1ra-385/2021 — Art. 287 alin. 2 lit. b; 152 alin. 2 lit. e; 155 CP

Prin sentința Judecătoriei Comrat din 19 iulie 2019, Mardari Ilia XXXXX și Vlah Dmitri XXXXX au fost recunoscuți vinovați și condamnați pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, cu stabilirea următoarelor pedepse: 1 - lui Mardari Ilia XXXXX i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată pe o perioadă de probațiune de 1 (unu) an; - lui Vlah Dmitri XXXXX i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) ani și 4 (patru) luni, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată pe o perioadă de probațiune de 1 (unu) an. S-a dispus încetarea procesului penal de învinuire a lui Mardari Ilia XXXXX, Vlah Dmitri XXXXX și Sîrtmaci Nicolai XXXXX în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motivul expirării termenului prescripției de tragere la răspundere penală. Pe capătul de învinuire înaintat în baza art. 155 Cod penal, inculpații Mardari Ilia XXXXX, Vlah Dmitri XXXXX și Sîrtmaci Nicolai XXXXX au fost achitați, pe motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Cîssa Stepan privind încasarea în mod solidar din contul inculpaților Mardari Ilia XXXXX, Vlah Dmitri XXXXX și Sîrtmaci Nicolai XXXXX a prejudiciului moral cauzat în mărime de 50 000 (cincizeci mii) lei; privind încasarea în mod solidar din contul inculpaților Mardari Ilia XXXXX, Vlah Dmitri XXXXX și Sîrtmaci Nicolai XXXXX a prejudiciului material cauzat prin infracțiune în mărime de 3 000 (trei mii) lei sub formă de plată lunară, pe viață, în contul părții vătămate; privind încasarea în mod solidar din contul inculpaților Mardari Ilia XXXXX, Vlah Dmitri XXXXX și Sîrtmaci Nicolai XXXXX a prejudiciului material cauzat prin infracțiune în mărime de 9 462,27 (nouă mii patru sute șaizeci și doi, 27) lei, a cheltuielilor judiciare suportate prin acordarea asistenței juridice în mărime de 24 540 (douăzeci și patru mii cinci sute patruzeci) lei și a cheltuielilor de transport suportate în mărime de 4 419 (patru mii patru sute nouăsprezece) lei – au fost admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Cîssa Serghei privind încasarea în mod solidar din contul inculpaților Mardari Ilia XXXXX, Vlah Dmitri XXXXX și Sîrtmaci Nicolai XXXXX a prejudiciului moral cauzat în mărime de 100 000 (una sută mii) lei a fost admisă parțial și dispusă încasarea din contul inculpaților Mardari Ilia XXXXX, Vlah Dmitri XXXXX și Sîrtmaci Nicolai XXXXX suma de 10 000 (zece mii) lei în beneficiul părții vătămate Cîssa Serghei, cu titlu de prejudiciu moral, în rest, solicitarea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Cîssa Serghei privind încasarea în mod solidar din contul inculpaților Mardari Ilia XXXXX, Vlah Dmitri XXXXX și Sîrtmaci Nicolai XXXXX a prejudiciului material cauzat prin infracțiune în mărime de 3 000 (trei mii) lei sub formă de plată lunară, pe viață, în contul părții vătămate – a fost respinsă, ca neîntemeiată. 2 Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Spatarenco Alexei privind încasarea din contul inculpaților Mardari Ilia XXXXX, Vlah Dmitri XXXXX și Sîrtmaci Nicolai XXXXX, a câte 20 000 lei, cu tilu de prejudiciu moral, în total 60 000 lei, a fost admisă parțial și dispusă încasarea din contul fiecărui inculpat, a cîte 2 000 (două) mii lei. În rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată. Solicitarea părții vătămate Spatarenco Alexei privind încasarea în mod solidar din contul inculpaților Mardari Ilia XXXXX, Vlah Dmitri XXXXX și Sîrtmaci Nicolai XXXXX, a prejudiciului material cauzat prin infracțiune în mărime de 1 135 (una mie una sută treizeci și cinci) lei, a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a constatat că Mardari Ilia XXXXX, la data 05 mai 2013, în jurul orei 04:30, aflându-se pe str.XXXXX, lângă magazinul de flori, împreună cu Sîrtmaci Nicolai și Vlah Dmitri, având intenția de a încălca grosolan ordinea publică, exprimată prin lispă vădită de respect față de societate, intenționat, fără careva motive întemeiate, au aplicat violența fizică față de cet. Cîssa Serghei, Spatarenco Alexei și Dimitroglo Maxim, exprimată prin aplicarea loviturilor cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i astfel, lui Cîssa Serghei vătămări medii, iar lui Spatarenco Alexei și Dimitroglo Maxim – leziuni corporale ușoare. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului Mardari Ilia XXXXX au fost încadrate juridic în baza prevederilor art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșită de două sau mai multe persoane. În urma acțiunilor comise de către Mardari Ilia XXXXX, la data 05 mai 2013, în jurul orei 04:30, asupra părții vătămate Cîssa Serghei, exprimate prin leziuni corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin crize convulsive, tonico-clonice, plagă contuză în regiunea occipitală și nazală, fractură oaselor nazale, echimoze în jurul ambilor ochi, hemotom subcutanat în regiunea occipitală din stînga, excoriații pe suprafața anterioară a cutiei toracice din dreapta, în regiunea scapulară din dreapta, pe supprafața anterioară a antebrațului stâng, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 152 din 13.05.2014 au fost cauzate prin acțiunea traumatică cu un obiect contodent dur, care au dus la dereglarea sănătății de lungă durată (mai mult de 21 de zile) și care se califică ca vătămare corporală medie. Acțiunile inculpatului Mardari Ilia XXXXX au fost încadrate juridic în baza prevederilor art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, adică vătămarea intenționată medie a integrității corporale și sănătății, care nu este periculoasă pentru viață, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, săvârșită de două sau mai multe persoane. Tot el, Mardari Ilia XXXXX este învinuit de către organul de urmărire penală, de faptul că, continuându-și acțiunile sale criminale, pe 05 mai 2013, în jurul orei 19:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică și aflându-se în XXXXX, lângă casa de locuit a cet. Dimitroglo Tatiana, situată pe str. XXXXX, la rugămintea lui Cîssa Stepan de a comenta motivele 3 maltratării fiului acestuia – Cîssa Serghei, în mod intenționat, l-a amenințat pe Cîssa Stepan cu cauzarea leziunilor corporale grave, amenințare care s-a exprimat prin demonstrarea metodelor de cauzare a leziunilor lui Cîssa Serghei. Această amenințare a fost percepută de către Cîssa Stepan ca fiind una reală și realizabilă. Acțiunile inculpatului Mardari Ilia XXXXX au fost încadrate juridic, de către organul de urmărire penală, în baza prevederilor art. 155 Cod penal, adică amenințarea cu vătămarea gravă a integrității corporale și sănătății, dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări. Prima instanță, în fapt, a mai constatat că Vlah Dmitri XXXXX, la data 05 mai 2013, în jurul orei 04:30, aflându-se pe str. XXXXX, lângă magazinul de flori, împreună cu Sîrtmaci Nicolai și Mardari Ilia, având intenția de a încălca grosolan ordinea publică, exprimată prin lipsă vădită de respect față de societate, intenționat, fără careva motive întemeiate, au aplicat violența fizică față de cet. Cîssa Serghei, Spatarenco Alexei și Dimitroglo Maxim, exprimată prin aplicarea loviturilor cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i astfel, lui Cîssa Serghei vătămare corporală medie, iar lui Spatarenco Alexei și Dimitroglo Maxim – leziuni corporale ușoare. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului Vlah Dmitri XXXXX au fost încadrate juridic în baza prevederilor art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșită de două sau mai multe persoane. În urma acțiunilor comise de către Vlah Dmitri XXXXX, la data 05 mai 2013, în jurul orei 04:30, asupra părții vătămate Cîssa Serghei, exprimate prin leziuni corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin crize convulsive, tonico-clonice, plagă contuză în regiunea occipitală și nazală, fractură oaselor nazale, echimoze în jurul ambilor ochi, hemotom subcutanat în regiunea occipitală din stânga, excoriații pe suprafața anterioară a cutiei toracice din dreapta, înregiunea scapulară din dreapta, pe supprafața anterioară a antebrațului stâng, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 152 din 13.05.2014 au fost cauzate prin acțiunea traumatică cu un obiect contodent dur, care au dus la dereglarea sănătății de lungă durată (mai mult de 21 de zile) și care se califică ca vătămare corporală medie. Acțiunile inculpatului Vlah Dmitri XXXXX au fost încadrate juridic în baza prevederilor art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, adică vătămarea intenționată medie a integrității corporale și sănătății, care nu este periculoasă pentru viață, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, săvârșită de două sau mai multe persoane. Tot el, Vlah Dmitri XXXXX este învinuit de către organul de urmărire penală de faptul că, continuându-și acțiunile sale criminale, pe 05 mai 2013, în jurul orei 19:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică și aflându-se în XXXXX, lângă casa de locuit a cet. Dimitroglo Tatiana, situată pe str. XXXXX, la rugămintea lui Cîssa Stepan de a comenta motivele maltratării fiului acestuia – Cîssa Serghei, în mod intenționat, l-a amenințat pe Cîssa Stepan cu cauzarea leziunilor corporale grave, amenințare care s-a exprimat prin demonstrarea 4 metodelor de cauzare a leziunilor lui Cîssa Serghei. Această amenințare a fost percepută de către Cîssa Stepan ca fiind una reală și realizabilă. Acțiunile inculpatului Vlah Dmitri XXXXX au fost încadrate juridic, de către organul de urmărire penală, în baza prevederilor art. 155 Cod penal, adică amenințarea cu vătămarea gravă a integrității corporale și sănătății, dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări. Prima instanță, în fapt, a mai constatat că Sîrtmaci Nicolai XXXXX, la data 05 mai 2013, în jurul orei 04:30, aflându-se pe str. XXXXX, lângă magazinul de flori, împreună cu Vlah Dmitri și Mardari Ilia, având intenția de a încălca grosolan ordinea publică, exprimată prin lispă vădită de respect față de societate, intenționat, fără careva motive întemeiate, au aplicat violența fizică față de cet. Cîssa Serghei, Spatarenco Alexei și Dimitroglo Maxim, exprimată prin aplicarea loviturilor cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i astfel, lui Cîssa Serghei vătămare corporală medie, iar lui Spatarenco Alexei și Dimitroglo Maxim – leziuni corporale ușoare. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului Sîrtmaci Nicolai XXXXX au fost încadrate juridic în baza prevederilor art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșită de două sau mai multe persoane. Tot el, Sîrtmaci Nicolai XXXXX este învinuit de către organul de urmărire penală de faptul că, continuându-și acțiunile sale criminale, pe 05 mai 2013, în jurul orei 19:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică și aflându-se în mun. Comrat, lângă casa de locuit a cet. Dimitroglo Tatiana, situată pe str. XXXXX, la rugămintea lui Cîssa Stepan de a comenta motivele maltratării fiului acestuia – Cîssa Serghei, în mod intenționat, l-a amenințat pe Cîssa Stepan cu cauzarea leziunilor corporale grave, amenințare care s-a exprimat prin demonstrarea metodelor de cauzare a leziunilor lui Cîssa Serghei. Această amenințare a fost percepută de către Cîssa Stepan ca fiind una reală și realizabilă. Acțiunile inculpatului Sîrtmaci Nicolai XXXXX au fost încadrate juridic, de către organul de urmărire penală, în baza prevederilor art. 155 Cod penal, adică amenințarea cu vătămarea gravă a integrității corporale și sănătății, dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări.

Nefiind de acord cu sentința nominalizată, împotriva acesteia au declarat apeluri: - părțile vătămate Cîssa Serghei, Cîssa Stepan și Spatarenco Alexei, care au solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admise integral toate acțiunile civile înaintate de părțile vătămate în sensul declarat, precum și înăsprirea pedepselor penale stabilite de către prima instanță. Astfel, apelanții au remarcat că stabilirea de către prima instanță a prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpaților este o măsură prea blândă în coraport cu fapta comisă, afirmând în acest sens, că aceștia fără un motiv anume, fiind în stare de ebrietate alcoolică s-au apropiat de Cîssa Serghei, Spatarenco Alexei și Dimitroglo Maxim și au început o încăierare, soldată cu vătămarea lui Cîssa Serghei, care deși era căzut fără cunoștință de la 5 loviturile aplicate, Mardari și Vlah continuau să îl lovească cu picioarele. Mai mult, au mai relatat apelanții că Mardari și Vlah nu respectă restricțiile de nepărăsire a localității, ceea ce echivalează cu neglijarea autorității legii penale și a scopului acesteia, or, atitudinea indiferentă a inculpaților, dar și comportamentul lor după pronunțarea sentinței exprimată prin lipsa căinței asupra faptelor comise și nerecunoașterea vinovăției, denotă în mod evident că doar executarea pedepsei cu închisoare va fi pe măsură să corecteze percepțiile antisociale a acestora din urmă; - partea vătămată Dimitroglo Maxim, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care incupaților să le fie stabilită o pedeapsă mai aspră. În sensul dat, apelantul a menționat că inculpații intenționt au tergiversat examinarea cauzei în prima instanță, pentru a asigura expirarea termenului de prescripție pe capătul de învinuire înaintat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. La fel, a susținut că inculpații au intrat în curtea mamei sale care doreau să continue răfuiala fizică izbucnită anterior, însă doar, la avertizarea mamei sale de a chema poliția, aceștia au părăsit curtea casei. Totodată, a ținut să relateze instanței că Spatarenco Alexei pe data de 05 octombrie 2014 a fost maltratat de două ori de către inculpați, fapt care dovește incontestabil că aceștia necesită a fi izolați de societate, adică a fi stabilită executarea pedepsei în instituție penitenciară; - avocatul Izvecov I. în numele inculpatului și inculpatul Mardari Ilia, care au solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Mardari Ilia să fie achitat pe capetele de învinuire înaintate în baza art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, precum și să fie respinse acțiunile civile înaintate de părțile vătămate, ca neîntemeiate, invocând că în fapta inculpatului nu se regăsesc elementele componenței infracțiunii, deoarece din declarațiile martorilor, dar și din declarațiile părții vătămate Cîssa Serghei rezultă că, acesta a provocat conflictul iscat pe str. Galațan; - avocatul Covalenco S. în numele inculpatului Sîrtmaci Nicolai, care a solicitat casarea sentinței pe capătul de învinuire înaintat în baza 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că învinuirea nu este clară, or acuzatorul de stat, în actul de sesizare a instanței de judecată nu a delimitat acțiunile fiecărui inculpat la comiterea infracțiunii de huliganism. De asemenea, a mai susținut apărătorul că nici una dintre părțile vătămate nu au declarat că Sîrtmaci Nicolai ar fi aplicat violența în privința acestora, iar acest fapt denotă cu precădere că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii de huliganism, din care motive este necesar de a pronunța o hotărâre de achitare în privința acestuia; - avocatul Ahmedov R. în numele inculpatului Vlah Dmitri, care a solicitat casarea integrală a sentinței în privința lui Vlah Dmitri, pe motiv că vinovăția acestuia nu a fost dovedită, afirmând că la cauza penală dată, nu au fost administrate careva probe evidente și concludente, care ar dovedi că Vlah Dmitri ar fi aplicat lovituri în adresa părților vătămate. Mai mult, inculpatul Mardari Ilia a declarat instanței că anume el l-a lovit pe Cîssa Serghei cu pumnul în față, deci Vlah nu are nici o contribuție la cauzarea vătămărilor 6 corporale stabilite la părțile vătămate. Consideră că și probele materiale administrate în prezenta cauză penală susțin versiunea dată, și din acest considerent, sentința primei instanței este neîntemeiată și necesită a fi casată, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 26 iunie 2020, apelul părții vătămate Dimitroglo Maxim a fost repus în termen, la solicitarea apelantului. Apelurile declarate de părțile vătămate Cîssa Serghei, Cîssa Stepan, Spatarenco Alexei și Dimitroglo Maxim au fost respinse, ca nefondate. Apelurile declarate de avocatul Izvecov I. în numele inculpatului și inculpatul Mardari Ilia, de avocatul Covalenco S. în numele inculpatului Sîrtmaci Nicolai și de avocatul Ahmedov R. în numele inculpatului Vlah Dmitri au fost admise, cu casarea parțială a sentinței în cauza penală în privința lui Mardari Ilia XXXXX, Vlah Dmitri XXXXX și Sîrtmaci Nicolai XXXXX, în latura civilă și în latura penală, pe capătul de învinuire în baza art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri în aceste părți, prin care: S-a dispus încetarea procesului penal de învinuire a lui Mardari Ilia XXXXX și Vlah Dmitri XXXXX în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, pe motiv că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. S-a dispus încetarea procesului penal de învinuire a lui Mardari Ilia XXXXX, Vlah Dmitri XXXXX și Sîrtmaci Nicolai XXXXX în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta inculpaților constituie contravenția prevăzută la art. 78 alin. (2) Cod contravențional. Acțiunile civile ale părților vătămate Cîssa Serghei și Spatarenco Alexei privind încasarea prejudiciului moral din contul inculpaților, au fost admise parțial, și dispusă încasarea în beneficiul lui Cîssa Serghei și Spatarenco Alexei, a câte 1 000 lei din contul lui Mardari Ilia XXXXX, Vlah Dmitri XXXXX și Sîrtmaci Nicolai XXXXX, în beneficiul lui Cîssa Serghei și Spatarenco Alexei. În rest, sentința a fost menținută fără modificări. 3.1. Pentru a pronunța decizia nominalizată, instanța de apel a constatat că, la data de 05 mai 2013, în jurul orelor 04.30, Mardari Ilia, aflându-se pe str.XXXXX, lângă magazinul de flori împreună cu Stîrmaci Nicolae și Vlah Dmitri, în urma unei încăierări între ei și Cîssa Serghei, Spatarenco Alexei și Dimitroglo Maxim, au aplicat violența fizică în privința cetățenilor Cîssa Serghei, Spatarenco Alexei și Dimitroglo Maxim, care s-a exprimat prin aplicarea loviturilor cu pumnii și picioarele pe diverse părți ale corpului, cauzând astfel, lui Cîssa Serghei, Spatarenco Alexei și Dimitroglo Maxim leziuni corporale ușoare. Acțiunile inculpaților Mardari Ilia XXXXX, Vlah Dmitri XXXXX și Sîrtmaci Nicolai XXXXX au fost încadrate juridic în baza art. 78 alin. (2) Cod Contravențional, după semnele 7 calificative, vătămarea intenționată ușoară a integrității coporale, maltratarea, aplicarea de lovituri, alte acțiuni violente care au provocat dureri fizice. 3.2. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că partea vătămată Dimitroglo Maxim a lipsit atât la dezbaterile judiciare, cât și la pronunțarea sentinței pe cauză. Copia sentinței Judecătoriei Comrat din 19 iulie 2019 a fost expediată în adresa acestuia, însă plicul expediat cu copia sentinței a fost restituit în instanța de judecată cu mențiunea poștală ”nereclamat” (f.d. 38, vol. VII). Ținând cont de cele expuse, instanța de apel a statuat că Dimitroglo Maxim nu a știut despre emiterea sentinței, de aceea întemeiat a omis termenul de 15 zile rezervate pentru execitarea căii de atac – apelul, asupra sentinței primei instanțe. Astfel, instanța a menționat că împrejurările vizate, formează concluzia că termenul de declarare a apelului a fost omis de Dimitroglo Maxim din motive obiective, legate de examinarea cauzei și emiterea sentinței în lipsa apelantului, și pentru a nu fi limitat dreptul la un proces echitabil, a dispus repunerea în termen a apelului declarat de către Dimitroglo Maxim. În continuare, instanța de apel a reiterat elementele constitutive ale componenței infracțiunii de huliganism, făcând trimitere la fapta prejudiciabilă, care cunoaște patru modalități normative cu caracter alternativ: acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor; acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor; acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de opunerea de rezistență violentă reprezentaților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice; acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Concomitent, instanța de apel a remarcat că potrivit prevederilor art. 131 lit. a) și b) Cod penal, prin faptă săvârșită în public se înțelege fapta comisă: a) într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul săvîrșirii faptei în acel loc nu era prezentă nici o persoană, dar făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului; b) în orice alt loc accesibil publicului dacă în momentul săvârșirii faptei erau de față două sau mai multe persoane. Prin urmare, instanța de apel a ținut să menționează că acțiunile prevăzute de art. 287 Cod penal sunt acțiunile însoțite de încălcarea gravă a ordinii publice care exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, iar toate probele cauzei în cumulul lor urmează să confirme vinovăția persoanei în comiterea acțiunilor huliganice. Totodată, instanța de apel a stabilit că probele cercetate la cauză nu confirmă existența unor asemenea acțiuni din partea inculpaților Mardari Ilia, Vlah Dmitri și Sîrtmaci Nicolai. În continuare, instanța a remarcat că organul de urmărire penală a atribuit celor petrecute la data de 05 mai 2013 termenul de încăierare. De asemenea, s-a indicat că bătaia a avut loc în fața persoanelor care se aflau la biserica Sfintei Catedrale, însă din materialele 8 cauzei, instanța de apel a constatat că lipsesc probe care ar confirma prezența unor persoane străine la încălcarea ordinii publice, care ar fi comisă de către inculpați. Mai mult, circumstanțele vizate nu sânt concretizate în actul de învinuire și nici nu și-au găsit confirmare la actele cauzei. Astfel, instanța de apel a trasat concluzia că, probele administrate în prezenta cauză indică asupra faptului că bătaia dintre inculpați și părțile vătămate a avut loc în baza clarificării relațiilor dintre ei, și în cadrul incidentului dat nu au participat persoane străine, din care considerent instanța de apel a conchis că nu a avut loc încălcarea ordinii publice. Despre faptul că părțile vătămate și inculpații s-au bătut între ei nu din motive huliganice, se confirmă prin următoarele probe concludente: - Expertiza medico-legală nr. 74 din 15 mai 2013, potrivit căreia la Vlah Dmitri au fost depistate leziuni corporale ce se califică drept vătămare corporală medie; - Expertiza medico-legală nr. 75 din 15 mai 2013, potrivit căreia la Mardari Ilia au fost depistate leziuni corporale ce se califică drept vătămare corporală ușoară; - Declarațiile martorului Constantinov Grigori; - Declarațiile părții vătămate Cîssa Serghei; - Declarațiile martorului Babaraica Elena. Punând în discuție legalitatea tragerii la răspundere penală a inculpaților Mardari Ilia, Vlah Dmitri și Sîrtmaci Nicolai în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în opinia instanței de apel, în acțiunile inculpaților lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiind atestată prezența elementelor constitutive a contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional − vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății sau o pierdere neînsemnată, dar stabilă, a capacității de muncă. Cât privește învinuirea înaintată inculpaților în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, instanța de apel a stabilit din materialele cauzei că, potrivit Raportului de expertiză medico-legală nr. 152 din 13 mai 2014, întocmit de către experții medico-legiști Cuvșinov I., Mutoi G., Cazacu V. și Tighineanu S. (f.d. 136, vol. II), a fost indicat în conținutul acestuia că expertiza a fost dispusă prin ordonanța procurorului din 18.02.2013. Pe lângă aceasta, instanța a sesizat faptul că în raportul vizat, este indicat că expertiza a început la data de 30.04.2013 și s-a finisat la data de 13.05.2014. La demersul părții vătămate Cîssa Serghei a fost audiat expertul Tighineanu S., care a explicat instanței că, data indicată în raportul de expertiză medico-legală nr. 152, adică atunci când a fost începută expertiza reprezintă de fapt, o eroare tehnică (f.d. 111, vol. VIII). Ulterior, a fost prezentat Actul nr. 152 din 19 mai 2020 privind corectarea erorii admise, însă, instanța de apel a considerat că acesta nu poate fi luat în considerație, pe motiv că, potrivit art. 38 alin. (4) din Legea cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar nr. 68 din 14.04.2016 prevede expres că actul de corectare a greșelilor se certifică în mod similar cu raportul de expertiză, conform prevederilor art. 37 alin. (5). Concomitent, în corespundere cu prevederile art. 37 alin. (5) din legea nominalizată, 9 raportul de expertiză este semnat de expertul/ experții care l-a/l-au întocmit conform competențelor, aplicându-se ștampila acestuia/acestora pe fiecare pagină și pe toate anexele. Făcând uz de prevederile enunțate, instanța de apel a constatat că raportul de expertiză medico-legală a fost întocmit de către experții medico-legiști Cuvșinov I., Mutoi G., Cazacu V. și Tighineanu S. (f.d. 136, vol. II), însă Actul de corectare a greșelilor din 19 mai 2020 a fost semnat de către experții Tighineanu S., Cazacu V. și o persoană care anterior nu a participat la efectuarea expertizei – Corbu C. (f.d. 183, vol. VIII). Fiind audiat în ședința de judecată, expertul Tighineanu S. a explicat că unul dintre experți care a participat la efectuarea expertizei deja nu mai activează, iar al doilea a decedat (f.d. 111, vol. VIII), însă pentru a confirma versiunile înaintate nu a prezentat careva probe confirmative. Instanța de apel a considerat că circumstanțele menționate de expertul Tighineanu S. nu pot servi temei pentru a introduce în componența comisiei de corectare a greșelii o persoană, care anterior nu s-a expus asupra expertizei nr. 152. Subsidiar, instanța de apel s-a referit la faptul că expertiza nr. 152 a fost începută la data de 30.04.2013, pe când fapta incriminată inculpaților în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal a fost comisă la data de 05.05.2013. Mai mult de atât, în Raportul nr. 152, experții fac trimitere la ordonanța procurorului mun. Cimișlia, Botezatu V. din 18.02.2013, care lipsește la materialele cauzei, și din aceste motive, instanța a considerat că acest raport nu poate fi admis în calitate de probă, fiind exclus din materialele cauzei, întrucât lipsesc temeiuri procesuale pentru începerea urmăririi penale. În continuare, instanța de apel a constatat că concluzia primei instanțe precum că nu a fost dovedit faptul că la data de 05.05.2013 în curtea casei lui Dimitroglo M. Cineva dintre inculpați l-ar fi amenințat pe Cîssa Stepan cu cauzarea vătămării corporale grave, și-a găsit confirmare în prezenta speță. Astfel, în susținerea concluziei formate mai sus, instanța a apreciat critic declarațiile depuse de către Cîssa Dmitri, Cîssa Olga, Constantinova G., Dimitroglo T., deoarece ei sânt rudele și prietenii părții vătămate, fiind cointeresate de a depune declarații în defavoarea inculpaților. Pe lângă aceasta, instanța de apel a stabilit că Cîssa Stepan s-a adresat cu cerere de sesizare a organului de urmărire penală privind începerea urmăririi penale, pe faptul amenințării cu vătămare gravă a sănătății și identificarea persoanelor vinovate, la data de 09.07.2013, adică după o perioadă de 2 luni de la comiterea incidentului. Această împrejurare a format convingerea instanței de apel referitor la faptul că pretinsa amenințare invocată de către partea vătămată nu a fost percepută ca fiind una reală. Or, anume perioada îndelungată de apelare la organele de drept denotă faptul că victima nu a perceput cele adresate ca fiind o amenințare. 10 Având în vedere că declarațiile părții vătămate Cîssa Stepan nu pot fi confirmate de careva martor prezent la discuțiile dintre inculpați și victimă, dar și adresarea relativ tardivă la organele de drept, instanța de apel a conchis că soluția primei instanțe este una corectă și justificată. Referitor la acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate, instanța de apel a considerat necesar de a interveni în sentința pronunțată, în partea stabilirii cuantumului prejudiciului moral dispus spre încasare din contul inculpaților privind învinuirea acestora în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece lipsește legătura dintre dauna morală și infracțiunea comisă de inculpați, în contextul în care aceasta a fost reîncadrată juridic în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional. În acest sens, instanța a considerat că încasarea din contul fiecărui inculpat a câte 1 000 lei în beneficiul lui Cîssa Serghei și Spatarenco Alexei, va constitui o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suportat.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către: - procuror, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului declarat, acuzatorul de stat a subliniat că, potrivit pct. 22.2 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție RM nr. 22 din 12.12.2005 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, se arată că, dacă instanța de apel admite apelul cu rejudecarea cauzei, decizia trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța pronunțând hotărârea, să indice din ce motive ele urmează a fi reapreciate ori respinse ca probe. Contrar indicațiilor expuse în hotărârea explicativă a instanței ierarhic superioare, instanța de apel în decizia adoptată, nu a indicat în baza căror dovezi a ajuns la concluzia despre faptul că acțiunile inculpaților Mardari I., Vlah D. și Sîrtmaci N., care au avut loc la 05 mai 2013 aproximativ la orele 04.30 dimineața, întrunesc semnele constitutive ale contravenției prevăzute la art. 78 alin. (2) Cod contravențional, și nu a infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. La fel, recurentul a semnalat ilegalitatea încetării procesului penal pe capătul de învinuire înaintat în baza 152 alin. (2) lit. e) Cod penal. În acest sens, temeiul ce a determinat instanța de apel de a dispune încetarea procesului l-a constituit raportul de expertiză medico-legală nr. 152 din 13 mai 2014, în conținutul căruia instanța a depistat o eroare ce se referea la data ordonanței prin care a fost dispusă efectuarea expertizei, și însăși perioada de începere a acesteia. Însă, reținerea erorii tehnice care datează anumiți ani, nu au influențat și nu puteau influența o modificare a sensului concluziei experților sau genera erori esențiale în raportul de expertiză, conform căruia, la partea vătămată Cîssa Serghei au fost stabilite leziuni, care în cumul, au dus la dereglarea sănătății pe o perioadă îndelungată (mai mult de 21 de zile), 11 și conform acestui criteriu, se califică ca vătămare corporală medie (f.d. 135 vol. II). Ulterior, a fost prezentat Actul nr. 152 din 19 mai 2020 privind corectarea erorii în raportul de expertiză medico-legală (f.d. 111, vol. VIII). Însă, în pofida acestui fapt, instanța de apel a considerat că există circumstanțe care exclud urmărirea penală, împrejurare ce nu corespunde realității. Astfel, instanța de apel greșit a ajuns la concluzia despre faptul că cauza penală în privința inculpaților Mardari I. și Vlah D. urmează a fi încetată; - partea vătămată Cîssa Stepan, care fără a invoca vreun temei pentru recurs din rândul celor 16 prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a hotărârilor pronunțate pe caz, în partea achitării inculpaților pe capătul de acuzare înaintat în baza art. 155 Cod penal și admiterea integrală a acțiunii civile, în sensul declarat. În recursul de pe rol, recurentul explică faptul că, în pofida martorilor oculari care au depus declarații pe marginea incidentului care a avut loc la 05.05.2013, în jurul orelor 19.00, instanța de apel a considerat în mod abuziv și neîntemeiate de a nu ține cont de aceste declarații, dând prioritate declarațiilor depuse de inculpați. Faptul dat, vine în contradicție evidentă cu materialul probator administrat în cauză, iar argumentul instanței precum că martorii sânt prietenii și rudele părții vătămate, și respectiv, sânt cointeresate de a da declarații incriminatoare, este nefondat. Mai relatează recurentul că, acțiunile care au avut loc în seara de 05.05.2013 au fost reale, prin demonstrare și gesticulare a loviturilor pe care putea să le primească de la inculpați, amenințare pe care recurentul a perceput-o ca fiind una reală; - partea vătămate Cîssa Stepan, care fără a invoca vreun temei pentru recurs din rândul celor 16 prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor pronunțate pe caz, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpații Mardari Ilia, Vlah Dmitri să fie recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar Stîrmaci Nicolai în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate să fie admise integral, în sensul declarat. În motivarea recursului declarat, recurentul afirmă că în urma acțiunilor violente întreprinse de inculpați i-au fost cauzate dereglări ale stării de sănătate, care l-au marcat pe tot restul vieții, iar această împrejurare a fost complet neglijată de către instanța de apel, ca într-un final, pe mai multe capete de acuzare, inculpații să se afle în stare de liberate, fără vreo remușcare asupra faptelor comise. Mai mult, consideră că inculpații trebuie să ispășească o pedeapsă penală cu executare reală pentru a realiza gravitatea faptelor comise și pentru a-și corecta comportamentul antisocial, având în vedere că partea vătămată Spatarenco Alexei, la data de 05.10.2014, a fost din nou agresat de către inculpați, fiindu-i cauzate diferite leziuni corporale, sub pretextul de a-și restrage plîngerea și a se evita depunerea declarațiilor împotriva inculpaților în ședința de judecată în prima instanță. Procurorul pe caz, a făcut 12 tot posibilul de a nu începe urmărirea penală pe cazul dat, cu scopul de a se evita conexarea cauzelor și de a nu li se reține inculpaților agravanta „în mod repetat”. Susține recurentul că totalitatea probelor, inclusiv expertizele medico-legală și psihiatrică, dovedesc incontestabil vinovăția inculpaților în comiterea vătămărilor cauzate acestuia, cu urmările cărora se confruntă până în prezent; - partea vătămate Spatarenco Alexei, care fără a invoca vreun temei pentru recurs din rândul celor 16 prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor pronunțate pe caz, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpații Mardari Ilia, Vlah Dmitri să fie recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar Stîrmaci Nicolai în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate să fie admise integral, în sensul declarat. În argumentarea recursului se menționează că din declarațiile martorilor audiați pe caz, rezultă în mod evident că inițiatorii conflictului au fost inculpații, care s-au apropiat cu mai multe mașini de părțile vătămate și au început încăierarea. Mai mult, expertizele efectuate în cauza dată confirmă faptul că lui Cîssa Serghei i-a fost cauzată o vătămare corporală medie, care are legătură cauzală directă cu acțiunile inculpaților. Însă, instanța de apel, neîntemeiat a considerat că expertiza medico-legală nu poate fi apreciată în raport cu consecințele cauzate lui Cîssa Serghei, din care motiv, consideră că în privința inculpaților este necesar de a fi pronunțată o hotărâre de condamnare, cu executare reală a pedepsei penale. 4.1. Pe marginea recursurilor de pe rol, a depus referință avocatul Mihailov Gheorghii în numele inculpaților Mardari Ilia și Vlah Dmitri, prin care solicită inadmisibilitatea recursurilor ordinare, ca fiind vădit neîntemeiate.

Judecând recursurile ordinare declarate, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează, că acestea urmează a fi admise, cu casarea parțială a deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, reieșind din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Potrivit recursului declarat de procuror, se invocă temei de drept prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, și anume: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; faptei săvîrșite i 13 s-a dat o încadrare juridică greșită. În sensul cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În acest sens, Colegiul lărgit reține că, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, admițând erori procesuale, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. În această privință se constată că argumentele invocate de acuzatorul de stat în recurs își găsesc reflectare în starea reală a lucrurilor statuată în cauza dată. Așadar, un prim aspect asupra căruia atrage atenția instanța de recurs se referă la concluzia instanței de apel potrivit căreia „…probele administrate în prezenta cauză indică asupra faptului că bătaia dintre inculpați și părțile vătămate a avut loc în baza clarificării relațiilor dintre ei, și în cadrul incidentului dat nu au participat persoane străine, din care considerent instanța de apel a conchis că nu a avut loc încălcarea ordinii publice. Despre faptul că părțile vătămate și inculpații s-au bătut între ei nu din motive huliganice, se confirmă prin următoarele probe concludente: - Expertiza medico-legală nr. 74 din 15 mai 2013, potrivit căreia la Vlah Dmitri au fost depistate leziuni corporale ce se califică drept vătămare corporală medie; - Expertiza medico-legală nr. 75 din 15 mai 2013, potrivit căreia la Mardari Ilia au fost depistate leziuni corporale ce se califică drept vătămare corporală ușoară; - Declarațiile martorului Constantinov Grigori; - Declarațiile părții vătămate Cîssa Serghei; - Declarațiile martorului Babaraica Elena. (292-293, vol. VIII). Făcând o paralelă dintre cele precitate și reținute de către instanța de apel, Colegiul lărgit relevă faptul că declarațiile martorilor indicați supra, în opinia instanței de apel, vin să confirme lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de huliganism, din punct de vedere al lipsei motivelor huliganice și al caracterului public al faptelor comise de către inculpați. Însă, contrar celor stabilite de către instanța ierarhic inferioară, martorul Babaraica Elena a relatat instanței de judecată că „La 05 mai 2013, ea și prietenii ei se aflau în oraș, și anume cu: Cîssa Serghei, Gribova Vlada, Iancioglo Irina și Spatarenco Alexei, în apropierea clubului 14 Manolis. Ulterior, au plecat în parc, unde de ei s-a apropia Vlah D. și le-a făcut observație că fac prea multă gălăgie. Nu știe cu exactitate dacă s-a adresat cuiva anume. După aceasta s-au îndreptat pe str. Galațan, și s-au oprit lângă o clădire cu multe etaje, unde se gândeau încotro să plece. În acest timp, de ei s-au apropiat mai multe mașini, de unde ai ieșit mai multe persoane, printre care se aflau și inculpații. S-a început o încăierare între ei și cine pe cine a lovit ea nu-și aduce aminte.” (f.d. 293, vol. VIII). În asemenea împrejurări, este cert faptul că declarațiile martorului vizat vin în contradicție cu constatările instanței de apel pe marginea faptului că la incidentul dat nu au participat persoane străine, nefiind astfel încălcată ordinea publică. Or, într-o hotărâre este necesar nu numai de a face trimitere sau a reda declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența acestor depoziții și de a face legătura lor cu conținutul altor probe care, în ansamblu, confirmă sau infirmă o circumstanță pe o cauză penală concretă. Pe aceeași linie de considerente, Colegiul penal apreciază critic și consideră pripită concluzia instanței de apel precum că acțiunile inculpaților nu au fost întreprinse din motive huliganice, ci din motivul reglărilor de conturi sau altfel spus, clarificării relațiilor dintre inculpați și părțile vătămate. Or, prin motive huliganice, în sensul avut în vedere de către legiuitor în dispoziția normei prevăzute la art. 287 Cod penal, se are în vedere motivele de orientare antisocială, constituind reflecția psihică negativă a făptuitorului, care stimulează la persoană alegerea tipului de comportament infracțional în rezultatul dorinței de a se autoafirma, de a demonstra „îndrăzneală”, „măiestrie”, de a arăta celor din jur superioritate. În continuare, instanța de recurs consideră ca fiind fondate și justificate alegațiile acuzatorului de stat, invocate în recursul de pe rol, potrivit cărora se susține că instanța de apel neîntemeiat a ajuns la concluzia de a exclude proba concretizată prin Raportul de expertiză medico-legală nr. 152 din 13 mai 2014. Așadar, potrivit raportului vizat a fost constatat gradul de vătămare corporală medie la partea vătămată Cîssa Serghei. Însă, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a sesizat că în conținutul acestuia este reținută ordonanța procurorului mun. Cimișlia, Botezatu V. din 18.02.2013, prin care a fost dispusă efectuarea expertizei medico-legale în cauză, dar care lipsește la materialele cauzei. Concomitent, s-a stabilit că expertiza a fost începută la data de 30.04.2013, deși potrivit învinuirii înaintate inculpaților, fapta a fost comisă la data de 05.05.2013. Pe marginea cazului dat, expertul Tighineanu S., care a fost audiat în ședința instanței de apel a explicat că datele 30.04.2013 și 18.02.2013, constituie o eroare tehnică care a fost admisă pe motiv că în acea perioadă au fost executate mai multe expertize datate cu anul 2013, concretizând că expertiza a fost efectuată de către 4 experți, dintre care unul deja nu mai activează, iar al doilea a decedat (f.d. 111, vol. VIII). Din materialele cauzei, instanța de recurs constată că este anexat Actul de corectare a greșelilor la Raportul de expertiză judiciară nr. 152 din 19.05.2020, prin care au fost 15 înlăturate erorile tehnice sus menționate, cu aplicarea ștampilelor de către experții Cazacu V., Tighineanu S. și Corbu C. (f.d. 183, vol. VIII). Actul vizat nu a fost trecut cu vederea nici de către instanța de apel, însă, aceasta a sesizat că rectificarea erorilor din raportul de expertiză medico-legală nr. 152 nu corespunde exigențelor Legii cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar nr. 68 din 14.04.2016, care la art. 38 alin. (4) prevede expres că actul de corectare a greșelilor se certifică în mod similar cu raportul de expertiză, conform prevederilor art. 37 alin. (5). Concomitent, în corespundere cu prevederile art. 37 alin. (5) din legea nominalizată, raportul de expertiză este semnat de expertul/ experții care l-a/l-au întocmit conform competențelor, aplicându-se ștampila acestuia/acestora pe fiecare pagină și pe toate anexele. Instanța de recurs nu poate fi solidară cu opinia instanței de apel, considerând ca fiind întemeiată în sensul dat, critica acuzatorului de stat prin care se afirmă că reținerea erorii tehnice care datează anumiți ani, nu au influențat și nu puteau influența o modificare a sensului concluziei experților sau genera erori esențiale în raportul de expertiză, conform căruia, la partea vătămată Cîssa Serghei au fost stabilite leziuni, care în cumul, au dus la dereglarea sănătății pe o perioadă îndelungată (mai mult de 21 de zile), și conform acestui criteriu, se califică ca vătămare corporală medie. Concluzia trasată supra derivă din însăși dispoziția art. 38 alin. (1) al legii vizate, prin care este reglementat că, în cazul în care la întocmirea raportului de expertiză au fost admise greșeli tehnice, care ar putea schimba concluzia expertului sau care ar putea crea erori de conținut, expertul care l-a întocmit, din proprie inițiativă sau la cererea ordonatorului expertizei, va proceda la corectarea acestor greșeli. Pe cale de consecință, Colegiul lărgit consideră ca fiind neîntemeiată și arbitrară tendința și concluzia instanței de apel de a exclude în calitate de probă, sub orice aspect, Raportul de expertiză medico-legală nr. 152 din 13 mai 2014, care de altfel constituie o probă concludentă la stabilirea gradului de vătămare corporală, dar și la încadrarea juridică a faptei incriminate prin actul de învinuire. Subsidiar, se mai atestă că pe capătul de învinuire înaintat în baza art. 155 Cod penal, instanța de apel a reținut în partea descriptivă a deciziei pronunțate următoarele semne constitutive ale compenenței în cauză – amenințarea cu omor ori vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, acesta în cazul în care învinuirea a fost înaintată incupaților doar pentru faptul amenințării cu vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății, împrejurare confirmată și de către partea vătămată Cîssa Stepan. În continuare, Colegiul lărgit reține că prin decizia recurată, instanța de apel a intervenit și în latura civilă, stabilind un alt cuantum pentru prejudiciul moral cauzat părților vătămate prin contravenția prevăzută la art. 78 alin. (2) Cod contravențional, și anume, câte 1 000 lei din contul fiecărui inculpat, în beneficiul lui Cîssa Serghei și Spatarenco Alexei. 16 Pe marginea chestiunii în cauză, instanța de recurs subliniază că deși legislația autohtonă nu stabilește anumite limite de apreciere a prejudiciului moral cauzat într-o cauză penală, totuși, marja de apreciere a acestuia se impune a fi de o așa măsură încât să nu înjosească persoana care solicită despăgubirea, dar și să se evite o eventuală îmbogățire fără justă cauză a acesteia. La caz, Colegiul lărgit înaintează reverze față de remurarea părților vătămate stabilită de instanța de apel, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune, și consideră că acestea nu ating pragul de satisfacție echitabilă, care ar fi pe măsură să repare suferințele morale și psihice suportate de părțile vătămate. Având în vedere cele menționate supra, Colegiul lărgit conchide că instanța de apel a adoptat o hotărâre contrar prevederilor art. 417 Cod de procedură penală. Astfel, Colegiul lărgit statuează că erorile procesuale admise de către instanța de apel, cad sub incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, motiv pentru care decizia instanței de apel urmează a fi casată parțial cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile enunțate nu pot fi corectate de către instanța de recurs. În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel, urmează să țină seama de limitele rejudecării cauzei, de motivele indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Bolgar Natalia, de către partea vătămată Cîssa Stepan, de către partea vătămată Cîssa Serghei și de către partea vătămată Spatarenco Alexei. Casează parțial decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 26 iunie 2020, în cauza penală în privința lui Mardari Ilia XXXXX, Vlah Dmitri XXXXX și Sîrtmaci Nicolai XXXXX, în latura civilă precum și în latura penală, prin care: S-a dispus încetarea procesului penal de învinuire a lui Mardari Ilia XXXXX și Vlah Dmitri XXXXX în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, pe motiv că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. S-a dispus încetarea procesului penal de învinuire a lui Mardari Ilia XXXXX, Vlah Dmitri XXXXX și Sîrtmaci Nicolai XXXXX în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta inculpaților constituie contravenția prevăzută la art. 78 alin. (2) Cod contravențional. 17 Dispune rejudecarea cauzei în aceste părți, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest, decizia contestată se menține. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea în care a fost dispusă rejudecarea, în rest este irevocabilă. Decizia integrală pronunțată la 03 decembrie 2021. Președinte Diaconu Iurie Judecători Guzun Ion Cobzac Elena Boico Victor Țurcan Anatolie 18