1ra-530/2021 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP

1ra-530/2021 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-530/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 septembrie

2020, în cauza penală privindu-l pe

PEGZA Anatolie XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat din XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.04.2019 – 11.06.2019;

Instanța de apel: 16.07.2019 – 24.09.2020;

Instanța de recurs: 07.12.2020 – 20.01.2021.

c o n s t a t ă:

examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Pegza

Anatolie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani și 8 luni, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a exercita activități ce țin de circuitul drogurilor pe termen de 2 ani.

Cererea procurorului privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de

judecată a fost respins.

Anatolie în comun cu alte persoane, acționând în mod intenționat și urmărind scopul

înfăptuirii circulației ilegale a drogurilor, cu scop de înstrăinare și obținere a unor

profituri de pe urma activității în cauză, conștientizând caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând și dorind survenirea consecințelor social periculoase,

coordonând și repartizând rolurile exacte între ei, în vederea comiterii infracțiunii

privind circulația ilegală a drogurilor, pe parcursul anului 2018, ilegal a intrat în

posesia unei cantități de droguri, pe care ulterior le înstrăina contra plată personal,

1

precum și prin intermediul altor coparticipanți, diverselor persoane din XXXXX, și

alte localități ale tarii, în următoarele circumstanțe:

O altă persoană în perioada nestabilită a anului 2018, în mai multe rate, a

procurat de la altă persoană droguri sub formă de cannabinoidul sintetic MDMB(N)-

2201(C H FN O ), pe care ulterior le înstrăina contra sumei de 200 lei fiecare doză

20 28 3 3

lui Pegza Anatolie precum și altor persoane nestabilite XXXXX, și alte localități ale

tarii. La fel, urmare a activității sale criminale s-a stabilit că altă persoană în perioada

lunilor mai-iunie ale anului 2018, având o înțelegere cu altă persoană prin care au

convenit realizarea drogurilor contra sumei de 200 lei, dintre care unei persoane, îi

revenea din fiecare tranzacție suma de 50 lei, i-a realizat droguri sub formă de

cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201(C20H28FN3O3), iar ulterior altă persoană,

continuând intenția sa criminală și având scopul înfăptuirii circulației ilegale a

drogurilor, cu scop de înstrăinare și obținerii unor profituri de pe urma activității în

cauză, a realizat drogurile procurate lui Pegza Anatolie, care la rândul său la data de

08.06.2018 le-a înstrăinat contra sumei de 200 lei unui agent sub acoperire în cadrul

măsurii speciale de investigație - achiziție de control.

Conform raportului de expertizei nr.34/12/2-R-558 din 21.11.2018 s-a stabilit că

masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare galbenă, conținea cannabinoidul sintetic

MDMB(N)-2201(C H FN O ), cantitatea masei vegetale de culoare galben (materie

20 28 3 3

uscată) constituia 0,455 gr, adică proporții deosebit de mari și potrivit scrisorii

Instituției Medico-sanitare Publice, Dispensarul Republican de Narcologie al

Ministerului Sănătății cu nr.01-12/632 din 18.04.2017, reprezenta analog al substanței

stupefiante AB-PINACA- CHM, care este inclusă în Tabela 1, „Substanțele

stupefiante și substanțe psihotrope Neutilizate în scopuri medicinale”, „Lista nr.1

substanțele psihotrope”.

Pegza Anatolie, acționând în mod intenționat și urmărind scopul înfăptuirii

circulației ilegale a drogurilor, cu scop de înstrăinare și obținere a unor profituri de pe

urma activității în cauză, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând și dorind survenirea consecințelor social periculoase, pe parcursul anului

2018, ilegal a intrat în posesia a unei cantități de droguri, pe care le păstra la domiciliul

său, iar la data de 11.12.2018, în procesul efectuării percheziției la domiciliu lui Pegza

Anatolie XXXXX, a fost depistat și ridicat un pachet de hârtie cu masă vegetală

mărunțită de culoare galbenă cu miros specific.

Conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-1266 din 21.01.2019 s-

a stabilit că, masa vegetală de culoare galbenă depistată și ridicată în pachetul de hârtie

reprezenta produsul etnobotanic care conținea cannabinoidul sintetic MDMB (N)-

2201 care reprezintă analog al substanței stupefiante AB-PINACA-CHM, în cantitate

de 0,254 gr., materie uscată, adică în proporții deosebit de mari, care sunt incluse în

Tabela 1, „Substanțele stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri

2

medicinale pe care ultimul o păstra la domiciliu său în scop de înstrăinare a drogurilor

pe teritoriul RM, în nordul tarii inclusiv și în XXXXX.

În total cantitatea ilegală a drogurilor pe care a deținut-o Pegza Anatolie în scop

de înstrăinare, a fost de 0,709 gr, care constituia proporții deosebit de mari.

către procuror, inculpat și de avocatul Ciocanu Aliona în interesele inculpatului, prin

care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Bălți.

3.1 Procurorul în motivare a invocat ilegalitatea sentinței în latură cu neîncasarea

cheltuielilor de judecată.

Fiind examinată cauza penală în procedură simplificată, s-a stabilit că au fost

suportate cheltuieli în mărime de 3560 lei pentru efectuarea raportului de expertiză

judiciară nr. 34/12/2-R-558 din 21.11.2018-1680 lei (f.d.127-130, V.1), nr. 34/12/2-

R-1266 din 21.01.2019-1680 lei (f.d.153-159, V.1) și 200 lei utilizați în MSI -

achiziția de control (f.d.117-118 V.1).

În contextul prevederilor art. 227-229 Cod de procedură penală, menționează că

legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate de condamnați, însă instanța de

judecată neîntemeiat a respins încasarea cheltuielilor judiciare respective, ignorând

solicitarea acuzatorului de stat.

3.2 Pegza Anatolie a solicitat aplicarea unei pedepse mai blânde, deoarece a

format o familie nouă și nu dorește să o piardă, iar el este unica sursă de venit în

familie.

3.3 Avocata Ciocanu Aliona în interesele inculpatului a invocat casarea parțială

a sentinței, rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

de prima instanță în partea ce ține de numirea pedepsei de 4 ani și 8 luni, prin

reducerea pedepsei conform art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, prin calcularea

a două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

În motivarea apelului a indicat că închisoarea este una dintre cele mai grave

pedepse și se aplică doar în cazurile, când corectarea și reeducarea condamnatului nu

este posibilă fără izolarea lui de societate.

Până în prezent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, în 39 cauze,

condiții proaste de detenție în mai multe locuri de detenție din Republica Moldova.

Chiar și în 2018 Republica Moldova a fost condamnată pentru condiții inumane și

degradante de deținere a condamnaților în penitenciare.

Tot mai multe plângeri sunt privind condițiile neadecvate de detenție. Cele mai

multe petiții cu asemenea conținut sunt adresate din Penitenciarele nr. 13 din mun.

Chișinău, nr. 11 (Bălți), nr. 2 (Lipcani), nr. 15 (Cricova), nr. 18 (Brănești). În special

acestea se referă la suprapopularea instituțiilor penitenciare; iluminarea insuficientă a

spațiilor de detenție; lipsa unor condiții minime necesare pentru igiena personală a

deținuților.

3

apelurile declarate de procuror și de inculpat au fost respinse ca nefondate. Apelul

avocatei Ciocanu Aliona în interesele inculpatului a fost admis, cu casarea parțială a

sentinței și a fost pronunțată o nouă hotărâre potrivit ordinii stabilite pentru prima

instanță, prin care a fost redus termenul de pedeapsă în legătură cu încălcarea

drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței

Curții Europene a Drepturilor Omului.

S-a dedus din pedeapsa numită lui Pegza Anatolie prin sentința Judecătoriei Bălți

sediul Central din 11.06.2019 sub formă de 4 ani 8 luni închisoare în penitenciar de

tip închis, arestarea preventivă pe un termen de 62 zile de la 11.12.2018 până la

11.02.2019, conform prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală,

calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv și a fost redusă

pedeapsa închisorii cu 124 zile, cu executarea pedepsei închisorii pentru termenul

rămas.

În rest s-au menținut dispozițiile instanței de fond.

apelul declarat de procuror, instanța de apel a considerat absolut nefondată solicitarea

de încasare a cheltuielilor judiciare de la inculpat, mai ales că procurorul nu a indicat

careva motive în apelul declarat cu referire la solicitarea dată.

Potrivit practicii judiciare constante, până la intrarea în vigoare a Legii nr.316

din 22.12.2017 (în vigoare din 09.02.2018), în cazurile când expertiza a fost dispusă

de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea

acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei urmau a fi achitate

din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat, dar nu a inculpatului.

Instanța de apel a menționat, că fapta incriminată inculpatului a fost comisă pe

parcursul anului 2018, ulterior fiind dispuse expertize pe caz în vederea demonstrării

vinovăției inculpatului.

După cum rezultă din materialele cauzei, în scopul stabilirii adevărului în cauză,

în faza de urmărire penală au fost efectuate expertize judiciare, soldate cu întocmirea

raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-558 din 21.11.2018 cu cheltuieli în

sumă de 1680 lei, raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-1266 din 21.01.2019

cu cheltuieli în sumă de 1680 lei și 200 lei utilizați la efectuarea achiziției de control,

iar în total cheltuieli judiciare în sumă de 3560 lei, acestea fiind cheltuieli suportate

în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

Astfel, în cazurile dispunerii expertizei de către organul de urmărire penală sau

de către instanța de judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru

efectuarea expertizei urmează a fi achitate din contul mijloacelor bănești ale bugetului

de stat, dar nu ale inculpatului, după cum a solicitat acuzarea.

4

S-a considerat nefondat și apelul declarat de inculpat, care solicita aplicarea unei

pedepse mai blânde decât închisoarea, deoarece în aspectul dat, nu s-au constatat

temeiuri de stabilire a unei pedepse mai blânde inculpatului decât închisoarea,

pedeapsa numită de instanța de fond anume sub formă de închisoare cu executare

reală fiind una corect individualizată și corespunde scopului pedepsei penale.

Reieșind din circumstanțele cazului și ținând cont de scopul pedepsei penale,

de faptul că inculpatul a depus cerere, prin care a solicitat examinarea cauzei în baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, instanța de fond a considerat că

inculpatului urmează de-i stabilit pedeapsă cu închisoare, luând în considerație

prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, stabilind pedeapsa de 4 ani și 8 luni

închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități ce țin de circuitul drogurilor

pe termen de doi ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În aspectul dat, temei de aplicare a unei pedepse mai blândă nu s-a stabilit, fiind

respectate prevederile legale, inclusiv, fiind numită pedeapsa cu respectarea

prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală privind reducerea limitelor

pedepsei închisorii cu o treime, fiind numită pedeapsa inculpatului la limita minimă

prevăzută de lege, astfel că o altă pedeapsă mai blândă nu poate fi aplicată

inculpatului, în legătură cu ce afirmațiile expuse în apel se resping.

Referitor la apelul declarat de avocata Ciocanu Aliona, instanța a constat temei

pentru a interveni în acest aspect, considerând necesar, în condițiile art. 385 alin. (5)

Code de procedură penală de a reduce pedeapsa penală stabilită ultimului, ca urmare

a constatării faptului deținerii acestuia în Penitenciarul nr.11 Bălți, pe o perioadă de

62 zile, în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În raportului administrației Penitenciarului nr.11 Bălți s-a invocat aflarea

inculpatului pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, în mai multe celule din

penitenciar, care erau supraaglomerate și care nu corespund cerințelor minimale și

standardelor R. Moldova și normelor internaționale, fapt confirmat prin raportul

Comitetului pentru combaterea torturii din 04.01.2018 și raportul Departamentului de

Stat al SUA, referitor la încălcarea drepturilor fundamentale ale Omului în Republica

Moldova, fapt confirmat în răspunsul administrației P-11 Bălți despre nerespectarea

normelor spațiului locativ și suprapopulației celulelor.

Potrivit raportului, precum și potrivit explicațiilor date în instanța de apel de

către reprezentantul Penitenciarului nr.11 Bălți Rusu Daniela, s-a considerat, că Pegza

Anatolie s-a aflat în condiții de detenție acceptabile și care corespund minimului.

Astfel, instanța de apel a considerat că, dificultățile cu care s-a confruntat Pegza

Anatolie pe parcursul detenției sale în Penitenciarul nr.11 Bălți în calitate de prevenit,

au depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de

5

severitate contrar art. 3 din Convenție, aceste condiții fiind suficiente pentru

constatarea încălcărilor admise în penitenciarul vizat.

În sensul dat, conform prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală,

în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de

art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se

va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

Reieșind din stipulările legale, reducerea pedepsei în varianta: două zile de

închisoare pentru o zi de arest preventiv, se efectuează doar pentru perioada aflării în

arest preventiv a învinuitului pe perioada urmăririi penale și a inculpatului în instanța

de judecată, până la pronunțarea sentinței de condamnare la pedeapsa închisorii cu

ispășire în penitenciar, având în vedere prevederile legale, prevăzute de art. 175 alin.

(2), 185 și 186 Cod de procedură penală și care indică faptul, că privarea de libertate,

ca măsură preventivă sub forma arestării preventive, poate fi aplicată doar față de o

persoană, în privința căreia încă n-a fost pronunțată o sentință (în prima instanță, sau

o decizie (în instanța de apel) de condamnare la închisoare cu executare în Penitenciar

și această măsură preventivă se alege în corespundere cu prevederile art. 5 alin. (3)

lit. c) al CEDO, și nu art. 5 alin. (3) lit. a) CEDO.

Având în vedere distincția normelor procedural penale aplicabile în dependență

de calitatea deținutului la momentul deținerii sale, instanța de apel a constatat că

Pegza Anatolie s-a aflat în condiții precare de detenție în penitenciar pe o perioadă de

62 zile în calitate de prevenit, de la 11.12.2018 până la 11.02.2019, în condiții contrare

prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale. Respectiv, în condițiile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală,

Pegza Anatolie beneficiază de reducerea pedepsei numite sub formă de închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, calculându-se două zile de

închisoare pentru o zi de arest preventiv, adică cu 124 zile, cu executarea pedepsei

închisorii pentru termenul rămas.

Totodată Curtea de Apel a conchis, că deținerea sub arest a lui Pegza Anatolie,

după pronunțarea sentinței de condamnare la închisoare cu executare în penitenciar,

adică după 11.06.2019, constituie nu măsură preventivă - arestarea preventivă, în

sensul art. 185 Cod de procedură penală și art. 5 alin. (1) lit. c) CEDO, dar executarea

pedepsei închisorii dispuse de un tribunal competent, în sensul art. 5 alin. (1) lit. a)

CEDO și astfel, Pegza Anatolie, în caz că consideră că și după 17.11.2015 i-au fost

încălcate drepturile acestuia privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din

Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, nu este lipsit de dreptul să se adreseze cu o plângere în instanța de

judecată din raza de activitate a organului sau instituției care execută pedeapsa, care

6

poate adopta o hotărâre, conform prevederilor art. 4734 alin. (4) și alin. (5) Cod de

procedură penală, or, dânsul deja execută o pedeapsă privativă de libertate.

ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură penală,

solicitând casarea deciziei cu încasarea în contul statului de la inculpat a cheltuielilor

de judecată în sumă de 3560 lei.

În motivare recurentul a indicat că, decizia instanței de apel este absolut

neargumentată în latura respingerii cerinței de încasare din contul inculpatului a

cheltuielilor de judecată.

Expertizele au fost efectuate până la intrarea în vigoare a Legii nr. 316 din

22.12.2017, or expertizele au fost efectuate la 21.11.2018 și respectiv 21.01.2019.

Menționează că suportarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată

de săvârșirea infracțiunii, care impune desfășurarea urmăririi penale și judecarea

cauzei pentru aplicarea legii penale celui care a comis-o.

Drept urmare, cheltuielile de judecată sunt imputabile inculpatului condamnat

pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind vinovăția sa infracțională, deoarece

fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi suportat.

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Procurorul indică ca temei de drept pentru casarea deciziei recurate pct. 6) alin.

(1) al art. 427 Cod de procedură penală, însă de fapt recurentul invocă dezacordul cu

soluția instanței de apel privind respingerea încasării de la inculpat a cheltuielilor de

judecată în mărime de 3560 lei, pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.

34/12/2-R-558 din 21.11.2018 în sumă de 1680 lei, raportului de expertiză judiciară

nr. 34/12/2-R-1266 din 21.01.2019 în sumă de 1680 lei și 200 lei utilizați la efectuarea

achiziției de control.

Verificând materialele cauzei, Colegiul penal constată că, temeiurile invocate de

recurent, prevăzute în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

7

invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Cu referire la solicitarea recurentului precum că instanța de apel nefondat a

respins încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată în beneficiul

statului, Colegiul reține ca fiind argumentată poziția instanței de apel și în acest sens,

or, potrivit art. 227 Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile

suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

Cheltuielile judiciare cuprind sumele plătite sau care urmează a fi plătite martorilor,

părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților,

traducătorilor și asistenților procedurali; cheltuite pentru păstrarea, transportarea și

cercetarea corpurilor delicte; care urmează a fi plătite pentru acordarea asistenței

juridice garantate de stat; cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor

deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a expertizei sau de reconstituire a

faptei; cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.

Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă

modalitate.

Colegiul respinge argumentele procurorului, ca nefondate, deoarece la judecarea

cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 229 alin. (1) și (3) Cod de

procedură penală, care stipulează că cheltuielile judiciare sunt suportate de

condamnat sau sunt trecute în contul statului și instanța poate elibera de aceste

cheltuieli, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte

cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor

judicare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se

află la întreținerea lor.

Concomitent, soluția instanței de apel este susținută și de prevederile art. 227

alin. (3) Cod de procedură penală, adică cheltuielile judiciare se plătesc din sumele

alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel

în decizia sa referitor la cheltuielile de judecată pentru rapoartele de expertize

judiciare, sunt juste iar criticile recurentului nu constituie temeiuri de a răsturna

situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în

sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel. Reținând prevederile

sus menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea

recursului ordinar declarat de procuror și, potrivit legii decide inadmisibilitatea lui, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise la art. 414-419 Cod de

procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar temei pentru

8

admiterea recursului ordinar declarat de procuror nu există și potrivit legii, se impune

inadmisibilitatea lui ca fiind vădit neîntemeiat.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 24 septembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe PEGZA Anatolie

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 februarie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

9