1ra-932/2021 — art.186 alin.2, lit. b, c, d CP

1ra-932/2021 — art.186 alin.2, lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-932/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

05 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către avocatul Vlas Elena în numele inculpatului Șevciuc

Vasili și de către avocatul Duca Denis în numele inculpatului Melișan Oleg,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09 decembrie

2020 în cauza penală privindu-i pe,

Șevciuc Vasili xxx, născut la xxxxx, originar din xxx,

domiciliat în xxxxxx

Melișan Oleg xxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

fiind examinată în conformitate cu prescripțiile art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală:

Melișan Oleg a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.186 alin. (2) lit.b), c), d) Cod penal și în baza acestei Legi, i s-a

stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1 an.

În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin

cumularea parțială a pedepselor stabilite prin sentința respectivă și prin sentința

Judecătoriei Bălți, sediul Central din 02.11.2017, i-a fost stabilită inculpatului

Melișan Oleg o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni.

Șevciuc Vasili a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute art.186 alin. (2) lit.b), c), d) Cod penal și în baza acestei legi, i s-a stabilit

o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an.

În temeiul art.72 alin. (3) Cod penal, s-a dispus ca pedeapsa închisorii

stabilită lui Șevciuc Vasili și Melișan Oleg să fie executată în penitenciar de tip

semiînchis.

1

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

având intenție unică cu Șevciuc Vasili și urmărind scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, la 09 iunie 2019, aproximativ la orele 01:00, în timp ce Șevciuc

Vasili, monitoriza dacă ei nu sunt observați de careva persoane, Melișan Oleg a

sărit gardul gospodăriei lui Gîrbu Ion, situată pe str. Xxxxxxxx , mun. xxxx, de

unde din fața casei a sustras pe ascuns o motoretă fără ataș, de model „Orox”,

cu n/î XXX XXX , de culoare neagră, după care ambii cu motoreta dată, au plecat

de la fața locului, cauzând astfel cet.Gîrbu Ion, o daună materială în proporții

considerabile în sumă totală de 12500 lei.

Totodată, prima instanță a mai reținut că Șevciuc Vasili, având o intenție

unică cu Melișan Oleg și urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane,

la 09 iunie 2019, aproximativ la orele 01.00, în timp ce Șevciuc Vasili, monitoriza

dacă ei nu sunt observați de careva persoane, Melișan Oleg a sărit gardul

gospodăriei lui Gîrbu Ion, situată pe str. Xxxxxxxx , mun.Bălți, de unde din fața

casei a sustras pe ascuns o motoretă fără ataș, de model „Orox”, cu n/î XXX XXX

, de culoare neagră, după care ambii cu motoreta dată au plecat de la fața locului,

cauzând astfel cet.Gîrbu Ion, o daună materială în proporții considerabile în

sumă totală de 12500 lei.

Astfel, prin acțiunile sale Melișan Oleg și Șevciuc Vasili, au săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit.b), c), d) Cod penal, conform

indicilor calificativi „furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,

săvârșit de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință și cu cauzarea de

daune în proporții consderabile”

- avocatul Vlas Elena în numele inculpatului Șevciuc Vasili, care a solicitat

casarea parțială a acesteia în latura stabilirii pedepsei, cu aplicarea față de

inculpat a unei pedepse non privative de libertate;

- avocatul Duca Denis în numele inculpatului Melișan Oleg care a solicitat

casarea parțială a acesteia în latura stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă

aplicarea față de inculpat a unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității;

3.1 În motivarea cerințelor sale, avocatul Vlas Elena în numele inculpatului

Șevciuc Vasili a invocat că:

- instanța de fond la emiterea sentinței nu a luat în vedere faptul că

inculpatul a recunoscut vina, cauza fiind examinată în procedură simplificată,

partea vătămată a fost împotriva aplicării în privința lui Șevciuc Vasili a unei

pedepse sub formă de închisoare;

2

- instanța de fond nu a argumentat caracterul excepțional la aplicarea

pedepsei cu închisoarea față de inculpat, astfel consideră posibil aplicarea în

privința lui Șevciuc Vasili a unei pedepse neprivative de libertate.

3.2. În motivarea cerințelor sale, avocatul Duca Denis în numele inculpatului

Melișan Oleg a invocat că:

- Melișan Oleg a recunoscut faptele indicate în rechizitoriu și a solicitat

examinarea cauzei în temeiul art.3641 Cod de procedură penal, se căiește de cele

comise și regretă mult faptele săvârșite;

- potrivit art.186 alin. (2) Cod penal, pedeapsa prevăzută este de amendă

în mărime de la 650 la 1350 u.c sau cu muncă neremunerată în folosul

comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 4 ani;

- instanța de judecată nu a argumentat caracterul excepțional la aplicarea

pedepsei cu închisoarea față de Melișan Oleg, în deosebi în circumstanțele în

care Melișan Oleg și apărarea a pledat pentru aplicarea pedepsei sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității;

- supra-aglomerarea penitenciarelor și pedeapsa cu închisoarea, devenind

deja un fapt notoriu că nicidecum nu își ating efectul scontat de reeducarea și

corectare a celor care au săvârșit infracțiuni, și implicit apare un risc mai mare

ca persoanele aflându-se în mediul penitenciarelor să recidiveze;

- executând munca neremunerată în folosul comunității, inculpatul va

avea un caracter decisiv în atingerea scopului pedepsei penale, și totodată o

utilitate publică mult mai benefică. Chiar din punct de vedere economic, statul

prin forța sa coercitivă nu va avea cheltuieli de întreținere a unui deținut, în

condițiile în care în ziua de azi datorită condițiilor din penitenciare, CEDO a

condamnat de nenumărate ori Republica Moldova și statul suportă cheltuieli

enorme pentru recompensa oferită față de condamnații, ce își execută pedeapsa

în penitenciarele din țara. Mai mult, condamnat fiind la munca neremunerată în

folosul comunității, Melișan Oleg, își va aduce un aport benefic statului

executând o muncă, decât aflându-se la închisoare și implicit mărind cheltuielile

statului;

- infracțiunea pentru care a fost condamnat este una mai puțin gravă, deci

munca neremunerată în folosul comunității este cea mai bună soluție atât pentru

a restabili echitatea socială, corectarea și resocializarea condamnatului, precum

și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni nu doar de către condamnat dar și de

alte persoane.

2020, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința

primei instanțe.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel, a considerat că instanța de

fond corect a stabilit inculpaților pedeapsa anume sub formă de închisoare, cu

respectarea prevederilor art.3641 alin. (8) Cod de procedură penală, precum și în

3

privința lui Melișan Oleg cu aplicarea art.85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul

de sentințe cu adăugarea parțială a pedepsei stabilite la pedeapsa neexecutată

anterior, ordine în care pedepsele inculpaților au fost stabilite în limitele

prevederilor legale, pedepse care la părerea instanței de apel, sunt echitabile

faptelor infracționale săvârșite, fiind în corespundere cu împrejurările cauzei.

Totodată, instanța de apel a remarcat că nu pot fi reținute afirmațiile

invocate de avocatul Vlas Elena privind dezacordul cu sentința instanței de

fond, că o consideră neîntemeiată și aspră în latura stabilirii pedepsei, că instanța

de fond la emiterea sentinței nu a luat în vedere faptul că inculpatul a recunoscut

vina și prejudiciul material, solicitând examinarea cauzei în procedura

simplificată și a colaborat chiar de la început cu organul de urmărire penală, are

antecedente penale stinse, că partea vătămată nu dorește ca acesta să execute

real pedeapsa închisorii, deoarece sunt declarative în circumstanțele stabilite pe

caz, or inculpatului ia fost stabilită o pedeapsă în conformitate cu prevederile

legale, ținând cont de personalitatea inculpatului Șevciuc Vasili, anterior fiind

în conflict cu legea penală, astfel că acestea au fost respinse.

Mai mult, instanța de apel nu a reținut nici afirmațiile invocate de avocatul

Vlas Elena cu referire la prevederile art.7, 61 alin. (2), 75 alin. (1) Cod penal, sub

aspectul că este oportună aplicarea în privința lui Șevciuc Vasili a prevederilor

art.90 Cod penal, or în acest sens instanța de apel a remarcat că, instanța de fond

nu a admis derogări de la prevederile menționate.

În acest sens, instanța de apel a mai remarcat că, Șevciuc Vasili anterior a

fost tras la răspundere penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.186

alin. (2) lit.c), d) Cod penal, fiind în consecință condamnat pentru săvârșirea

faptei date prin sentința Judecătoriei Bălți din 25.11.2016 la o pedeapsă sub

formă de 2 ani 7 luni închisoare. Ulterior acesta a fost eliberat din locurile de

detenție la data de 28.02.2019 și din nou a comis o infracțiune similară, fapt care

atestă că inculpatul este predispus la comiterea infracțiunilor și nu a făcut careva

concluzii. În atare situație este inoportună aplicarea prevederilor prin

suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În continuare, instanța de apel a respins și afirmațiile invocate în apelul

declarat de avocatul Duca Denis în interesele inculpatului Melișan Oleg, cu

referire la faptul, că instanța de fond contrar prevederilor cap.VIII al Codului

penal, a individualizat într-un mod eronat pedeapsa aplicată lui Melișan Oleg,

instanța de judecată nu a argumentat caracterul excepțional la aplicarea

pedepsei cu închisoarea față de Melișan Oleg, în deosebi în circumstanțele în

care Melișan Oleg și apărarea a pledat pentru aplicarea pedepsei sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității, deoarece acestea sunt de ordin

declarativ, or, în circumstanțele stabilite pe caz, sentința instanței de fond a fost

motivată în aspectul dat, aceste circumstanțe fiind luate în considerație la

4

numirea pedepsei, pedeapsa stabilită inculpatului Melișan Oleg este în limitele

legii, iar temeiuri de atenuare a pedepsei nu s-au stabilit.

Subsecvent, au fost respinse și afirmațiile invocate de avocatul Duca

Denis, precum că, supra-aglomerarea penitenciarelor și pedeapsa cu

închisoarea, nicidecum nu își ating efectul scontat de reeducarea și corectare a

celor care au săvârșit infracțiuni, și implicit apare un risc mai mare ca persoanele

aflându-se în mediul penitenciarelor să recidiveze, că condamnat fiind la munca

neremunerată în folosul comunității, Melișan Oleg își va aduce un aport benefic

statului executând o muncă, decât aflându-se la închisoare și implicit mărind

cheltuielile statului, pe motiv că sunt neîntemeieate, declarative și expuse în

apărarea inculpatului, care nu este la prima abatere penală, fiind judecat

anterior, inclusiv cu stabilirea perioadei de probațiune, după care a comis altă

infracțiune, fapt ce impune necesitatea la stabilirea pedepsei potrivit

prevederilor art.85 Cod penal, iar careva temeiuri de numire a pedepsei sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității față de inculpat nu s-a

constatat.

La fel au fost respinse de instanța de apel și afirmațiile invocate în apel,

precum că infracțiunea pentru care a fost condamnat Melișan Oleg este una mai

puțin gravă, deci munca neremunerată în folosul comunității este cea mai bună

soluție atât pentru a restabili echitatea socială, corectarea și resocializarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni nu doar de

către condamnat dar și de alte persoane, deoarece sunt declarative și nu

constituie temei de aplicare a pedepsei solicitate față de inculpat, care nu este la

prima abatere penală, fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Bălți sediul

Central din 02.11.2017 la pedeapsa sub formă de 2 ani închisoare, cu aplicarea

prevederilor art.90 Cod penal cu suspendarea condiționată a executării pedepsei

pe un termen de probațiune de 2 ani, astfel că în termenul de probațiune stabilit

anterior Melișan Oleg, a comis o infracțiune similară, fapt ce impune concluzia

că pedeapsa anterioară stabilită sub formă de închisoare cu suspendarea

executării pedepsei pentru o perioadă de probațiune nu și-a produs efectul și nu

a fost suficientă pentru inculpat, care nu s-a corectat și a comis infracțiunea

incriminată.

Având în vedere cele expuse, instanța de apel a notat că, pedeapsă penală

este echitabilă atunci când este capabilă de a contribui la realizarea scopurilor

pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de

noi infracțiunii atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Or, practica

judiciară demonstrează că, o pedeapsă neechitabilă generează apariția unor

sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate

duce la consecințe contrare scopului urmărit.

Astfel, în opinia instanței de apel, scopul legii penale în speța dată poate

fi atins doar prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, care ar atinge

5

scopul de reeducare a inculpaților, dar și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea acestora, cât și a altor persoane.

- avocatul Duca Denis în numele inculpatului Melișan Oleg, care invocând

incidența în speță a prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 4) și 5) Cod de procedură

penală a solicitat, casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării

cauzei de către aceiași instanță de apel în alt complet de judecată;

- avocatul Vlas Elena în numele inculpatului Șevciuc Vasili, care invocând

incidența în speță a prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi decizii prin care inculpatului Șevciuc Vasili să-i fie aplicată

o pedeapsă non privativă de libertate.

5.1. În motivarea cerințelor sale, avocatul Duca Denis în numele inculpatului

Melișan Oleg invocă următoarele aspecte:

- la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța nu a ținut cont de

prevederile art. 321 Cod de procedură penală, or instanța de apel a examinat

cauza penală în privința lui Melișan Oleg fără participarea acestuia;

- în situația în care prima instanță prin sentință a dispus aplicarea măsurii

preventive sub formă de arest cu anunțarea în căutare a inculpatului, în instanța

de apel urma să fie prezentat cel puțin dovada inițierii dosarului de căutare

pentru a putea trece la examinarea cauzei în lipsa inculpatului, dar nu a se limita

la expedierea citației poștale și aducerii silite;

5.2. În motivarea cerințelor sale, avocatul Vlas Elena în numele inculpatului

Șevciuc Vasili invocă următoarele aspecte

-instanțele ierarhic inferioare nu au luat în considerație motivele invocate

de apărare. Nu a fost luat în considerare faptul că inculpatul a recunoscut vina,

a colaborat de la început cu organul de urmărire penală, solicitând examinarea

cauzei în procedură simplificată, nu are antecedente penale, iar partea vătămată

nu dorește ca acesta să execute real pedeapsa închisorii;

- instanțele de fond nu au ținut cont de prevederile art. 7, 75-88 Cod penal;

- nu este rațional ca inculpatul să execute pedeapsa închisorii, fiind

rațional în acest sens aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru

netemeinicia recursului ca fiind vădit neîntemeiat.

penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea hotărârii

instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl

6

admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din

dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul

acestuia. Prin alte cuvinte, instanța de recurs poate să intervină în soluția

instanței de apel, inclusiv și să dispună casarea integrală a acesteia, atunci când

se constată admiterea unor erori de drept, care au dus, în consecință, la afectarea

echității procedurii desfășurate în privința persoanei deferite judecății.

În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1), (5) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

După cum rezultă din materialele cauzei, recurenții invocă drept temei

pentru declararea recursului prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, în cazurile când 4) judecata a avut loc fără participarea inculpatului, când

participarea acestuia era obligatorie potrivit legii; când 5) cauza a fost judecată

în primă instanță sau în apel fără citarea legală a inculpatului care, legal citat, a

fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această

imposibilitate când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței.

Examinând argumentele expuse în recursurile ordinare declarate prin

prisma temeiurilor de casare invocate de apărare, Colegiul penal constată că

acestea și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței

de apel urmează a fi desființată, din considerentele ce urmează.

Art. 6 din Convenție garantează dreptul persoanei acuzate de a participa

în mod efectiv la procesul său penal. Acesta include, inter alia, nu doar dreptul

de a fi prezent, ci și dreptul de a asculta și de a urmări procesul. Acest drept face

7

parte din esența conceptului procedurii contradictorii și poate fi dedus din

garanțiile prevăzute de articolul 6 § 3 - „să se apere el însuși”, „să întrebe sau să

solicite audierea martorilor” și „să fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacă nu

înțelege sau nu vorbește limba folosită la audiere”.

Pe lângă cele consemnate, este necesar de a face o precizare substanțială,

și anume că, după investirea instanței cu soluționarea în fond a cauzei, părților

trebuie să le fie asigurate toate garanțiile unui proces echitabil, prin urmare dacă

apelul constituie o continuare a judecării fondului cauzei, acestea sunt valabile

și pentru instanța dată.

Conform art. 412 alin. (3) Cod de procedură penală, judecarea apelului se

face cu citarea părților și înmânarea copiilor de pe apel.

Potrivit art. 236 alin. (2) Cod de procedură penală, citarea se va face în așa

fel ca persoanei chemate să i se înmâneze citația cu cel puțin 5 zile înainte de

data când ea trebuie să se prezinte conform citației în fața organului respectiv.

În corespundere cu art. 242 alin. (1) Cod de procedură penală, dovada de

primire a citației trebuie să cuprindă numărul dosarului penal, denumirea

organului de urmărire penală sau a instanței care a emis citația, numele,

prenumele și calitatea procesuală a persoanei citate, precum și data pentru care

este citată. Dovada de primire trebuie să cuprindă, de asemenea, data înmânării

citației, numele, prenumele, calitatea și semnătura celui ce înmânează citația,

certificarea de către acesta a identității și a semnăturii persoanei căreia i s-a

înmânat citația, precum și indicarea calității acesteia.

Conform jurisprudenței naționale, judecarea apelului se face cu citarea

inculpatului, căruia trebuie să i se înmâneze o citație, iar adeverința cu indicația

datei primirii se restituie instanței de judecată. Lipsa adeverinței sau

neînștiințarea instanței de către inculpat despre imposibilitatea de a se prezenta

constituie temei pentru stabilirea altui termen de judecată. Situația când lipsește

dovada de înmânare a citației, primirea căreia inculpatul o contestă, constituie

citarea ilegală a acestuia, cât și un motiv de casare a hotărârii judecătorești.

Din conținutul art. 321 Cod de procedură penală, (1) Judecarea cauzei în

primă instanță și în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu

excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol.

(2) Judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul:

1) când inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță;

2) când inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să fie adus în instanță pentru

judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui sau de

administrația locului de detenție a acestuia;

3) examinării unor cauze privitor la săvârșirea unor infracțiuni ușoare când

inculpatul solicită judecarea cauzei în lipsa sa.

(4) În caz de neprezentare a inculpatului în instanță, judecarea cauzei se

amână, cu excepția cazurilor enumerate.

8

Aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii nu au fost respectate de către

instanța de apel.

Astfel, potrivit materialelor cauzei, instanța de apel a citat (f.d. 210-213,

vol. I) inculpații la ședința de judecată preconizată pentru data de 23 septembrie

2020, însă pe adeverințele de pe avizele de recepție, au fost indicate mențiunile

„nereclamat” și „nu locuiește la adresa indicată”.

Subsecvent, prin încheierile protocolare din 23 septembrie 2020 și 04

noiembrie 2020, instanța de apel a dispus aducerea silită a inculpaților Melișan

Oleg și Șevciuc Vasili la ședințele instanței de apel, însă potrivit rapoartelor

angajaților IP Bălți și IP Sângerei, inculpații nu au fost depistați la locul lor de

trai.

Astfel, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată a instanței de apel

din 09 decembrie 2020 (f.d. 241-242, vol. I) instanța de apel, verificând prezența

participanților la proces, a stabilit că inculpații nu s-au prezentat la ședința de

judecată stabilită, menționând în acest sens că, „Se consideră posibilă examinarea

cauzei în lipsa inculpaților. Având în vedere faptul că apelurile declarate sunt în

favoarea inculpaților, urma să aibă diligență și să se intereseze de soarta dosarului”.

Raportând circumstanțele nominalizate la normele de drept expuse supra,

Colegiul penal atestă că, instanța de apel, dispunând examinarea cauzei în lipsa

inculpaților, nu a dispus de probe verosimile că Melișan Oleg și Șevciuc Vasili

au renunțat în mod expres la exercitarea dreptului său de a apărea în fața

instanței și de a se apăra personal, precum și se sustrage de la judecarea cauzei

în ordine de apel, or în acest sens nu au fost prezentate probe incontestabile în

privința întreprinderii tuturor măsurilor necesare cu privire la prezentarea

inculpaților în instanță.

În aceste condiții, instanța de recurs, reține că instanța de apel derogând

de la prevederile menționate supra, nu a întreprins toate măsurile posibile în

vederea asigurării prezenței inculpaților în ședințele de judecată a instanței de

apel, fapt ce a dus la lezarea drepturilor inculpaților la un proces echitabil, sub

aspectul că aceștia au fost lipsiți de dreptul de a participa în apel, de a se

pronunța asupra apelului personal.

Generalizând cele expuse, Colegiul penal reamintește că dreptul la un

proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 din Convenție, include printre altele

dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru

cauza lor.

Întrucât Convenția nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice

sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective (hotărârea CtEDO Artico vs Italia, din

13 mai 1980, § 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste

observații sunt în mod real „ascultate”, adică în mod corect examinate de către

instanța sesizată.

9

Altfel spus, art. 6 CEDO implică mai ales în sarcina „instanței” obligația

de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor

de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența (hotărârile CtEDO

Perez vs Franța § 80 și Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, § 59).

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare

a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură

penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să efectueze

operațiunea de individualizare a pedepsei în conformitate cu rigorile legale, să

se pronunțe motivat și întemeiat asupra posibilității aplicării față de aceștia a

instituției de condamnare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și

în dependență de situația constatată să adopte o hotărâre legală și întemeiată,

care să corespundă prevederilor art. 417-419 Cod de procedură penală., să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și, în dependență de datele

obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să

corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Vlas Elena în

numele inculpatului Șevciuc Vasili și de către avocatul Duca Denis în numele

inculpatului Melișan Oleg, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 09 decembrie 2020, în cauza penală în privința lui Șevciuc Vasili

xxxx și Melișan Oleg xxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 30 iulie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

10