxxx ce aparține lui Perepicica

Ivan se află în apropierea spațiului verde îngrădit care aparține xxxxxxx, de

pe str. xxxxxxxx, iar organul de urmărire penală, prin acțiunile întreprinse,

nu a exclus dubiile că, din celelalte apartamente era imposibil să fi fost

aruncat acest pachet.

Cu referire la declarațiile ofițerilor de investigație care au menționat

că s-au ridicat sus în apartamentul xxxxxxxx, dar nimeni nu a deschis ușa și

au renunțat, instanța de apel a apreciat că inclusiv această circumstanță

evidențiază încă o dată omisiunea organului de urmărire penală la

investigarea faptei depistate, or, audierea întregului cerc de persoane care

au avut acces la grădina apartamentului nr. xxxxxxxxx, a putut fi realizată

și ulterior datei de 03.11.2016, îndeosebi a persoanelor care prezintă semne

directe de consum a substanțelor narcotice, precum sunt cele indicate de

către martorul Moscovoi Vadim. Cu atât mai mult că, apartamentul xxxxxx

la care face referire martorul Moscovoi Vadim, se află în aceeași scară și

exact deasupra apartamentului xxxxxx căruia aparține grădina de unde a

fost ridicat corpul delict. Spre deosebire, de apartamentul în care locuiește

Perepicica Ivan, nr. xxxxxxxx, mun. Chișinău - ce se află într-o altă scară

decât xxxxxxxxxxxxx.

A menționat instanța de apel, că organul de urmărire penală a avut

destul timp de a investiga cauza penală și a verifica probele administrate

sub toate aspectele, complet și obiectiv. Acest fapt presupune analiza

probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi

probe și verificarea sursei din care provin probele, în conformitate cu

prevederile legale. Or, se reține că, fapta a fost descoperită la data

03.11.2016, iar cauza penală a fost remisă spre judecare instanței de

judecată abia la 02.05.2019, în această perioadă de timp nefiind

administrate careva probe noi, altele decât cele administrate în momentul

depistării infracțiunii.

În context a reținut în favoarea inculpatului Perepicica Ivan și

concluziile raportului de expertiză judiciară dactiloscopică nr. 34/12/1-R-

6309 din 17 noiembrie 2016, potrivit cărora, pe suprafața a șase obiecte,

extrase din pachetul nr. 2, partea a doua, ridicate în cadrul percheziției

efectuate la domiciliul cet. Perepicica Ivan, efectuată la data de 03.11.2016,

în urma prelucrării cu vapori de cyanoacrylate careva urme papilare nu s-

au relevat; (f.d. 14-22) Această probă demonstrează faptul că, pe sacoșa

8

supusă examinării nu au fost depistate amprente digitale ale inculpatului,

fapt ce permite instanței de judecată de a concluziona că Perepicica Ivan nu

a ținut în mână și nu a aruncat peste balconul apartamentului său sacoșa

albă cu inscripția roșie în care s-au depistat mai multe pachete goale cu

urme de marihuana, pachețele de tip zip-lock și marihuana, ce au fost

recunoscute în cauza penală respectivă drept corpuri delicte.

A mai menționat instanța de apel că, prin învinuirea adusă, organul

de urmărire penală incriminează lui Perepicica Ivan comiterea infracțiunii

după indicii calificativi: procurarea și păstrarea săvârșite în scop de înstrăinare,

cu utilizarea substanțelor psihotrope, în proporții mari. Probele administrate și

cercetate în ședința de judecată nu au convins instanța de judecată, că

inculpatul Perepicica Ivan ar fi deținut în posesie obiectul infracțiunii cu un

anumit scop. Totodată, prin calificarea acțiunilor de către organul de

urmărire penală se incriminează inculpatului Perepicica Ivan procurarea și

păstrarea substanțelor psihotrope. Și cu referire la acest aspect, organul de

urmărire penală a efectuat o incriminare greșită a faptelor. Pentru

demonstrarea acestui fapt, prima instanță a reținut că în conformitate cu

art. 1341 alin. (1) Cod penal, prin droguri se înțeleg plantele sau substanțele

stupefiante ori psihotrope, sau amestecurile ce conțin asemenea plante ori

substanțe, stabilite de Guvern.

Prin stupefiante se înțeleg substanțele înscrise în anexele la Convenția

unică a Națiunilor Unite asupra substanțelor stupefiante din 1961,

modificată prin Protocolul din 1972, și prevăzute în actele normative ale

Guvernului.

Prin substanțe psihotrope se înțeleg substanțele înscrise în anexele la

Convenția asupra substanțelor psihotrope din 1971 și prevăzute în actele

normative ale Guvernului. Marihuana (amestec compus din părțile

terminale a plantei de cânepă (cannabis) cu flori, frunze și fără tulpina

centrală, uscate sau umede, mărunțite sau 17 întregi, ale diferitelor specii

de cânepă care conține tetrahidrocanabinol) se include în Lista nr. 1

Substanțe stupefiante din Tabelul I. „Substanțele stupefiante și substanțele

psihotrope neutilizate în scopuri medicale”, aprobată prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 5 octombrie 2004.

A reținut că, atât timp cât se face o delimitare legală între substanțele

stupefiante și cele psihotrope, prima instanță a apreciat că încadrarea

juridică a faptelor penale trebuie să fie una concretă și să nu admită

aprecierea extensivă defavorabilă inculpatului or, potrivit art. 3 alin. (2)

Cod Penal, interpretarea extensivă defavorabilă și aplicarea prin analogie a

legii penale sunt interzise.

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg prin

9

care invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu restituirea cauzei la o nouă

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

5.1 În susținerea recursului procurorul invocă:

- instanța de apel judecând în fapt și în drept cererea de apel și

adoptând soluția contestată s-a expus nesigur și nemotivat asupra

argumentelor acuzatorului de stat despre aprecierea greșită de către prima

instanță a probelor administrate de către partea acuzării dar și despre

interpretarea greșită a normei materiale, aceasta în condițiile în care nu a

combătut în mod convingător pe fiecare dintre (argumentele), astfel încât

un observator independent să se poată convinge de faptul că soluția

instanței, din perspectiva argumentelor ei, relevă adevărul obiectiv;

- instanța de apel, similar primei instanțe, și-a motivat contradictoriu

soluția adoptată;

- instanța de apel, la judecarea cauzei penale în privința inculpatului

Perepicica Ivan nu și-a format o viziune clară privind identitatea

elementelor de fapt care urmează a fi constatate;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în

apelul declarat de procuror, inclusiv în felul și esența probatorie în care

acestea au fost reproduse în rechizitoriu și în cererea de apel a

procurorului;

- la aprecierea veridicității declaraților inculpatului Perepicica Ivan,

prima instanță și instanța de apel trebuiau să țină cont de comportamentul

acestuia în momentul derulării evenimentului, comportament care în

opinia acuzării a determinat apariția unor serioase semne de îndoială

referitor la buna sa credință;

- răgazul pe care și l-au luat locatarii apartamentului xxxxxx mun.

Chișinău pînă la deschiderea ușii a fost determinat tocmai de necesitatea de

a ascunde substanțele prohibite sau de a se debarasa de ele;

- în răstimp de cel puțin 20 min. de la momentul începerii dialogului

contradictoriu dintre agenții statului aflați în scara blocului și mama

inculpatului aflată în apartament, inculpatul Perepicica Ivan avea mai mult

decît suficient timp pentru a se îmbrăca și a permite colaboratorilor de

poliție intrarea în apartament;

- unica metodă de a evita tragerea la răspundere penală pentru

infracțiunea de circulație ilegală a drogurilor a fost debarasarea de acestea,

prin aruncarea peste balconul apartamentului, asupra căruia instanțele de

fond și apel au evitat să se expună;

- prima instanță și instanța de apel ar fi trebuit să manifeste o

atitudine mult mai prudentă la aprecierea declarațiilor martorilor

Moscovoi Vadim, care este vecin cu inculpatul Perepicica Ivan.

10

lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În conformitate cu art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură

penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează

hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul Penal lărgit

constată că titularul acestuia invocă temeiul pentru recurs stipulat la pct. 6)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, când hotărârea atacată nu

cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.

În sensul cerințelor art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de

fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță

și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta

reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă

de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă

participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există

circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate;

dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de

procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța

de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă

infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și

aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil

au fost corect aplicate.

În contextul enunțat Colegiul penal lărgit ține să menționeze că,

instanța de apel urma a verifica minuțios și obiectiv fiecare probă separat

sub toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludenții și veridicității, iar

în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor.

Or, conform prevederilor art.art.100 alin.(4), 101 alin.(1) - (4) Cod de

procedură penală, verificarea probelor este o activitate a instanței privind

constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt

pe care le conține proba cu realitatea obiectivă.

Colegiul menționează că, verificarea constă în analiza probelor

11

administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de

proveniență a probelor, doar prin aplicarea procedeelor probatorii

prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt

supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au

fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale

prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a

conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai

de a enumera statistic probele, dar și de a expune esența acestora și

legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau

infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt

admise, iar altele respinse.

Astfel, din textul deciziei contestate Colegiul reține că, concluziile

instanței de apel formulate poartă un caracter general asupra operațiunii

de cercetare și verificare a probelor, iar așa cum examinarea probelor

constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale,

lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea

unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de incertitudine

asupra calității efectuării actului de justiție.

De asemenea, se remarcă faptul că, instanța de apel a avut ca obiect

de studiu probele invocate de acuzare (a se vedea f.d. 48, vol. II), care și-au

găsit reflectare în textul hotărârii (pct. 56-60 din partea descriptivă a

deciziei), însă lipsește o coroborare a ansamblului probator, o apreciere,

prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, cât și o

motivare a instanței asupra tuturor probelor invocate de părți și a probelor

enunțate în textul hotărârii.

În consecință, Colegiul penal lărgit ține să consemneze că găsesc

întemeiate criticile titularului dreptului de recurs, or, instanța de apel nu s-

a expus în mod detaliat și convingător pe fiecare dintre argumentele

avansate în apel, fapt ce echivalează cu nerezolvarea fondului adică,

temeinicia sentinței nu a fost verificată în raport cu alegațiile apelantului,

materialul probant și cu cadrul legal existent, așa cum prevăd dispozițiile

art. 414 alin. (1), (5), Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, precum și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Totodată, urmează a se reține că obligația instanței de a-și motiva

hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui

proces echitabil. Or, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în

cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată

demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (hotărârea

12

Fomin versus Republica Moldova).

În continuare analizând argumentele care i-au format convingerea

instanței de apel cu privire la necesitatea menținerii sentinței, Colegiul

penal lărgit constată o poziție bazată pe presupuneri și cu interpretări

nejustificate or, concluzia acesteia de menținerea a achitării inculpatului

Perepicica Ivan în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3), lit.

f) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către inculpat, se

rezumă la aprecierea parțială a declarațiilor martorului Moscovoi Vadim,

or, la solicitarea procurorului au fost date citire și declarațiilor martorului

Moscovoi Vadim făcute la etapa urmării penale, cu conținut diferit de cele

date în instanță, și cărora instanța de apel nu lea dat o apreciere cuvenită în

raport cu alte probe.

Astfel, instanța de apel nu a supus aprecierii declarațiilor martorului

Moscovoi Vadim în ansamblu și prin coroborare cu celelalte probe supuse

cercetării de către acuzare în susținerea învinuirii aduse lui Perepicica Ivan,

aceasta lăsând fără o apreciere cuvenită declarațiile martorului Șavga Filip,

precum și a martorilor Ciloci Igor și Luca Sergiu, ceea ce contravine

prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, potrivit cărora,

toate probele administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate

aspectele, complet și obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza

probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi

probe și verificarea sursei din care provin probele, în conformitate cu

prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective.

Colegiul constată o astfel de concluzie neargumentată or, atât

martorul Moscovoi Vadim cât și martorii Șavga Filip, Ciloci Igor și Luca

Sergiu fiind audiați au făcut declarații sub jurământ fiind preîntâmpinați

de răspundere penală conform dispozițiilor art. 312-313 Cod penal, prin

urmare, instanța de apel a manifestat o poziție părtinitoare față de inculpat

prin reținerea declarațiilor martorului Moscovoi Vadim date în instanță

care sunt contradictorii cu cele date la faza de urmărire penală și nu a

indicat motivele pentru care instanța a respins probele aduse în sprijinul

învinuirii lui Perepicica Ivan în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171

alin. (3), lit. f) Cod penal.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța

discutată și-a găsit confirmare temeiul invocat de recurent și prevăzut în

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, „când instanța de apel în

decizia atacată nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția”, ceea ce

duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei

în instanța de apel, în alt complet de judecată.

13

înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au

servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor

art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia

sentinței atacate, să cerceteze minuțios aspectele învinuirii înaintate, să dea

o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere

prevederile art.art.93, 95, 101 Cod de procedură penală și, în dependență

de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată,

care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală,

argumentând clar concluziile sale, ținând cont de motivele expuse în pct.6

din prezenta decizie.

procedură penală, Colegiul Penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, casează total decizia Colegiului

Penal al Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2021, în cauza penală în

privința lui Perepicica Ivan xxxxxxxxși dispune rejudecarea cauzei, de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 20 ianuarie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

14