1ra-1579/2021 — Art. 187 alin. 2 lit. f Cp

Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 09 iulie 2020, Bortă Valeriu a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal la 5 ani închisoare, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere.

Instanța de fond a constatat că, la 1 mai 2019, în jurul orei 2030, inculpatul Bortă V., urmărind scopul sustragerii bunurilor altor persoane, aflându-se în apropierea 1 blocului locativ de pe adresa mun. XXXXX, bd. XXXXX, XXXXX, a sustras în mod deschis de la minora XXXXX XXXXX telefonul mobil de model „Samsung S8”, în valoare de 8000 lei, în care era activată cartela SIM cu nr. 0XXXXX care aparține lui XXXXX XXXXX, cauzând victimei o daună material considerabilă. Instanța a reținut că, cauza a fost judecată în lipsa inculpatului, în temeiul art. 321 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, iar ultimul fiind audiat în calitate de bănuit și învinuit la faza urmăririi penale a declarat că vina o recunoaște. În baza probelor administrate, acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, ca jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit cu cauzarea de daune în proporții considerabile. La individualizarea pedepsei, instanța de judecată a ținut cont de prevederile art. 7, 61,75 Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de personalitatea inculpatului, precum și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea. La aplicarea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederilor art. 76 Cod penal, că nu s-au stabilit circumstanțe atenuante, cea agravantă fiind că inculpatul anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare și pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză, neconștientizând urmările faptelor sale, că a comis infracțiune gravă, la etapa urmăririi penale a recunoscut fapta comisă dar a refuzat de a se prezenta în ședința de judecată la examinarea cauzei, nu a recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate, concluzionând că educarea și corectarea acestuia este posibilă doar stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare, în limitele prevăzute de 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, și fără amendă.

Inculpatul a declarat apel, solicitând recalificarea acțiunilor sale conform art. 187 alin. (1) Cod penal și aplicarea unei pedepse mai blânde. Apelantul a indicat că pedeapsa aplicată de către instanță este prea aspră.

Potrivit deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2020, pronunțată integral la 29 decembrie 2020, apelul a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre. Bortă Valeriu a fost condamnat în baza art. 187 alin. (1) Cod penal la 4 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, din momentul reținerii - 12 august 2020. Instanța de apel a statuat că, instanța de fond nu a adus niciun argument obiectiv, prin prisma prevederilor art. 126 alin. (2) Cod penal, care ar confirma caracterul prejudiciabil considerabil al daunei cauzate, fapt care duce la excluderea calificativului lit. f) al art. 187 alin. (2) Codul penal „cu cauzarea de daune în proporții considerabile” și recalificarea acțiunilor inculpatului la art. 187 alin. (1) Cod penal. La numirea felului și măsurii de pedeapsă, instanța de apel a ținut cont că inculpatul a comis o infracțiune mai puțin gravă, a fost tras de mai multe ori la răspundere penală, neconștientizând urmările faptelor sale, la etapa urmăririi penale a recunoscut fapta comisă, concluzionând că educarea și corectarea acestuia este posibilă doar cu condiția privării de libertate, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, în limitele prevăzute de 187 alin. (1) Cod penal, pe care este una echitabilă infracțiunii comise.

La 31 mai 2021, inculpatul a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri echitabile. 2 Recurentul a invocat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel, prima instanță nu a examinat cauză sub toate aspectele, partea vătămată nu a avut față de el careva pretenții de ordin material sau moral.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)- (4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată. Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel a pronunțat decizia motivată la 29 decembrie 2020, în lipsa inculpatului și avocatului acestuia, căror le-a fost expediată copia deciziei (f.d. 19, vol. II). Deci, hotărârea atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 29 decembrie 2020, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei de 29 ianuarie 2021. Totodată, potrivit ștampilei de pe plic, recursul ordinar a fost depus la oficiul poștal la 27 mai 2021, fiind înregistrate la Curtea Supremă de Justiție pe 31 mai 2021, adică peste termenul prevăzut de lege (f.d. 27, 28, pct. 4., 5. din decizie). Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat. Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen. Astfel, odată ce este depus peste termen, recursul ordinar de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 456 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 2), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal, 3 DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Bortă Valeriu XXXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2020, deoarece este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 23 iulie 2021. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 4