1ra-1522/20 — art. 188 al. 2 lit. d, e, f CP

1ra-1522/20 — art. 188 al. 2 lit. d, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1522/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurii e Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea recursului ordinar prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2019, declarat

în propria cauză penal, de către inculpatul

Sajin Iurii XXXXX, născut la XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 15.06.2017 până la 26.02.2018;

Instanța de apel de la 16.03.2018 până la 29.03.2018;

Instanța de recurs de la 21.06.2018 până la 30.10.2018;

Instanța de apel de la 10.04.2019 până la 04.12.2019;

Instanța de recurs de la 04.06.2020 până la 21.10.2020.

a c o n s t a t a t :

inculpatul Iurii Sajin a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 188 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de 8

ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Cererea acuzatorului de stat privind încasarea de la Iurii Sajin în contul

statului a cheltuielilor de judecată în mărime de 164 lei, a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Sajin Iurii Vladimir la 11 februarie 2017, în jurul orei 22:30, aflându-se în s. XXXXX,

prin participație simplă cu o persoană nestabilită de organul de urmărire penală,

având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns în domiciliul lui

Vasile Postolachi, de unde au încercat să sustragă o mașină de spălat de model

„Aurica”, iar în momentul în care au scos-o din domiciliu au fost depistați de

ultimul, asupra căruia în scop de finalizare a acțiunilor de sustragere, Iurii Sajin a

aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, iar cu o furcă

din metal l-a lovit în regiunea capului, cauzându-i conform raportului de expertiză

judiciară nr. 47D din 21.02.2017 leziuni corporale sub formă de excoriații pe cap, ce

se califică ca vătămare neînsemnată, după ce au plecat fără a însuși mașina de

1

spălat, cauzându-i astfel proprietarului o daună materială considerabilă în sumă de

1 400 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Iurii Sajin a comis infracțiunea

prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. d), e) și f) Cod penal, după indicii calificativi -

tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit

de aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, prin

pătrundere în locuință, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

numele inculpatului prin care a solicitat, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Iurii

Sajin învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. lit. b), d), e),

f) Cod penal să fie achitat.

În motivarea cererii de apel, avocatul a indicat că, instanța de fond nu a luat în

considerație declarațiile martorilor audiați, care au confirmat că la data de 11

februarie 2017, inculpatul era bolnav și nici nu a ieșit din casă, astfel instanța

bazându-se doar pe declarațiile părții vătămate Vasile Postolachi și martorului

Pavel Bășcănean, care sunt în etate și fiind timp de noapte, iar pătimitul a fost lovit

în față, cu atât mai mult că pătimitul a relatat că inculpatul a fost anterior

condamnat și are o reputație rea, astfel că acesta a depus mărturii doar în scop de

răzbunare, deoarece anterior între ei a avut loc un conflict. La materialele cauzei nu

este anexată o careva probă materială care ar confirma prezența lui Iurii Sajin în

gospodăria lui Vasile Postolachi, deoarece la domiciliul inculpatului nu a fost

efectuată nicio percheziție, astfel instanța de fond nu a stabilit adevărul pedepsind

persoana care nu este vinovată de comiterea infracțiunii, fapt care denotă că

sentința instanței de fond este bazată pe bănuieli, pe faptul că acesta a fost anterior

condamnat.

2018 a fost admisă cererea de apel înaintată de avocatul Constantin Goncear în

numele inculpatului Iurii Sajin, casată sentința integral, inclusiv din oficiu în

conformitate cu art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și a pronunțat o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Iurii Sajin a fost

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e) Cod

penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

4.1. În motivarea poziției sale, instanța de apel a menționat că, deși apărarea

pune la îndoială veridicitatea probelor acuzării, careva argumente clare și

2

concludente întru combaterea acestora nu a prezentat, bazându-se doar pe relatările

martorului Grigore Ciobanu, care a depus mărturii contradictorii în favoarea

inculpatului, încercând astfel să inducă instanța de judecată în eroare. A mai notat

instanța de apel că, conform ordonanței de punere sub învinuire și rechizitoriu Iurii

Sajin a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188

alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, „tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, comisă de către două persoane, însoțit de

aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, prin

pătrundere în locuință, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă și cu

cauzare de daune în proporții considerabile”. La acest capitol, instanța de apel a

notat că calificativul „cu cauzare de daune în proporții considerabile” prevăzut de

lit. f) alin. (2) art. 188 Cod penal, urmează a fi exclus, dat fiind faptul că nu și-a găsit

confirmare pe parcursul procesului judiciar, or, în temeiul art. 126 alin. (2) Cod

penal caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se

în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea

materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe

care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii

drepturilor și intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului. Astfel, conform declarațiilor părții vătămate Vasile

Postolachi, mașina de modelul „Aurica” costă 1400 lei și aceasta a fost găsită tot în

ogradă, fiind ridicată de către inculpat de la locul de unde era depozitată. Conform

ordonanței de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 05 mai 2017, mașină

de spălat de model „Aurica” a fost recunoscută drept corp delict, totodată fiind

dispusă păstrarea acesteia la Vasile Postolachi (f. d. 52) și transmisă spre păstrare

pătimitului Vasile Postolachi, fiind obligat să nu efectueze careva schimbări în

construcția acesteia (f. d. 53). Instanța de apel a constatat cu certitudine că prin

infracțiunea comisă de către inculpatul Iurii Sajin nu a fost cauzat prejudiciu

material, deoarece obiectul care s-a încercat a fi sustras de către inculpat și persoana

neidentificată a rămas în continuare în posesia, folosința și proprietatea pătimitului

Vasile Postolachi, fapt care denotă lipsa prejudiciului material în proporții

considerabile așa cum se indică în actul de acuzare. Reieșind din aceste aspecte,

instanța de apel a exclus semnul calificativ prevăzut de lit. f) alin. (2) art. 188 Cod

penal, încadrând acțiunile inculpatului Sajin Iurii în baza prevederilor art. 188 alin.

(2) lit. d), e) Cod penal, „tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în

scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața

și sănătatea persoanei agresate, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea altor

obiecte folosite în calitate de armă”.

3

procurorul și inculpatul Iurii Sajin.

5.1. Procurorul a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea

sentinței fără modificări. În motivarea recursului, a invocat temeiul de drept

prevăzut de pct. 6) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, indicând următoarele

argumente: - instanța de apel eronat a exclus din învinuire calificativul ”cu cauzarea

de daune în proporții considerabile”, prevăzute de lit. f) al alin. (2) art. 188 Cod

penal; - determinarea valorii prejudiciului cu calificativul ”considerabil” îi aparține

părții vătămate, care după convingerea sa lăuntrică, ținând cont de circumstanțele

cărora aceasta le dă apreciere în mod conștient, este în drept să determine valoarea

prejudiciului ce i s-a cauzat. Astfel, prejudiciul material cauzat a fost apreciat la

suma de 1400 lei, cum a fost estimat, și partea vătămată prejudiciul cauzat l-a

determinat ca considerabil, fapt care a dus la încadrarea juridică întemeiată a

acțiunilor inculpatului de către urmărirea penală și instanța de fond în baza art. 188

alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal; - chiar dacă aprecierea subiectivă de către victimă

este importantă la stabilirea caracterului considerabil al daunei cauzate, aceasta nu

trebuie să influențeze asupra regulii că prin sustragere poate fi cauzat doar

prejudiciu patrimonial efectiv. De aceea, nu trebuie confundat modul de

determinare a prejudiciului patrimonial cu caracterul acestui prejudiciu (p. 28

hotărârea Plenului CSJ cu privire la practica judiciară în procesele penale despre

sustragerea bunurilor nr. 23 din 28.06.2004).

5.2. Inculpatul Iurii Sajin, a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat. În motivarea

recursului, neinvocând nici un temei de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, a indicat următoarele argumente: - nu a comis infracțiunea ce i

se incriminează, deoarece era bolnav și nu a ieșit din casă în acea zi; - Instanțele de

judecată au luat în considerație doar declarațiile părții vătămate, care nu sunt

veridice, ignorând declarațiile pe care le-a dat el

octombrie 2018 s-a respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de inculpatul

Iurii Sajin, s-a admis recursul ordinar declarat de procuror și casat total decizia, cu

menținerea sentinței.

6.1. Astfel instanța de recurs ordinar a menționat că, instanța de fond a

motivat soluția în mod contradictoriu, dat fiind faptul că la caz infracțiunea a fost

finalizată la momentul atacului, care a fost declanșat în scopul sustragerii bunului,

și anume a mașinii de spălat cu valoarea de 1400 lei, astfel că intenția făptuitorului

a cuprins sustragerea anume a acestui bun, fapt ce a fost stabilit cu certitudine la

4

examinarea cauzei, iar valoarea acestui obiect și constituie mărimea prejudiciului

cauzat prin infracțiune, iar faptul că inculpatul nu și-a atins scopul nu are careva

importanță pentru încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. De asemenea, a

indicat că prezența în acțiunile inculpatului a semnului calificativ ”cu cauzare de

daune în proporții considerabile”, prevăzut de lit. f) alin. (2) art. 188 Cod penal nu

are legătură cu cauzarea însăși a prejudiciului material, ci ține de faptul care este

valoarea și importanța acestuia pentru partea vătămată, indiferent de faptul, dacă

bunul a fost sustras sau nu în urma infracțiunii de tâlhărie. Astfel, a conchis că sunt

corecte și întemeiate concluziile primei instanțe, care a stabilit prezența în acțiunile

inculpatului a semnului calificativ indicat supra, deoarece în temeiul art. 126 alin.

(2) Cod penal caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește

luându-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru

victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte

circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul

prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie recalificate

acțiunile inculpatului în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, cu stabilirea pedepsei în

limitele legii penale.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte: nu este de acord

cu învinuirea înaintată de acuzatorul de stat în baza art. 188 alin. (2), lit. lit. b), d),

e), f) Cod penal, deoarece nu au avut pregătire, precum și înțelegerea de a comite

tâlhărie, de asemenea nu a fost pregătită arma pentru aplicarea traumelor pentru

atingerea scopului. Intenția a fost de a comite un furt, care din motive independente

a dus la exces de autor; la pronunțarea sentinței nu s-a ținut cont de faptul că

inculpatul este singurul întreținător al familiei, îngrijește mama paralizată, ceea ce

constituie o încălcare gravă a drepturilor omului; la baza învinuiri a stat

caracteristica unilaterală, precum că inculpatul anterior a fost judecat, dar nu s-a

ținut cont de fapte concrete, și anume că el fiind în penitenciar, lucrează și are

mențiuni. Procurorul nu a solicitat caracteristica lui din penitenciarul de unde a fost

liberat, deoarece la locul de domiciliu nu era suficient timp pentru a fi caracterizat.

2019, a fost respins apelul declarat de către Iurii Sajin ca fiind depus peste termen.

În motivarea decizie, instanța de apel a indicat că analizând materialele cauzei

penale, se atestă că la data de 26 februarie 2018 inculpatului i-a fost înmânată copia

sentinței Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 26 februarie 2018 (f.d.131, vol. I).

5

Astfel, reieșind din prevederile art. 402 Cod procedură penală, instanța de apel

a notat că în speță termenul de declarare a apelului urmează a fi calculat începând

cu data de 27 februarie 2018 și care a expirat la data de 13 martie 2018, aceasta fiind

și ultima zi pentru declararea apelului, însă cererea de apel formulată de inculpatul

a fost depusă după ultima dată de declarare a apelului, și anume, la data de 27

martie 2019, cu aproximație peste 1 an de zile, de la ultima dată de declarare a

apelului.

Totodată, instanța de apel a menționat că, apelantul nu a invocat careva motive

pertinente de omitere a termenului de declarare a apelului, respectiv, instanța de

apel nu a reținut niciun temei pentru repunerea apelantului în termenul de

declarare a apelului.

care solicită respectuos să îi fie aplicate la stabilirea pedepsei prevederile art. 364 și

3641 Cod de procedură penală.

Susține că nu este de acord cu pedeapsa aplicată fiind una prea aspră, or,

ultimul recunoaște vina în cele imputate și se căiește sincer de cele comise.

De asemenea, recurentul susține că nu i s-a acordat asistența juridică garantată

de stat, or, ultimul nu are cunoștințe juridice și nu a cunoscut faptul că urma să

depună o astfel de cerere și să țină cont de termenii procesuali de atac.

cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal

concluzionează inadmisibilitatea recursului ordinar, reieșind din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, doar în cauzele stipulate în acest articol.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat de către

inculpatul Iurii Sajin, împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este

în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că,

recursul este declarat peste termen.

Potrivit art. 421 Cod de procedură penală, coraportat la art. 401 alin. (2) Cod

de procedură penală, inculpatul este în drept să declare recurs ordinar în numele

său atât în latura penală, cât și în cea civilă.

Termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărârilor instanței de

apel, potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, este de 30 zile de la

data pronunțării deciziei.

6

Potrivit art. 230 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor

pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul,

nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.

Potrivit materialelor cauzei, dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău a fost pronunțat la 04 decembrie 2019, în prezența inculpatului și

avocatului acesta Andrei Dorogan, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței

de judecată fin 04 decembrie 2019, aceștia fiind înștiințați despre data pronunțării

deciziei motivate (f.d. 31, vol. II).

Mai mult, din materialele dosarului rezultă că, decizia motivată a fost

pronunțată la 11 ianuarie 2020, iar la această ședință nemotivat nu s-au prezentat

inculpatul și avocatul care îi reprezenta interesele (f.d. 32, vol. II).

În recipisa anexată la materialele cauzei se confirmă faptul că la aceiași dată

copia decizie motivate a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04

decembrie 2019, a fost expediată tuturor părților interesate, inclusiv în Penitenciarul

nr. 13, unde se deținea inculpatul (f.d.40, vol. II).

Astfel, inculpatul Iurii Sajin declară recurs împotriva deciziei instanței de

apel la 18 mai 2020 (f.d. 45-55, vol. II), în acest sens reieșind din prevederile art. 422

Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că, termenul de 30 zile pentru

depunerea recursului ordinar s-a epuizat.

Așadar, termenul de atac cu recurs ordinar a deciziei instanței de apel, nu a

fost respectat de către recurent, el fiind declarat peste termenul de 30 zile.

Mai mult, recurentul nu aduce careva argumente întemeiate în justificarea

motivelor declarării recursului ordinar peste mai bine de 4 luni.

Totodată, Colegiul penal reține, că termenul de declararea al recursului

ordinar este absolut și are un caracter imperativ, iar depășirea lui atrage la

decăderea din dreptul de a exercita această cale de atac.

De asemenea, Colegiul penal ține să sublinieze în această situație

jurisprudența Curții de la Strasbourg, cauza Vieru v. Republica Moldova, nr.

25763/10 din 18.06.2019, prin care a reiterat că, securitatea raporturilor juridice

presupune respectarea principiului ,,res judicata”, care indică caracterul irevocabil

al hotărârilor judecătorești.

În astfel de circumstanțe, raportând speța dată la prevederile art. 432 alin. (2)

pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că, termenul de 30 zile

pentru depunerea recursului ordinar, este depășit, prin urmare, recursul ordinar

este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

7

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2019, în propria cauză penală de

către inculpatul Sajin Iurii XXXXX, ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțarea integrală la 19 noiembrie 2020.

Președinte: Iurii e Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

Copia corespunde originalului.

Judecător Ion Guzun

8