1ra-1439/2021 — art. 42 alin. 3, 46, 188 alin. 3 lit. b, c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 42 alin. 3, 46, 188 alin. 3 lit. b, c CP
- Temei legal
- art. 427 CPP
1ra-1439/2021 — art. 42 alin. 3, 46, 188 alin. 3 lit. b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1439/2021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
07 iulie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal în următoarea componență:
președinte Iurie DIACONU
judecători Liliana CATAN
Ion GUZUN
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocata
Cepoi Ina în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 10 februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe
LUCASEVICI Vasile Xxxxxxx, născut la
xx xxxxxx xxxx, originar din Xxxxxxxxx Xxxxxxxxx,
domiciliat în or. Xxxxxxx, str. Xxxxxxxx, nr. x.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 05.07.2019– 23.08.2019;
Instanța de apel: 18.11.2020– 10.02.2021;
Instanța de recurs: 25.05.2021 – 07.07.2021.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, din 23 august 2019, cauza
fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Lucasevici
Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 42, alin. (3), 46, 188, alin. (3), lit. b), c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă
sub formă de închisoare pe termen de 8 ani, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis.
În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, s-a adăugat parțial la pedeapsa stabilită prin
sentință, pedeapsa neexecutată stabilită prin sentința judecătoriei Sîngerei din 07
octombrie 2016 numindu-i pedeapsă definitivă de 10 ani închisoare, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis.
S-a încasat de la Lucasevici Vasile în beneficiul lui Mocanu Mihail suma de
3750 lei cu titlu de prejudiciu moral și în beneficiul lui Mocanu Elena 2500 lei cu titlu
de prejudiciu moral.
Prin aceeași sentință au fost condamnați Burlaciuc Artiom, Cernei Evsei și
Țurcan Alexandr, în privința cărora hotărârea nu se contestă.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Lucasevici
Vasile, ispășindu-și pedeapsa cu închisoarea în Penitenciarul nr. 6 Soroca, de comun
1
acord și prin înțelegere prealabilă cu Țurcan Alexandr care își ispășea pedeapsa cu
închisoarea în Penitenciarul nr. 11 Bălți, în perioada 22 februarie 2019 până la 23
februarie 2019, intenționat, urmărind scopul de profit și de dobândire a bunurilor altei
persoane prin atac, au organizat și au elaborat un plan bine determinat, iar în scopul
realizării acestuia i-au atras pe locuitorii mun. Bălți, Burlaciuc Artiom și Cernei Evsei,
creând astfel un grup criminal organizat, ce reprezenta o reuniune stabilă de persoane
formată în vederea comiterii uneia sau mai multor infracțiuni pe teritoriul R. Moldova,
cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, în cadrul căruia dânsul și
Țurcan Alexandr aveau rolul de organizare și coordonare a activității infracționale a
grupului criminal, iar lui Burlaciuc Artiom și Cernei Evsei, revenindu-le rolul de
autori nemijlociți ai infracțiunilor.
Astfel, la 22.02.2019 începând cu ora 20:30 și până la data de 23.02.2019
aproximativ ora 00:30, Lucasevici Vasile și Țurcan Alexandr, acționând în calitate de
organizatori, intenționat, urmărind realizarea unui scop infracțional unic și a planului
elaborat, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu locuitorii mun. Bălți,
Burlaciuc Artiom și Cernei Evsei, care au fost atrași în calitate de autori, prin
intermediul telefoanelor mobile, au dirijat acțiunile ultimilor doi, explicându-le
itinerarul de deplasare și locul de amplasare a domiciliului soților Mocanu Mihail și
Mocanu Elena din s. Xxxxxx, r-nul Xxxxxx, asupra cărora urma să fie comis atacul.
În continuarea acțiunilor sale, Burlaciuc Artiom și Cernei Evsei, la data de
23.02.2019, aproximativ la ora 00:30, au pătruns în ograda gospodăriei soților
Mocanu Mihail și Mocanu Elena din s. Xxxxxx, r-nul Xxxxxxx, după care au bătut
în geam, astfel determinându-l pe Mocanu Mihail să descuie ușa și să iasă din casă,
moment în care, ei l-au atacat, lovindu-l cu o bâtă din lemn în regiunea capului. Astfel,
în vederea determinării obținerii mijloacelor financiare de la proprietari și sustragerii
lor, Burlaciuc Artiom și Cernei Evsei, au pătruns în locuință și folosind o bâtă din
lemn, o armă de vânătoare cu țeava lisă de model neidentificat ce se afla în domiciliul
soților Mocanu, precum și cu pumnii și picioarele, le-au aplicat lui Mocanu Elena și
Mocanu Mihail multiple lovituri peste diferite părți ale corpului, concomitent cu
aceasta solicitându-le transmiterea mijloacelor bănești de care dispuneau.
Totodată, urmărind scopul depistării și sustragerii mijloacelor bănești, au
percheziționat locuința soților Mocanu Mihail și Mocanu Elena, fapt în urma căruia
au sustras în mod deschis o armă de vânătoare cu țeavă lisă, de model neidentificat,
în valoare de 800 lei, fapt prin care, i-au cauzat proprietarilor un prejudiciu material
considerabil.
Potrivit raportului de expertiză judiciară suplimentară nr. 201910D0321 din
19.07.2019, ca urmare a acțiunilor ilegale ale lui Burlaciuc Artiom, Cernei Evsei și
dirijate de către Lucasevici Vasile și Țurcan Alexandr, lui Mocanu Mihail i-au fost
cauzate vătămări corporale grave, exprimate prin traumatism cranio-cerebral acut
închis manifestat prin contuzie cerebrală a lobului occipital pe dreapta, plăgi contuze
în regiunea frontală și a ochiului drept, multiple hemoragii pe retină ce s-a complicat
2
cu o scădere considerabilă a acuității vizuale, care au fost produse prin acțiunea
traumatică cu obiect (-e) contondent (-e) posibil în timpul și circumstanțele indicate.
La fel, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201928D0062 din
05.03.2019, ca urmare a acțiunilor ilegale a acelorași persoane, lui Mocanu Elena, i-
au fost cauzate vătămări corporale ușoare, exprimate prin traumă cranio-cerebrală
închisă, cu comoție cerebrală, plagă contuză a regiunii frontale, echimoze palpebrale
și a feței, care au fost cauzate posibil în termenul și circumstanțele indicate de la
lovirea cu un corp, obiect dur-contondent, ce a cauzat o dereglare a sănătății de scurtă
durată.
Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de
către inculpat, care a solicitat casarea sentinței și aplicarea unei pedepse mai blânde
în limita minimă prevăzută pentru infracțiunea comisă prin aplicarea prevederilor art.
3641 alin. (8) Cod procedură penală, urmând a fi inclus termenul deținerii lui în stare
de arest preventiv din 12.03.2019 până la devenirea sentinței definitive.
În motivarea cererii, apelantul a menționat că, cauza penală în privința sa a fost
examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod procedură penală,
astfel el a recunoscut vina de comiterea infracțiunilor incriminate în întregime,
căindu-se sincer și conștientizând gravitatea infracțiunilor. Consideră, că în ședința
de judecată acuzatorul de stat nu a luat în considerație faptul, că el s-a căit de cele
comise și a conlucrat cu organul de urmărire penală, astfel fiindu-i aplicată o pedeapsă
prea aspră închisoare pe termen de 8 ani fără a fi luat în calcul și vârsta sa.
De asemenea, a indicat că nu este de acord ca calcularea termenului de pedeapsă
să se înceapă la data de 23.08.2019, or, astfel, termenul aflării sale în stare de arest
preventiv nu este inclus în termenul pedepsei (12.03.2019-23.08.2019), astfel făcând
referire la Legea nr. 272 din 29.11.2018, în vigoare din 01.01.2019 care indică, că
măsura preventivă sub formă de arest preventiv urmează a se menține până la
devenirea definitivă a sentinței. Nu este de acord nici cu aplicarea pedepsei definitive
prin prisma art. 85 alin. (1) Cod penal, considerând-o prea aspră.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 10 februarie 2021,
apelul inculpatului a fost admis, cu casarea parțială a sentinței, inclusiv din oficiu
conform art. 409 alin.(2) Cod de procedură penală cu pronunțarea unei noi hotărâri,
potrivit modului stabilit pentru prima instanță.
Lucasevici Vasile s-a considerat condamnat în baza art. 42 alin. (3), 46, 188 alin.
(3) lit. b), c) Cod penal, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, la
pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 7 ani și 10 luni, cu executarea pedepsei
în penitenciar de tip semiînchis.
În baza art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa stabilită s-a
adăugat parțial partea neexecutată din pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei
Sîngerei din 07 octombrie 2016, stabilindu-i definitiv pedeapsa de închisoare pe
termen de 9 ani și 11 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
S-a calculat termenul pedepsei începând cu data de 10.02.2021 cu includerea în
3
acesta a perioadei aflării inculpatului în stare de arest din 23.08.2019 până la
10.02.2021.
În rest, s-au menținut dispozițiile sentinței instanței de fond.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, apelul
inculpatului îl consideră ca fiind depus în termen, or, deși potrivit materialelor cauzei
(f.d. 54 vol. VII) la data de 23.08.2019 inculpatul a primit copia sentinței din
23.08.2019, iar la data de 09.09.2019 în adresa acestuia a fost expediată traducerea
sentinței în cauză (f.d. 95, vol. VII), potrivit cererilor inculpatului (f.d. 200, 202, vol.
VII) se atestă că acesta a contestat sentința instanței de fond, dar așa și nu a fost
înștiințat despre data și ora examinării apelului declarat. Totodată, instanța de apel a
atestat și faptul, că potrivit actului întocmit de șefa secției penale și contravenționale
a Curții de Apel Bălți din 15.06.2020 se indică faptul că, la data de 05.09.2019
grefierei Parnovel Romanița sub semnătură i-a fost transmis de către specialiștii
cancelariei 3 cereri cu nr. de intrare 12107-12109 de la condamnat pentru a fi anexate
la dosarul penal dat, iar în urma verificării acestuia s-a constatat că cererile respective
lipsesc.
Reieșind din cele menționate supra, instanța de apel a apreciat apelul declarat de
către inculpat ca fiind depus în termen. Totodată, a admis apelul din oficiu, or, instanța
de fond la stabilirea pedepsei inculpatului nu a acordat deplină eficiență prevederilor
art. 61, 75 Cod penal.
În această ordine de idei, potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, prin criterii
generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege,
de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse,
pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o
posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii
penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al
infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care
agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării
și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Instanța de apel a indicat că, instanțele de judecată trebuie să țină cont de faptul
că enumerarea circumstanțelor atenuante nu este limitativă, iar recunoașterea de către
instanța de judecată a altor circumstanțe stabilite în ședință de judecată drept
atenuante trebuie să fie indicată în partea descriptivă a sentinței.
Astfel, instanța de apel a menționat că deși atât prin rechizitoriu, cât și prin
sentință în sarcina inculpatului nu au fost reținute circumstanțe atenuante, mizându-
se pe faptul examinării cauzei penale în procedura simplificată prevăzută de art. 3641
Cod procedură penală, la emiterea soluției instanței de apel, s-a reținut în sarcina
inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art. 76 Cod penal ”recunoașterea
vinovăției”.
Astfel, ținând cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, de gradul de pericol
social al infracțiunii, fapta fiind săvârșită cu intenție directă, potrivit art.16 Cod penal
4
aceasta calificându-se ca gravă, inculpatul recunoscând vina, s-a căit sincer de cele
comise, anterior a mai fost în conflict cu legea penală, nu a făcut concluziile respective
și nu a mers pe calea corijării, totodată nu se află la evidența medicilor narcolog și
psihiatru, reieșind și din personalitatea inculpatului, precum și din limitele noi ale
pedepsei stabilite cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală care se
încadrează între 6 ani și 8 luni și 8 ani închisoare, instanța de apel a considerat ca fiind
oportună aplicarea pedepsei cu închisoare.
La stabilirea pedepsei, s-a ținut cont și de prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal,
or, anterior acesta a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Sîngerei din
07.10.2016.
Solicitarea inculpatului privind calcularea termenului pedepsei începând cu 12
martie 2019, a fost respinsă de instanța de apel, or, conform materialelor cauzei, în
prezenta cauză, în privința acestuia nu a fost aplicată măsura preventivă arestul
preventiv, el doar fiind etapat în Penitenciarul nr. 11 Bălți, astfel, corect fiind calculat
termenul de la data pronunțării sentinței.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocata Cepoi Ina în numele
inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, fără a invoca prevederile art. 427 alin. (1)
Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și pronunțarea în această parte a
unei noi decizii.
În motivare, recurenta menționează că, normele de drept material au fost
încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească a interpretat în
mod eronat legea. Stabilirea incompletă de instanța de apel a circumstanțelor de fapt
care au o importanță întru soluționarea justă a pricinii are ca efect aplicarea eronată a
normei de drept material.
Instanța de apel a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a
intra în esență și a da apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în
raport cu materialului probator și normele de drept ce reglementează acest aspect.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,
menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și
lipsit de temeiuri legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza
materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta
urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise, în
baza temeiurilor expres prevăzute de acest articol.
În corespundere cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs decide asupra inadmisibilității recursului ordinar în cazul în care constată că
acesta nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală.
5
Reieșind din dispoziția art. 430 Cod de procedură penală, cererea de recurs
trebuie să corespundă anumitor cerințe, în special, textul recursului trebuie să conțină
argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute expres
de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea
problemelor de drept ce persistă în cauza deferită judecății și care au afectat echitatea
procedurilor desfășurate de instanța de apel împotriva inculpatului.
În speță, recurenta critică hotărârea solicitând rejudecarea cauzei, însă nu face
trimitere la prevederile art. 427 Cod de procedură penală sau la presupusele erori
depistate în decizie.
De principiu, instanța de recurs preia spre examinare doar acele critici, care sunt
corespunzător argumentate de recurenți, cu indicarea legăturii cauzale dintre eroarea
de drept pretinsă că a fost admisă de instanța inferioară și circumstanțele de fapt ale
cauzei cărora acestea se circumscriu.
Pe aceiași linie de considerente, Colegiul evidențiază că, invocarea formală a
unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu poate
face obiect de examinare în procedura de recurs, având în acest sens în vedere că,
potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ
de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă
alte interese decât interesele legii. Completarea cererii de recurs cu argumente ce ar
suplini-o din oficiu, este contrară principiului contradictorialității ce guvernează
întreg procesul penal.
Având în vedere cele consemnate supra, Colegiul Penal statuează asupra soluției
de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de avocata Cepoi Ina în numele
inculpatului, deoarece acesta nu întrunește condițiile legale de conținut.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul
Penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Cepoi Ina în numele
inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10
februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe LUCASEVICI Vasile Xxxxxxx, deoarece
nu îndeplinește cerințele de conținut.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 iulie 2021.
Președinte Iurie DIACONU
Judecător Liliana CATAN
Judecător Ion GUZUN
6