1ra-475/21 — art.287 al.2 lit.b CP

1ra-475/21 — art.287 al.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.1ra-475/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Chifiac Iurie în numele inculpatului Linco Eduard, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 octombrie 2019 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 septembrie 2020, în cauza

penală privindu-l pe

Linco Eduard xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 19.03.2018 – 25.10.2019;

Instanța de apel: 12.05.2020 – 09.09.2020;

Instanța de recurs:23.11.2020– 28.04.2021.

Asupra admisibilității recursului, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

inculpatul Linco Eduard xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal la amendă în mărime de 750 unități

convenționale, ceea ce constituie 37 500 lei;

- în baza art.152 alin.(1) Cod penal la 2 închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis;

În conformitate cu art.84 alin.(3) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Linco Eduard i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă sub formă de amendă în mărime de 750 unități convenționale, ceea ce

constituie 37 500 lei, și închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea separată a

pedepselor.

1

Conform art.90 Cod penal, executarea pedepsei sub formă de închisoare aplicată

lui Linco Eduard a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 1 an,

obligându-l să nu-și schimbe domiciliul și/sau viza de reședință fără consimțământul

organului competent.

1.2. Prin aceeași sentință hotărârea în privința căruia cu recurs ordinar în

prezent nu se contestă, Arseni Anatoli xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat

în baza art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal la amendă în mărime de 750 unități

convenționale, ceea ce constituie 37 500 lei.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Captarenco Oleg privind încasarea

din contul inculpaților Linco Eduard și Arseni Anatoli a despăgubirilor pentru dauna

materială și dauna morală, a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea în mod solidar

din contul lui Linco Eduard xxxxx și Arseni Anatoli xxxxx în folosul părții vătămate

Captarenco Oleg prejudiciul material în sumă de 4 341,21 lei și prejudiciul moral în

sumă de 5 000 lei.

împreună cu Arseni Anatoli xxxxx, pe data de 07 ianuarie 2018, aproximativ pe la orele

19:45, aflându-se la etajul cinci în scara blocului locativ, amplasat pe str. xxxxx mun.

xxxxx, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând un comportament agresiv,

însoțit de aplicarea violenței asupra persoanelor, deosebindu-se printr-un cinism și

obrăznicie deosebită, în urma unui conflict brusc apărut, i-au aplicat lovituri corporale

lui Captarenco Oleg, cauzându-i vătămări corporale.

Tot el, la data de 07 ianuarie 2018 aproximativ pe la orele 19:45, aflându-se la

etajul cinci în scara blocului locativ, amplasat pe str. xxxxx mun. xxxxx, încălcând

grosolan ordinea publică și manifestând un comportament agresiv, însoțit de aplicarea

violenței asupra persoanelor, deosebindu-se printr-un cinism și obrăznicie deosebită, în

urma unui conflict brusc apărut, i-a aplicat lovituri corporale lui Captarenco Oleg,

cauzându-i vătămări corporale, astfel conform Raportului de expertiză judiciară

nr.201802 D0242 din 06 februarie 2018 la Captarenco Oleg au fost depistate:1.2.3.4

fractura mandibulei în regiunea angulară pe dreapta cu deplasare moderată; fractura os

zigomatic pe stânga, edem echimotic la nivelul unghiului mandibular pe dreapta,

echimoză la nivelul feței pe stânga, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice

a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează

dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare

corporală medie.

Astfel, instanța de judecată a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate, Linco

Eduard xxxxx a comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal,

individualizată prin „huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor săvârșită de două sau

mai multe persoane”, precum și infracțiunea prevăzută de art.152 alin.(1) Cod penal,

individualizată prin „vătămarea intenționată medie a integrității corporale, care nu este

2

periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.151, dar care a fost

urmată de dereglarea îndelungată a sănătății.”

3.1. Avocatul Chifiac Iurie în numele inculpatului Linco Eduard, care a solicitat

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, pe

motiv că există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.

În argumentarea apelului avocatul a invocat că, învinuirea înaintată inculpatului

Linco Eduard și starea de fapt constatată de instanța de fond, nu și-a găsit pe deplin

confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele administrate de către instanța

de judecată au fost apreciate în mod greșit, existând în cazul dat probe suficiente care

stabilesc cu certitudine lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunilor

prevăzute de art.152 alin.(l), art.287 alin.(2), lit. b), Cod penal.

Fapta încriminată inculpatului Linco Eduard a avut loc în condițiile de extremă

necesitate, fapt confirmat prin declarațiile inculpatului a martorului Arseni Olga și a

altor martori.

3.2. Avocatul Caisîn Valentin în numele părții vătămate/civile Captarenco Oleg,

care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei decizii prin care Linco Eduard să

fie recunoscut vinovat și condamnat în conformitate cu art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal

și art.152 alin.(1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei în conformitate cu legislația penală.

A admite integral acțiunea civilă, cu încasarea în mod solidar de la Linco Eduard

și Arseni Anatolii în beneficiul lui Captarenco Oleg a sumei de 11 941, 21 lei ca

prejudiciul material cauzat în urma infracțiunii, precum și sumei cu titlu de prejudiciul

moral în mărime de 60 000 lei.

În motivarea apelului, avocatul a indicat că, nu este de acord cu sentința în partea

admiterii parțiale a acțiunii civile, în contextul în care pătimitul Oleg Captarenco i s-a

cauzat prejudiciul material și moral, cuantumul cărora în mod neîntemeiat și ilegal a

fost admis doar în măsura parțială.

Astfel, apelantul a indicat că, nu pot fi reținute concluziile instanței de judecată

privind repararea prejudiciului material doar în suma de 4341, 21 lei, or, s-a constatat

conform certificatelor de concediu medicale, că reclamantul Captarenco Oleg nu a

lucrat în perioada din 08.01.2018 - 03.02.2018. La data de 08.01.2018 cu anestezie

locală s-au fixat ațele maxilare, fixate prin ligaturi interdentare, dinții în ocluzie

habituală, trație intermaxilară elastică, faptul demonstrat prin raport de expertiză

judiciară 201802D0242 din 06.02.2018, costul trației 1 600 lei. La data de 11.01.2018,

a fost efectuată intervenție chirurgicală: Osteosinteza cu 2 mini placi din titan, faptul

demonstrat prin Extras din fișa bolnavului de staționar nr.1800431. Toate operațiunile,

inclusiv și intervenție chirurgicală a costat 6000 lei. A trecut un curs de lecuire

medicamentos în suma totală de 1 691, 21 lei. La data de 01.03.2018, în rezultatul

traumării dinților, pentru înlăturarea consecințelor traumei au fost acordate servicii

stomatologice în suma totală de 2650 lei. A indicat că, la moment pentru tratamentul și

îngrijirea reclamantului Captarenco Oleg s-au cheltuit suma în mărime de 11 941, 21

lei, faptul conformat prin probe, bonurile și cecurile prezentate.

3

De asemenea a invocat că suma prejudiciului moral de 5 000 este mizeră și

neechitabilă în raport cu consecințele acțiunilor infracționale comise de inculpați.

2020, s-a respins ca fiind nefondat apelul avocatului Chifiac Iurie în numele

inculpatului Linco Eduard.

S-a admis apelul avocatului Caisîn Valentin în numele părții vătămate/civile

Captarenco Oleg, casată parțial sentința în latura civilă, din alte motive, inclusiv din

oficiu, potrivit art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-a dispus încasarea

de la inculpatul Linco Eduard xxxxx în beneficiul părții vătămate Captarenco Oleg

suma de 4 341, 21 lei, cu titlu de prejudiciul material și suma de 10 000 lei, cu titlu de

prejudiciul moral.

S-a dispus încasarea de la inculpatul Arseni Anatoli xxxxx în beneficiul părții

vătămate Captarenco Oleg suma de 5 000 lei, cu titlu de prejudiciul moral.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut, că prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe

prin prisma art.101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției

inculpatului Linco Eduard de săvârșirea infracțiunilor imputate.

Verificând argumentele invocate în apelul declarat de către apărător în numele

inculpatului, instanța de apel a ajuns la concluzia că, acestea sunt nefondate fiind

combătute de probele anexate și circumstanțele stabilite în cadrul cercetării

judecătorești în instanța de fond și verificate în cadrul procedurii de examinare a

apelului.

Astfel, instanța de apel a reținut, că, vinovăția inculpatului Linco Eduard în

comiterea infracțiunilor încriminate, a fost confirmată prin următoarea sistemă de probe

analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor art.101 Cod de

procedură penală, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează

între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Captarenco Oleg și a martorilor Arseni

Olga și Golînschii Gherman, precum și prin procesul-verbal de sesizare despre

săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 23 ianuarie 2018 (f.d.8);

procesul-verbal privind consemnarea faptelor constatate din 23 ianuarie 2018 (f.d.9);

informația ,,903,, nr.405 din 08 ianuarie 2018 (f.d.10); plângerea lui Captarenco Oleg

din 09 ianuarie 2018 (f.d.11); procesul-verbal privind actele de constatare din 09

ianuarie 2018 (f.d.13); procesul-verbal privind actele de constatare din 16 ianuarie

2018 (f.d.14); extrasul de la IMSP Institutul de Medicină Urgență cu foto-tablița

anexată din 08 ianuarie 2018 (f.d.17-18; raportul de constatare nr. 201802 P0133 din 10

ianuarie 2018 (f.d.19-20); raportul de expertiză judiciară nr.201802 D0242 din 06

februarie 2018 (f.d.46- 48); procesele de confruntare din 24 februarie 2018 dintre

partea vătămată Captarenco Oleg și Linco Eduard; dintre partea vătămată Captarenco

Oleg și Arseni Anatoli (f.d.53-56).

4

De asemenea, instanța de apel a reținut prezența în acțiunile inculpatului Linco

Eduard a elementelor componenței de infracțiune prevăzută de art.287 alin.(2), lit.b)

Cod penal, precum și a elementelor componenței de infracțiune prevăzută de art.152

alin.(1) Cod penal, or, anume în urma acțiunilor sale huliganice, încălcând grosolan

ordinea publică, i-a aplicat părții vătămate Captarenco Oleg lovituri corporale,

cauzând vătămare corporală medie, fapt confirmat prin raportul de expertiză judiciară

nr.201802 D0242 din 06 februarie 2018, potrivit căruia la Captarenco Oleg au fost

depistate:1.2.3.4 fractura mandibulei în regiunea angulară pe dreapta cu deplasare

moderată; fractura os zigomatic pe stânga, edem echimotic la nivelul unghiului

mandibular pe dreapta, echimoză la nivelul feței pe stânga, care au fost cauzate în

rezultatul acțiunii traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza

acestui criteriu, se califică ca vătămare corporală medie.

Instanța de apel nu a exclus faptul că, între inculpați și partea vătămată, a avut o

altercație, în acest sens, posibil din ambele părți au avut loc lovituri, însă vătămările

corporale medii au fost provocate anume de inculpat părții vătămate, fapt stabilit prin

rapoartele de expertiză.

Nerecunoașterea vinei de către inculpat, instanța de apel a apreciat-o ca o metodă

de apărare și un drept de a nu se auto încrimina garantat de art. 66 CPP al RM și art. 6

CEDO. Persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de

inculpat, nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face

declarații, or, să fie apreciat ca o circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale.

Instanța de apel, a respins ca fiind neîntemeiată și declarativă afirmația

apărătorului precum că, inculpatul Linco Eduard a acționat în stare de extremă

necesitate. Circumstanțele cauzei denotă o altă stare de fapt și evoluare a

evenimentelor, nefiind stabilit că inculpatul a întreprins acțiuni anume în vedere de a

salva viața cuiva, integritatea corporală sau sănătatea sa, sau a altei persoane, de la un

pericol iminent care nu poate fi înlăturat altfel.

Referitor la pedeapsa stabilită, instanța de apel a reținut că, prima instanță a dat

deplină eficiență prevederilor art. art.7, 61,75, 90 Cod penal, ținând cont de

circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea penală, de condițiile de viață ale familiei acestuia, precum și de scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, stabilindu-i o pedeapsă

echitabilă, în măsură să-și atingă scopul de corectare și reeducare.

Totodată, instanța de apel a considerat că în privința inculpatului Linco Eduard

Pavel, poate fi atins scopul legii penale, aplicând prevederile art.90 Cod penal,

învederând lipsa circumstanțelor agravante și personalitatea ultimului.

5

Cu referire la acțiunea civilă, instanța de apel a statuat că acțiunea civilă este

întemeiată și justificată parțial, în partea încasării prejudiciului material, or, fiind

dispusă spre încasare în mod solidar din contul inculpaților Linco Eduard xxxxx și

Arseni Anatoli Gheorghi a prejudiciului material în sumă de 4 341, 21 lei, instanța de

judecată a pus la baza hotărârii bonurile de plată, prin care se atestă cheltuielile

suportate de partea vătămată la efectuarea tratamentului suportat în urma leziunilor

corporale comise de inculpați.

Referitor la prejudiciul moral, instanța de apel a considerat că prima instanța

eronat și neproporțional cu faptele comise, a dispus încasarea în mod solidar de la

inculpați în beneficiul părții vătămate doar a sumei de 5 000 lei, or, prin infracțiunea

săvârșită, inculpatul Linco Eduard i-a cauzat părții vătămate Captarenco Oleg, conform

raportul de expertiză medico-legală nr.201802 D0242 din 06 februarie 2018 - 1.2.3.4

fractura mandibulei în regiunea angulară pe dreapta cu deplasare moderată; fractura os

zigomatic pe stânga, edem echimotic la nivelul unghiului mandibular pe dreapta,

echimoză la nivelul feței pe stânga, care condiționează dereglarea sănătății de lungă

durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare corporală medie.

Totodată, instanța de apel a reținut că, fapta a avut loc din cauza inculpatului

Arseni Anatoli Gheorghi, or, din materialele cauzei, rezultă cert că anume Arseni

Anatoli Gheorghi a inițiat conflictul, care s-a soldat până la urmă cu vătămări corporale

medii a părții vătămate, pricinuite anume deja de inculpatul Linco Eduard xxxxx.

Astfel, în urma loviturilor aplicate, partea vătămată Captarenco Oleg a fost supus

la suferințe fizice și psihice, prin urmare, la caz se atestă un raport direct de cauzalitate

între activitatea infracțională descrisă și prejudiciul nepatrimonial suportat de partea

vătămată, iar legea penală prevede expres dreptul persoanei căreia i-a fost cauzat

prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală de a înainta o acțiune

civilă privitor la încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, iar prin prisma

prevederilor Cod civil, în cazul vătămării integrității corporale sau al altei vătămări a

sănătății, precum și în cazul privațiunii ilegale de libertate, cel vătămat poate cere și

pentru prejudiciul nepatrimonial o despăgubire în bani, stabilită în baza unei aprecieri

conforme principiilor echității.

Reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a considerat că în calitate de

prejudiciul moral, urmează a fi încasată suma de 10 000 lei din contul inculpatului

Linco Eduard și suma de 5 000 din contul inculpatului Arseni Anatoli în beneficiul

părții vătămate Captarenco Oleg, or, mărimea prejudiciului dat este suficientă pentru a

acoperi suferințele morale cauzate părții vătămate, ținând cont în acest sens de

semnificația valorilor sociale lezate și prejudiciul cauzat.

Totodată, instanța de apel a considerat că, suma solicitată spre încasare de către

partea vătămată este una exagerată, în situația în care, prejudiciu ce va fi încasată din

contul inculpaților, constituie o satisfacție echitabilă în coraport cu suferințele fizice și

psihice cauzate părții vătămate prin infracțiune, luând în considerație totodată și faptul

că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, urmează a se ține cont atât de

gravitatea suferințelor pricinuite, dar și de starea materială a inculpaților.

6

Iurie în numele inculpatului Linco Eduard, care invocând temeiurile prevăzute la

art.427 alin.(1) pct.pct.6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care Linco Eduard să fie achitat, pe motiv că există

una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.

În motivarea recursului ordinar, apărătorul a invocă că starea de fapt constatată de

instanțele de fond, nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești,

iar probele administrate de către instanța de judecată au fost apreciate în mod greșit,

existând în cazul dat probe suficiente, care stabilesc cu certitudine lipsa în acțiunile

inculpatului a elementelor infracțiunilor prevăzute de art. art.152 alin.(l), art.287

alin.(2), lit. b), Cod penal.

Recurentul invocă că din declarațiile inculpatului Linco Eduard, a inculpatului

Arseni Anatoli, a martorului Arseni Olga și a altor martori rezultă că, fapta încriminată

inculpatului Linco Eduard a avut loc în condițiile de extremă necesitate. Cu toate

acestea, consideră că instanța a dat o apreciere incorectă și nefondată materialelor

prezentate în dosarul cauzei.

În context, recursul este axat pe aceleași afirmații, care au fost invocate și în apel.

procurorul a depus referință asupra recursului declarat de către recurent, prin care

solicită ca acesta să fie declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă

s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat se atestă, că recurentul invocă în calitate de

temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când:

6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

În esență, argumentele recurentului se concentrează asupra faptului că instanța de

apel a dat o apreciere eronată materialului probator prezentat la dosar prin ce a

concluzionat greșit asupra vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute

de art.art.287 alin.(2) lit. b), 152 alin.(l) Cod penal.

7

Însă, în raport cu alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs, instanța de

recurs constată că instanța de apel a adoptat o decizie legală și întemeiată, care

corespunde tuturor exigențelor legislației penale și procesual-penale.

Astfel, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de

art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că, astfel de

erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind

faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414

alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării, decizia atacată

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Totodată, Colegiul penal constată și faptul că, recurentul deși a invocat că instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor apelului apărării, totuși, în

conținutul cererii de recurs acesta nu a specificat la care anume din motivele apelului

nu a primit răspuns din partea instanței de apel.

Potrivit art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală

stabilesc că, instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie

să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal reține că, la examinarea cauzei, instanța de apel a verificat

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală, pe care le-a apreciat în conformitate cu

prevederile art.101 Cod de procedură penală, a dat răspuns la toate argumentele

invocate în apel și a motivat soluția pronunțată cu privire la vinovăția inculpatului, așa

cum este indicat în pct.4.1. al prezentei decizii.

Colegiul penal ține să menționeze că motivarea hotărârii este un proces de analiză

și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea

tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante

din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei

motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță.

Cu referire la criticile invocate în recurs privind aprecierea probelor, Colegiul

penal reține că partea apărării face o proprie evaluare a materialului probator,

prezentând versiunea potrivit căreia probele administrate de către instanțele de fond nu

confirmă vinovăția inculpatului Linco Eduard în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art. art.287 alin.(2) lit. b), 152 alin.(l) Cod penal.

Colegiul penal ține să sublinieze că, aprecierea probelor este unul din cele mai

importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de

către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se

concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

8

Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze

pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate

aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența,

veridicitatea și utilitatea acestora, toate probele în ansamblul lor urând a fi apreciate din

punct de vedere al coroborării acestora.

Totodată, instanța de recurs reiterează că, motivele de reapreciere a probelor, nu

se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și astfel

nu pot constitui motiv de casare ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța

de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de

instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente

faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond,

corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform învinuirii încriminate.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se încadrează în

prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au

fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel, prin

continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

În acest sens Colegiul penal atestă că, la soluționarea cauzei instanța de apel a

ținut cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat

probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției

inculpatului Linco Eduard în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art.287 alin.(2)

lit. b), 152 alin.(l) Cod penal.

Contrar argumentelor părții apărării prin care se invocă faptul că inculpatul Linco

Eduard Pavel nu a săvârșit careva acțiuni în privința părții vătămate, Colegiul penal

menționează că această versiune nu corespunde realității, fiind înlăturată prin totalitatea

probelor administrate și cercetate sub toate aspectele de către instanțele de fond.

În acest context, Colegiul penal constată că din declarațiile martorilor, în special

din declarațiile părții vătămate s-a constatat cert faptul că, inculpatul Linco Eduard

xxxxx împreună cu Arseni Anatoli xxxxx aflând-se la etajul cinci în scara blocului

locativ amplasat pe str. xxxxx mun. xxxxx, în prezența altor persoane, în mod

intenționat, manifestând un comportament obraznic ofensator și batjocoritor, s-au

apropiat de ultimul, care fiindu-i necunoscuți, i-a aplicat mai multe lovituri în rezultatul

căruia a condiționat la Captarenco Oleg fractura mandibulei în regiunea angulară pe

dreapta cu deplasare moderată; fractura os zigomatic pe stânga, edem echimotic la

nivelul unghiului mandibular pe dreapta, echimoză la nivelul feței pe stânga, care au

fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și

9

în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare corporală medie., fiind confirmat cu

certitudine faptul că inculpatul a comis acțiuni de huliganism, cât și vătămarea

intenționată medie a integrității corporale.

În privința argumentelor din recurs, că inculpatul Linco Eduard a acționat în stare

de extremă necesitate, Colegiul penal menționează că circumstanțele cauzei denotă o

altă stare de fapt a evenimentelor, la caz, nefiind stabilit că inculpatul a întreprins

acțiuni anume în vedere de a salva viața cuiva, integritatea corporală sau sănătatea sa,

sau a altei persoane, de la un pericol iminent care nu poate fi înlăturat altfel.

Totodată, Colegiul penal reține că avocatul Chifiac Iurie în numele inculpatului

Linco Eduard solicită casarea hotărârilor instanței de fond și de apel, cu dispunerea

achitării inculpatului, pe motiv că lipsesc elementele infracțiunilor prevăzute de

art.art.287 alin.(2) lit. b), 152 alin.(l) Cod penal, motiv care ar corespunde temeiului

prevăzut de art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală – nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

În acest sens, Colegiul penal notează că, sub aspectul situației de “neîntrunire a

elementelor infracțiunii” se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea

persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau

subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, instanța de recurs

menționează că starea de fapt reținută și de drept apreciată de către instanța de apel,

concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, corect fiind menținută

sentința instanței de fond în partea în care Linco Eduard a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art.art.287 alin.(2) lit. b), 152 alin.(l) Cod penal.

Deși se invocă argumente că Linco Eduard nu este vinovat de săvârșirea

infracțiunilor încriminate, Colegiul penal consideră că instanța de apel întemeiat a

conchis că afirmațiile respective nu generează achitarea acestuia precum s-a solicitat

în cererea de apel cât și în recurs, or în cursul judecării cauzei în apel și în fond au fost

prezentate probe care înlătură orice dubiu și dovedesc cu certitudine vinovăția

inculpatului în cele imputate.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanțele de fond corect au constatat

vinovăția inculpatului Linco Eduard în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287

alin.(2) lit. b) Cod penal – huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor săvârșită

de două sau mai multe persoane, precum și în comiterea infracțiuni prevăzute de

art.152 alin.(l) Cod penal - vătămarea intenționată medie a integrității corporale, care

nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.151, dar

care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, analizând obiectiv cumulul

de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor., în acțiunile acestuia

10

Cu referire la aceste argumente Colegiul penal punctează, că în conținutul deciziei

atacate a fost dată apreciere circumstanțelor ce dovedesc prezența în acțiunile

inculpatului Linco Eduard a laturii obiective a infracțiunilor încriminate, precum și a

probelor ce dovedesc cu certitudine intenția acestuia la comiterea acestor infracțiuni.

Colegiul penal concluzionează că, instanța de apel la judecarea apelului apărării, a

verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art.art.414

alin.(1), (5) și 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct.4.1. din

prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o

consideră necesară.

Totodată, Colegiul penal reține faptul, că argumentele invocate de recurent, au

fost obiect de studiu la judecarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel

(motivele recursului ordinar invocat fiind identice cu cele din cererea de apel), asupra

cărora instanțele de fond la acest capitol sau expus just și întemeiat.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei

adoptate, fapt ce impune inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Chifiac Iurie în numele inculpatului Linco Eduard, ca fiind vădit neîntemeiat.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Chifiac Iurie în

numele inculpatului Linco Eduard, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 09 septembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Linco Eduard

xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la 27 mai 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

11