1ra-1439/2021 — art. 42 alin. 3, 46, 188 alin. 3 lit. b, c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 42 alin. 3, 46, 188 alin. 3 lit. b, c CP
- Temei legal
- art. 427 CPP
1ra-1439/2021 — art. 42 alin. 3, 46, 188 alin. 3 lit. b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1439/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 07 iulie 2021 mun. Chișinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Iurie DIACONU judecători Liliana CATAN Ion GUZUN examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocata Cepoi Ina în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe LUCASEVICI Vasile Xxxxxxx, născut la xx xxxxxx xxxx, originar din Xxxxxxxxx Xxxxxxxxx, domiciliat în or. Xxxxxxx, str. Xxxxxxxx, nr. x. Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 05.07.2019– 23.08.2019; Instanța de apel: 18.11.2020– 10.02.2021; Instanța de recurs: 25.05.2021 – 07.07.2021.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, din 23 august 2019, cauza fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Lucasevici Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42, alin. (3), 46, 188, alin. (3), lit. b), c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 8 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, s-a adăugat parțial la pedeapsa stabilită prin sentință, pedeapsa neexecutată stabilită prin sentința judecătoriei Sîngerei din 07 octombrie 2016 numindu-i pedeapsă definitivă de 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. S-a încasat de la Lucasevici Vasile în beneficiul lui Mocanu Mihail suma de 3750 lei cu titlu de prejudiciu moral și în beneficiul lui Mocanu Elena 2500 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin aceeași sentință au fost condamnați Burlaciuc Artiom, Cernei Evsei și Țurcan Alexandr, în privința cărora hotărârea nu se contestă. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Lucasevici Vasile, ispășindu-și pedeapsa cu închisoarea în Penitenciarul nr. 6 Soroca, de comun 1 acord și prin înțelegere prealabilă cu Țurcan Alexandr care își ispășea pedeapsa cu închisoarea în Penitenciarul nr. 11 Bălți, în perioada 22 februarie 2019 până la 23 februarie 2019, intenționat, urmărind scopul de profit și de dobândire a bunurilor altei persoane prin atac, au organizat și au elaborat un plan bine determinat, iar în scopul realizării acestuia i-au atras pe locuitorii mun. Bălți, Burlaciuc Artiom și Cernei Evsei, creând astfel un grup criminal organizat, ce reprezenta o reuniune stabilă de persoane formată în vederea comiterii uneia sau mai multor infracțiuni pe teritoriul R. Moldova, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, în cadrul căruia dânsul și Țurcan Alexandr aveau rolul de organizare și coordonare a activității infracționale a grupului criminal, iar lui Burlaciuc Artiom și Cernei Evsei, revenindu-le rolul de autori nemijlociți ai infracțiunilor. Astfel, la 22.02.2019 începând cu ora 20:30 și până la data de 23.02.2019 aproximativ ora 00:30, Lucasevici Vasile și Țurcan Alexandr, acționând în calitate de organizatori, intenționat, urmărind realizarea unui scop infracțional unic și a planului elaborat, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu locuitorii mun. Bălți, Burlaciuc Artiom și Cernei Evsei, care au fost atrași în calitate de autori, prin intermediul telefoanelor mobile, au dirijat acțiunile ultimilor doi, explicându-le itinerarul de deplasare și locul de amplasare a domiciliului soților Mocanu Mihail și Mocanu Elena din s. Xxxxxx, r-nul Xxxxxx, asupra cărora urma să fie comis atacul. În continuarea acțiunilor sale, Burlaciuc Artiom și Cernei Evsei, la data de 23.02.2019, aproximativ la ora 00:30, au pătruns în ograda gospodăriei soților Mocanu Mihail și Mocanu Elena din s. Xxxxxx, r-nul Xxxxxxx, după care au bătut în geam, astfel determinându-l pe Mocanu Mihail să descuie ușa și să iasă din casă, moment în care, ei l-au atacat, lovindu-l cu o bâtă din lemn în regiunea capului. Astfel, în vederea determinării obținerii mijloacelor financiare de la proprietari și sustragerii lor, Burlaciuc Artiom și Cernei Evsei, au pătruns în locuință și folosind o bâtă din lemn, o armă de vânătoare cu țeava lisă de model neidentificat ce se afla în domiciliul soților Mocanu, precum și cu pumnii și picioarele, le-au aplicat lui Mocanu Elena și Mocanu Mihail multiple lovituri peste diferite părți ale corpului, concomitent cu aceasta solicitându-le transmiterea mijloacelor bănești de care dispuneau. Totodată, urmărind scopul depistării și sustragerii mijloacelor bănești, au percheziționat locuința soților Mocanu Mihail și Mocanu Elena, fapt în urma căruia au sustras în mod deschis o armă de vânătoare cu țeavă lisă, de model neidentificat, în valoare de 800 lei, fapt prin care, i-au cauzat proprietarilor un prejudiciu material considerabil. Potrivit raportului de expertiză judiciară suplimentară nr. 201910D0321 din 19.07.2019, ca urmare a acțiunilor ilegale ale lui Burlaciuc Artiom, Cernei Evsei și dirijate de către Lucasevici Vasile și Țurcan Alexandr, lui Mocanu Mihail i-au fost cauzate vătămări corporale grave, exprimate prin traumatism cranio-cerebral acut închis manifestat prin contuzie cerebrală a lobului occipital pe dreapta, plăgi contuze în regiunea frontală și a ochiului drept, multiple hemoragii pe retină ce s-a complicat 2 cu o scădere considerabilă a acuității vizuale, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu obiect (-e) contondent (-e) posibil în timpul și circumstanțele indicate. La fel, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201928D0062 din 05.03.2019, ca urmare a acțiunilor ilegale a acelorași persoane, lui Mocanu Elena, i- au fost cauzate vătămări corporale ușoare, exprimate prin traumă cranio-cerebrală închisă, cu comoție cerebrală, plagă contuză a regiunii frontale, echimoze palpebrale și a feței, care au fost cauzate posibil în termenul și circumstanțele indicate de la lovirea cu un corp, obiect dur-contondent, ce a cauzat o dereglare a sănătății de scurtă durată.
Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către inculpat, care a solicitat casarea sentinței și aplicarea unei pedepse mai blânde în limita minimă prevăzută pentru infracțiunea comisă prin aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală, urmând a fi inclus termenul deținerii lui în stare de arest preventiv din 12.03.2019 până la devenirea sentinței definitive. În motivarea cererii, apelantul a menționat că, cauza penală în privința sa a fost examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod procedură penală, astfel el a recunoscut vina de comiterea infracțiunilor incriminate în întregime, căindu-se sincer și conștientizând gravitatea infracțiunilor. Consideră, că în ședința de judecată acuzatorul de stat nu a luat în considerație faptul, că el s-a căit de cele comise și a conlucrat cu organul de urmărire penală, astfel fiindu-i aplicată o pedeapsă prea aspră închisoare pe termen de 8 ani fără a fi luat în calcul și vârsta sa. De asemenea, a indicat că nu este de acord ca calcularea termenului de pedeapsă să se înceapă la data de 23.08.2019, or, astfel, termenul aflării sale în stare de arest preventiv nu este inclus în termenul pedepsei (12.03.2019-23.08.2019), astfel făcând referire la Legea nr. 272 din 29.11.2018, în vigoare din 01.01.2019 care indică, că măsura preventivă sub formă de arest preventiv urmează a se menține până la devenirea definitivă a sentinței. Nu este de acord nici cu aplicarea pedepsei definitive prin prisma art. 85 alin. (1) Cod penal, considerând-o prea aspră.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 10 februarie 2021, apelul inculpatului a fost admis, cu casarea parțială a sentinței, inclusiv din oficiu conform art. 409 alin.(2) Cod de procedură penală cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Lucasevici Vasile s-a considerat condamnat în baza art. 42 alin. (3), 46, 188 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, la pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 7 ani și 10 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa stabilită s-a adăugat parțial partea neexecutată din pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 07 octombrie 2016, stabilindu-i definitiv pedeapsa de închisoare pe termen de 9 ani și 11 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. S-a calculat termenul pedepsei începând cu data de 10.02.2021 cu includerea în 3 acesta a perioadei aflării inculpatului în stare de arest din 23.08.2019 până la 10.02.2021. În rest, s-au menținut dispozițiile sentinței instanței de fond.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, apelul inculpatului îl consideră ca fiind depus în termen, or, deși potrivit materialelor cauzei (f.d. 54 vol. VII) la data de 23.08.2019 inculpatul a primit copia sentinței din 23.08.2019, iar la data de 09.09.2019 în adresa acestuia a fost expediată traducerea sentinței în cauză (f.d. 95, vol. VII), potrivit cererilor inculpatului (f.d. 200, 202, vol. VII) se atestă că acesta a contestat sentința instanței de fond, dar așa și nu a fost înștiințat despre data și ora examinării apelului declarat. Totodată, instanța de apel a atestat și faptul, că potrivit actului întocmit de șefa secției penale și contravenționale a Curții de Apel Bălți din 15.06.2020 se indică faptul că, la data de 05.09.2019 grefierei Parnovel Romanița sub semnătură i-a fost transmis de către specialiștii cancelariei 3 cereri cu nr. de intrare 12107-12109 de la condamnat pentru a fi anexate la dosarul penal dat, iar în urma verificării acestuia s-a constatat că cererile respective lipsesc. Reieșind din cele menționate supra, instanța de apel a apreciat apelul declarat de către inculpat ca fiind depus în termen. Totodată, a admis apelul din oficiu, or, instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal. În această ordine de idei, potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Instanța de apel a indicat că, instanțele de judecată trebuie să țină cont de faptul că enumerarea circumstanțelor atenuante nu este limitativă, iar recunoașterea de către instanța de judecată a altor circumstanțe stabilite în ședință de judecată drept atenuante trebuie să fie indicată în partea descriptivă a sentinței. Astfel, instanța de apel a menționat că deși atât prin rechizitoriu, cât și prin sentință în sarcina inculpatului nu au fost reținute circumstanțe atenuante, mizându- se pe faptul examinării cauzei penale în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod procedură penală, la emiterea soluției instanței de apel, s-a reținut în sarcina inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art. 76 Cod penal ”recunoașterea vinovăției”. Astfel, ținând cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, de gradul de pericol social al infracțiunii, fapta fiind săvârșită cu intenție directă, potrivit art.16 Cod penal 4 aceasta calificându-se ca gravă, inculpatul recunoscând vina, s-a căit sincer de cele comise, anterior a mai fost în conflict cu legea penală, nu a făcut concluziile respective și nu a mers pe calea corijării, totodată nu se află la evidența medicilor narcolog și psihiatru, reieșind și din personalitatea inculpatului, precum și din limitele noi ale pedepsei stabilite cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală care se încadrează între 6 ani și 8 luni și 8 ani închisoare, instanța de apel a considerat ca fiind oportună aplicarea pedepsei cu închisoare. La stabilirea pedepsei, s-a ținut cont și de prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal, or, anterior acesta a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 07.10.2016. Solicitarea inculpatului privind calcularea termenului pedepsei începând cu 12 martie 2019, a fost respinsă de instanța de apel, or, conform materialelor cauzei, în prezenta cauză, în privința acestuia nu a fost aplicată măsura preventivă arestul preventiv, el doar fiind etapat în Penitenciarul nr. 11 Bălți, astfel, corect fiind calculat termenul de la data pronunțării sentinței.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocata Cepoi Ina în numele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, fără a invoca prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și pronunțarea în această parte a unei noi decizii. În motivare, recurenta menționează că, normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea. Stabilirea incompletă de instanța de apel a circumstanțelor de fapt care au o importanță întru soluționarea justă a pricinii are ca efect aplicarea eronată a normei de drept material. Instanța de apel a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a intra în esență și a da apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu materialului probator și normele de drept ce reglementează acest aspect.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise, în baza temeiurilor expres prevăzute de acest articol. În corespundere cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide asupra inadmisibilității recursului ordinar în cazul în care constată că acesta nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală. 5 Reieșind din dispoziția art. 430 Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să corespundă anumitor cerințe, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute expres de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemelor de drept ce persistă în cauza deferită judecății și care au afectat echitatea procedurilor desfășurate de instanța de apel împotriva inculpatului. În speță, recurenta critică hotărârea solicitând rejudecarea cauzei, însă nu face trimitere la prevederile art. 427 Cod de procedură penală sau la presupusele erori depistate în decizie. De principiu, instanța de recurs preia spre examinare doar acele critici, care sunt corespunzător argumentate de recurenți, cu indicarea legăturii cauzale dintre eroarea de drept pretinsă că a fost admisă de instanța inferioară și circumstanțele de fapt ale cauzei cărora acestea se circumscriu. Pe aceiași linie de considerente, Colegiul evidențiază că, invocarea formală a unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu poate face obiect de examinare în procedura de recurs, având în acest sens în vedere că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Completarea cererii de recurs cu argumente ce ar suplini-o din oficiu, este contrară principiului contradictorialității ce guvernează întreg procesul penal. Având în vedere cele consemnate supra, Colegiul Penal statuează asupra soluției de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de avocata Cepoi Ina în numele inculpatului, deoarece acesta nu întrunește condițiile legale de conținut.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Cepoi Ina în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe LUCASEVICI Vasile Xxxxxxx, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 iulie 2021. Președinte Iurie DIACONU Judecător Liliana CATAN Judecător Ion GUZUN 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.