1ra-1508/2020 — art. 260-6 alin. 1, 261-1 alin. 2 lit. b, d Cp

Prin sentința Judecătoriei XXXXX din 28 decembrie 2018, Gavaza Alexandr a fost condamnat în baza art. 2606 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 1350 unități convenționale și art. 2611 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la amendă în mărime de 1350 unități convenționale. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 1400 unități convenționale, echivalentul a 70.000 lei. Gavaza Tatiana a fost condamnată în baza art. 2606 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 1350 unități convenționale și art. 2611 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la amendă în mărime de 1350 unități convenționale. 1 În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 1400 unități convenționale, echivalentul a 70.000 lei. De la inculpați s-a încasat, solidar, în beneficiul SA ”Moldtelecom” prejudiciul material în mărime de 183.790,25 lei. Solicitarea procurorului privind încasarea de la inculpați în contul statului a cheltuielilor judiciare a fost respinsă ca neîntemeiată. Corpurilor delicte: laptopul de marca/model ”Lenovo ideapad Z500” cu XXXXX cu dispozitiv de stocare a informației de model ”ST500LT012-9WS142, XXXXX” cu capacitatea de 500 GB, echipamentul ”SIP” dispozitiv Raspberry Pi cu un dispozitiv de stocare a datelor ”microSD” cu capacitatea de 32 GB, stick-ul ”microSD Transcend” 16 GB, placa de memorie RAM Samsung cu inscripția ”XXXXX”, placa de memorie RAM Samsung cu inscripția ”XXXXX”, au fost supuse confiscării speciale, în baza art. 106 Cod penal, prin trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului.

Instanța de fond a constatat că, Gavaza A., împreună cu Gavaza T., în perioada de timp cuprinsă între 06.03.2018 și 14.03.2018, acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord, intenționat, având scopul accesului ilegal la rețelele și serviciile de telecomunicații ale companiei SA ”Moldtelecom”, în vederea obținerii unui beneficiu material pentru sine și pentru altul, sub pretextul prestării serviciilor de ”Call Centru”, au fondat întreprinderea “G.A.Lev” SRL, cu sediul în mun. XXXXX, str. Independenței 73, al cărei administrator este Gavaza T., utilizând fraudulos numărul ”XXXXX” din numerotația de telefonie fixă ”XXXXX - XXXXX”, atribuită de către compania de telecomunicații SA ”Moldtelecom”, au închiriat camera nr. 2 a imobilului situat pe str. XXXXX, XXXXX, din mun. XXXXX, unde au instalat un sistem informatic de model ”Lenovo ideapad Z500”, interconectat la un dispozitiv ”Raspberry Pi” și router ”MikroTik”, având setate programe utilizate pentru generarea traficului voce în rețeaua de telefonie ca ”Asterisk” și ”PuTTY Configuration”, fiind conectați la rețeaua internet a furnizorului de servicii SA ”Moldtelecom”, prin intermediul IP adresei XXXXX, au accesat neautorizat rețelele și serviciile de telecomunicații ale companiei SA ”Moldtelecom”, au restricționat accesul la datele informaționale internaționale și au efectuat terminații neautorizate ale traficului voce local și internațional, generând ilegal 40687,9 minute, cauzând astfel 3 companiei SA ”Moldtelecom” daune în proporții mari în sumă de 183.790,25 lei. Tot el, Gavaza A., împreună cu Gavaza T., în vederea realizării intențiilor lor infracționale, acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord, intenționat, urmărind scopul obținerii unui beneficiu material pentru sine și pentru altul, sub pretextul prestării serviciilor de ”Call Centru”, au fondat întreprinderea “G.A.Lev” SRL, cu sediul pe str. Independenței, 73, mun. XXXXX, al cărei administrator este Gavaza T., utilizând fraudulos numărul ”XXXXX” din numerotația de telefonie fixă ”XXXXX - XXXXX”, atribuită companiei date de către compania de telecomunicații SA ”Moldtelecom”, au închiriat camera nr. 2 a imobilului situat pe str. XXXXX, XXXXX, din mun. XXXXX, unde au instalat un sistem informatic de model ”Lenovo ideapad Z500”, interconectat la un dispozitiv ”Raspberry Pi” și router ”MikroTik”, având setate programe utilizate pentru generarea traficului voce în rețeaua de telefonie ca ”Asterisk” și ”PuTTY Configuration”, fiind conectați la rețeaua internet a furnizorului de servicii SA ”Moldtelecom”, prin intermediul IP adresei XXXXX, au accesat neautorizat rețelele și serviciile de telecomunicații ale companiei SA ”Moldtelecom”, au restricționat accesul la datele informaționale internaționale și au efectuat terminații neautorizate ale 2 traficului voce local și internațional, împiedicând funcționarea sistemelor informatice ale companiei SA ”Moldtelecom”, au generat ilegal 40687,9 minute, cauzând astfel companiei SA ”Moldtelecom” daune în proporții mari în sumă de 183.790,25 lei. Instanța a reținut că, inculpatul Gavaza A. nu a recunoscut vina indicând, că învinuirea nu corespunde realității. Între firma ”G.A.Lev” SRL, al cărei administrator este soția Gavaza T. și SA ”Moldtelecom” a fost încheiat un contract de prestare a serviciilor. Din cauza, că nu poseda cunoștințe tehnice cuvenite, a apelat la serviciile unui specialist pentru a instala echipamentul ca să funcționeze corespunzător cerințelor pentru a putea petrece testările, ca ulterior SA ”Moldtelecom” să permită utilizarea serviciilor. Astfel, a găsit o persoană pe nume Ivan, care era angajat al SA ”Moldtelecom” și l-a ajutat să instaleze tot echipamentul. A început activitatea la 06.03.2018. La 14.03.2018, la oficiu s-au prezentat colaboratorii de poliție, care au efectuat percheziție ridicând întreg utilajul tehnic și toate actele. La materialele cauzei nu sunt probe ce ar demonstra vina în comiterea faptei incriminate. Indică, că în tehnica pe care o utiliza el, lipsea programa cu setări pentru a comite asemenea faptă, aceste setări au apărut în momentul când au intervenit colaboratorii poliției și au efectuat percheziția, procedură în timpul căreia nu au fost prezenți martori asistenți. La fel, pachetele cu obiectele ridicate au fost desigilate și examinate în lipsa sa. În cazul dat, consideră că în mod obligatoriu trebuia să fie efectuată o expertiză tehnică, iar în lipsa unei concluzii a expertului nu poate fi vorba de introducerea unor setări speciale în programa de tehnică pe care o utiliza. Posibil reprezentanții poliției au introdus setările, dar nu poate spune concret cu ce scop. Tehnica care a fost ridicată din oficiu îi aparține, în afară de router-ul ”Microtik” care este al SA ”Moldtelecom”. Când a încheiat contractul cu SA ”Moldtelecom” a luat cunoștință cu toate prevederile, inclusiv și cu cele din pct. 4.9, mai mult angajații întreprinderii i-au atras atenția la acest punct. Nu a solicitat ca să fie schimbat, doar a vrut modificarea punctului referitor la colaborarea cu alte întreprinderi ce prestează activități similare ca și ”G.A.Lev” SRL. I s-a răspuns, că o asemenea colaborare nu este exclusă, doar să existe transparență. Scopul înființării SRL ”G.A.Lev” a fost de a presta servicii de ”Call Centru” în vederea acordării serviciilor informaționale oamenilor din mun. XXXXX anume, reclame, anchete etc. Adică un spectru larg de servicii care nu sunt interzise de lege, cu intenția de a obține profit. Inițial s-a documentat dacă această activitate corespunde rigorilor legii. A purtat negocieri și cu parteneri din afara țării, dar nu poate spune cu cine, fiindcă nu are influență la caz, aceasta fiind o taină comercială. Operatorii centrului se aflau atât la el acasă, adică în s. XXXXX, or. XXXXX, XXXXX, cât și în oficiul din mun. XXXXX. Acasă are calculator prin intermediul căruia avea acces la echipamentul aflat în mun. XXXXX. În Ucraina utiliza serviciile de internet din R. Moldova prin intermediul unui program special care este disponibil oricui. Apelurile telefonice le efectua din Ucraina către Moldova, folosind tehnica proprie și echipamentul situat în oficiul din mun. XXXXX. În perioada dată a reușit să presteze anumite servicii, dar care anume nu le poate spune, dorește să le țină în taină, la fel și numele operatorilor care au activat în centrul său. O asemenea utilizare nu contravine prevederilor contractului încheiat cu SA ”Moldtelecom”. Referitor la terminațiile neautorizate despre care indică reprezentantul SA ”Moldtelecom”, pentru asemenea fapte trebuie setări speciale în echipamentul tehnic, de care el nu avea. În perioada 06.03.2018 până la 14.03.2018, oarecare acțiuni ilegale nu a efectuat, a desfășurat activitatea în limitele legii. Inculpata Gavaza T. nu a recunoscut vina și a menționat, că susține pe deplin declarațiile date de soțul Gavaza A. Activitățile efectuate pe perioada 06.03.2018 - 3 14.03.2018 au fost desfășurate împreună. Acțiunile și întâlnire avute separat de către Gavaza A. legate de activitatea întreprinderii, i-au fost cunoscute. Deoarece, nu se isprăveau singuri cu instalarea echipamentului tehnic, au apelat la ajutorul specialistului Cuznețov I. Totodată, vinovăția inculpaților este integral dovedită prin probele administrate. Astfel, reprezentantul părții vătămate, Vițu T. a relatat, că activează în cadrul SA ”Moldtelecom” în calitate de specialist principal în grupul de control fraude și monitorizare trafic din Serviciul de Securitate Internațională din cadrul Direcției Riscuri Control Intern. La 07.03.2018, de către Serviciu a fost identificat efectuarea din data de 06.03.2018, prin intermediul numărului de telefon ”XXXXX” a unui trafic excesiv în rețeaua SA ”Moldtelecom”. Analizând traficul de la numărul dat, prin apeluri de test au constatat, că numărul face terminații neautorizate de la rețeaua SA ”Moldtelecom”. Fiind abonat client, neavând licență de furnizor de prestare servicii și fără a avea contract cu SA ”Moldtelecom” pentru tranzitarea traficului internațional, a fost comisă o neregularitate ce constă în efectuarea de apeluri internaționale ca fiind naționale, eludând rețeaua SA ”Moldtelecom”. Astfel, SA ”Moldtelecom” a tarificat ca trafic național înregistrat de la numărul ”XXXXX” în loc de tarif pentru trafic internațional. Terminația neautorizată a traficului internațional în rețeaua SA ”Moldtelecom” s-a efectuat prin intermediul conexiunii transport date alocat agentului economic ”G.A.Lev” SRL prin IP adresa ”XXXXX” interconectat la servicii internet SA ”Moldtelecom” la adresa mun. XXXXX, str. XXXXX, 2, conform contractului nr. XXXXX din 10.11.2017. Numărul de telefon ”XXXXX” a fost alocat agentului economic ”G.A.Lev” SRL conform contractului nr. XXXXX din 26.01.2018. Contractele dintre SA ”Moldtelecom” și „G.A.Lev” SRL au fost încheiate cu cet. Gavaza T., Gavaza A. figura ca persoană de contact. La 12.03.2018 au sesizat politia. La 14.03.2018 li s-a adus la cunoștință, că făptașii au fost reținuți. Din acel moment s-a oprit traficul ilicit de comunicare. Volumul traficului ilicit generat în perioada 06.03.2018 - 14.032018 de la numărul ”XXXXX” constituie 40687,9 minute. Ca urmare, cuantumul prejudiciului cauzat SA ”Moldtelecom” constituie suma de 183.790,25 lei. Paguba a fost apreciată reieșind din apelurile de intrare în rețeaua SA ”Moldtelecom”, care și reprezintă terminația neautorizată a traficului internațional. De către inculpați apelurile au fost arătate ca trafic național și au fost facturați ca apeluri naționale pe când, apelurile internaționale se taxează mai scump. Prin urmare, diferența de preț constituie prejudiciul adus întreprinderii. În cazul dat, conectarea din greșeală nu este posibilă, fiindcă linia care le-a fost alocată a fost securizată. Traficul primit de către personale date, era redirecționat în rețeaua SA ”Moldtelecom”. Persoanele ce se foloseau din traficul internațional cunoșteau cu certitudine, că traficul vine pentru abonații din Moldova. A precizat, că abonații internaționali comunicau fără a cunoaște despre conexiunea ilegală. La fel, persoanele care efectuau conexiunea ilicită nu cunoșteau abonații care recepționau apelurile prin internațională. Orice persoană consumator din altă țară putea suna în Moldova prin conexiunea de internet ilicită a persoanelor inculpate. Pentru a avea un venit din această afacere persoanele date urmau să aibă o înțelegere cu un furnizor străin, cineva care tranzita traficul. Din punct de vedere tehnic, traficul ilicit a avut loc foarte simplu, persoanele au utilizat un laptop, în care au instalat programe speciale și un router ”Microtik” prin care aveau conexiunea la internet. Acest echipament este suficient pentru a efectua terminația neautorizată. Nu cunoaște ce programe de transmitere a datelor au utilizat. În aceiași perioadă, prin email au fost informați de către un lucrător al SA ”Moldtelecom”, că în timpul efectuării apelurilor 4 test cu operatorul ”Unitel” din Uzbekistan a fost depistat un caz, că un apel de intrare în internațional din Uzbekistan s-a înregistrat cu numărul ”XXXXX” din or. XXXXX, fapt ce demonstrează că a fost schimbată originea apelului. Testări au fost efectuate și de către Serviciul în cadrul căruia activează, al căror scop este depistarea terminațiilor neautorizate. Astfel, la 06.03.2018, mai multe apeluri din Rusia s-au înregistrat cu numărul ”373 XXXXX”. La câteva zile a fost înștiințată despre neregularitățile depistate în timpul testărilor cu operatorul din Uzbekistan. Respectivele încălcări au fost depistate atât de către Serviciul Fraudă cât și de Serviciul Testare roaming din cadrul SA ”Moldtelecom”. Martorul Prisacari A., a relatat că în luna ianuarie 2018, a dat in locațiune cet. Gavaza A. și Gavaza T. o odaie pe termen de 1 an în mun. XXXXX, str. M. Cebotari, 2. În acel spațiu, Gavaza A. a instalat internet la care a instalat un notebook adus ulterior în ziua efectuării perchezițiilor a fost prezent. Colaboratorii de poliței au ridicat tot echipamentul și actele ce se aflau in odaie. Martorul Cuznețov A. a declarat, că îi cunoaște pe Gavaza A. și Gavaza T. în luna ianuarie 2018, Gavaza A. s-a adresat la el pentru a-l ajuta să instaleze un program în laptop. Astfel, el i-a instalat programul ”PUTTY” - specific pentru conectarea la distanță a calculatorului de comandă prompt. El fiind în R. Ucraina voia să vadă ce se petrece în laptopul din biroul aflat în R. Moldova. Martorul Ionel M. a declarat că este angajată a SA ”Moldtelecom”. La 12.03.2018, în urma încheierii unui contract de servicii roaming cu compania ”Unitel” din Uzbekistan, înalte de a fi lansat, personal a efectuat niște teste cu operatorul dat. În procesul de testare a fost sunată de către colegul său din Uzbekistan. Când a fost sunată de către acesta a constatat că pe ecranul telefonului său numărul s-a identificat ca fiind din XXXXX, dar nu din Uzbekistan. Adică, trebuia să se înregistreze cu numărul ”XXXXX”, însă pe ecran a apărui ”XXXXX”. Știind, că trebuie să fie un număr internațional a constatat, că ceva nu este în regulă. L-a rugat să mai sune de câteva ori și situația s-a repetat. Numărul său de serviciu la care a sunat colegul din Uzbekistan este ”XXXXX”, telefon fix. Colegul din Uzbekistan a efectuat apelul de pe un telefon mobil. Despre acest fapt, prin scrisoare a informat Serviciul control fraude al SA ”Moldtelecom”. Începând cu 15.03.2018, de la partenerul său deja primea apeluri al cărui număr se înregistra corect, situația s-a remediat Conform procesului-verbal de sesizare despre săvîrșirea sau pregătirea pentru săvîrșirea infracțiunii din 12.03.2018, reprezentantul SA ”Moldtelecom”, Vița T., a relevat că de către Serviciul Securitate Informațională, Control Fraude și Monitorizare Acces din cadrul Direcției Riscuri Control Intern SA ”Moldtelecom”, în urma analizei traficului generat din rețeaua telefoniei fixe SA ”Moldtelecom” s-a identificat din 06.03.2018 efectuarea de către agentul economic „G.A.Lev” SRL, contractul nr. XXXXX din 26.01.2018, mun. XXXXX, str. XXXXX, 2, clientul SA ”Moldtelecom” prin intermediul a unui număr ”XXXXX” din numerotația atribuită ”XXXXX - XXXXX”, numere de telefonie fixă alocate, a terminației neautorizate a traficului internațional în rețeaua SA ”Moldtelecom”, prin ce agentul economic a încălcat ari. 5 alin. (4) din Legea Comunicațiilor Electronice nr. 241 -XVI din 1511.2007. Această concluzie se bazează pe faptul, că toate apelurile efectuate de ea acest număr sunt generate spre destinații distincte (sunt apelate diferite persoane), traficul de sosire spre acest număr nu este înregistrat. La efectuarea apelurilor de test din rețeaua internațională, numărul internațional de origine este modificat din număr internațional în număr național. Volumul traficului ilicit generat în perioada 06.03.2018 - 12.03.2018 5 de la numărul ”XXXXX” constituia 29767,45 minute. Această activitate ilegală aduce prejudiciu companiei SA ”Moldtelecom”. Astfel, suma prejudiciului adus companiei SA ”Moldtelecom” din cauza efectuării de către agentul economic a terminației de trafic internațional constituie suma de 125.708,71 lei. Luând în considerație cele menționate, a solicitai respectuos atragerea la răspundere urgentă a persoanelor implicate în comiterea infracțiunilor date conform legislației în vigoare. Potrivit sesizării privind terminația neautorizată a traficului internațional nr. XXXXX din 12.03.2018 cu anexă, Directorul General al SA ”Moldtelecom”, Dan M. informează organul de urmărire penală că de către Serviciul Securitate Informațională, Control Fraude, Monitorizare Acces din cadrul Direcției Riscuri, Control Intern SA ”Moldtelecom”, în urma analizei traficului generat din rețeaua telefoniei fixe SA ”Moldtelecom”, s-a identificat din data de 06.03.2018, efectuarea de către agentul economic ”G.A.Lev” SRLt contractul nr.XXXXX din 26.01.2018, mun. XXXXX, str. XXXXX, 2, clientul SA ”Moldtelecom”, prin intermediul a unui număr ”XXXXX” din 8 numere de telefonie fixă alocate, a terminației neautorizate a traficului internațional în rețeaua SA ”Moldtelecom”, prin ce agentul economic încalcă art. 5 alin, (4) din Legea Comunicațiilor Electronice nr. 241-XVI din 15.11.2007, acțiuni ce contravin prevederilor art. 261 Cod penal, se califică ca infracțiune. Această concluzie se bazează pe faptul, că toate apelurile efectuate de la acest număr sunt generate spre destinații distincte (sunt apelate diferite persoane), traficul de sosire spre acest număr nu este înregistrat. La efectuarea apelurilor de test din rețeaua internațională, numărul internațional de origine este modificat din număr internațional în număr național Volumul traficului ilicit generat în perioada 06.03.2018 - 12.03.2018 de la numărul ”XXXXX” constituie 29767,45 minute. Această activitate ilegală aduce prejudiciu companiei SA ”Moldtelecom”. Astfel, suma prejudiciului adus companiei SA ”Moldtelecom” din cauza efectuării de către agentul economic a terminației de trafic internațional prin intermediul numerelor specificate în Anexa 1, constituie 125.708,71 lei. Luând în considerație cele menționate, solicită respectuos atragerea la răspundere urgentă a persoanelor implicate în comiterea infracțiunilor date conform legislației in vigoare. Conform sesizării suplimentare privind terminația neautorizată a traficului internațional nr. XXXXX din 16.03.2018 cu anexă la ea, Directorul General al SA ”Moldtelecom”, D. Mitriuc, informează organul de urmărire penală, că în urma analizei traficului generat din rețeaua SA ”Moldtelecom”, prin intermediul numărului ”XXXXX”, alocat agentului economic ”G.A.Lev” SRL, contractul nr. XXXXX din 26.01.2018, mun. XXXXX, str. XXXXX, 2, clientul SA ”Moldtelecom” prin intermediul căruia s-a efectuat terminația neautorizată a traficului internațional în rețeaua SA ”Moldtelecom” prin ce agentul economic încălca art. 5 alin. (4) din Legea Comunicațiilor Electronice nr. 241 -XVI din 15.11.2007. Volumul traficului ilicit generai în perioada 06.03.2018-14.032018 de la numărul ”XXXXX” constituie 40687,9 minute. Această activitate ilegală a adus prejudiciu companiei SA ”Moldtelecom”. Suma prejudiciului din cauza efectuării de către agentul economic ”G.A.Lev” SRL a terminației neautorizate a traficului internațional prin intermediul numărului alocat ”XXXXX” în rețeaua SA ”Moldtelecom” constituie 183.790,25 lei. Potrivit sesizării suplimentare privind terminația neautorizată a traficului internațional nr. XXXXX din 19.04.2018, Directorul General al SA ”Moldtelecom”, D. Mitriuc, informează organul de urmărire penală, că în urma analizei traficului generat din rețeaua SA ”Moldtelecom” s-a constatat, că terminația neautorizată a traficului 6 internațional în rețeaua SA ”Moldtelecom” s-a efectuat prin intermediul conexiunii transport date alocat agentului economic ”G.A.Lev” SRL (IP adresa XXXXX) interconectat la servicii internet SA ”Moldtelecom” la adresa mun. XXXXX, str. XXXXX, 2, conform contractului nr. XXXXX din 10.11.2017. Prin ordonanța din 20.04.2018, sesizarea nr. XXXXX din 12.03.2018 cu anexa calculului sumei prejudiciului cauzat SA ”Moldtelecom”, sesizarea suplimentară privind terminația neautorizată a traficului internațional nr. XXXXX din 16.03.2018 cu anexa calculului sumei prejudiciului cauzat SA ”Moldtelecom” și sesizarea suplimentară privind terminația neautorizată a traficului internațional nr. XXXXX din 9.04.2018, au fost recunoscute ca mijloace materiale de probă și anexate la cauza penală. Conform procesului-verbal de ridicare din data de 27.03.2018, de la Vițu T. au fost ridicare 2 CD-uri pe care se conțin datele informatice (Wireshark) și CD-rul de model ”Verbatium” pe care este înregistrat extrasul trafic SI billing în perioada: 13.02.18-14.03.18 și descifrarea captare VOIPCalls în perioada:12.03.2018-14.03.2018. Potrivit procesului-verbal de examinare din data de 28.03.2018, au fost supuse examinării datele informatice (Wireshark) și extrasul trafic SI billing în perioada: 13.02.2018 - 14.03.2018 și descifrarea, captarea VOIPCalls în perioada: 12.03.2018 - 14.03.2018 ridicate prin procesul-verbal de ridicare din 27.03.2018 de la cet. Vițu T., prin care s-au stabilit setări SIP din engl. Session Initiation Protocol), utilizat pentru crearea, modificarea și încheierea sesiunilor între doi sau mai mulți participanți. Astfel, de sesiuni includ apeluri telefonice prin Internet, apeluri de telefonie în VOIP, fiind format pe tabel în acest sens cu indicarea protocoalelor SIP și numerele de telefon către care au fost efectuate apelurile. Conform procesului-verbal de percheziție din 14.03.2018 cu imagini foto anexate, efectuată la sediul ”G.A.Lev” SRL, situat pe adresa mun. XXXXX, str. XXXXX, 2, camera nr. 2, au fost depistate și ridicate: un laptop de model ”Lenovo ideapad Z500” cu XXXXX; bloc de alimentare laptop ”AC adapter”, XXXXX; echipament ”SIP” cu o inscripție cu cerneală albastră ”SIP internet”; router ”MicroTik” s/n: XXXXX - echipamentele erau în stare de funcționare, au fost împachetate și sigilate în pachetul nr. 1 cu semnăturile participanților. Un fragment de hârtie cu inscripția ”Rospperry Pi 2015 KCEMC1162594V-OF1E6”; fragment de hârtie cu inscripția ”login: SAdmin, password:lev@#”; o folie A4 cu inscripții manuscrise și o schemă cu cerneală albastră pe partea verso inscripție apeluri de test prin SBC între ”G.A.Lev” SRL și SA ”Moldtelecom”; stick microSD Transcend 16 GB; placă memorie RAM samsung cu inscripția ”XXXXX”; placă memorie RAM samsung cu inscripția ”XXXXX”; dispoziția ”Moldtelecom” nr. XXXXX din 28.11.2017 pe partea verso fiind inscripții manuscrise cu cerneală albastră; carnet ”Notebook pure nature” cu inscripții manuscrise cu cerneală de culoare albastră, un fragment de hârtie cu inscripția manuscrisă cu cerneală de culoare albastră ”XXXXX - XXXXX”; fragment de hârtie cu inscripții manuscrise cu cerneală albastră ”Raspberry Pi modeL3”; CD-R sigilat cu inscripția pe pachet ”GOOJODOQ”; carnet cu coperta de culoare neagră și inscripția (”Notebook” cu inscripții manuscrise de culoare albastră - obiecte ce au fost împachetate în pachet nr. 2, sigilate cu semnăturile participanților. Acte (contracte, certificate etc) pe 91 file; ștampilă SRL ”G.A.Lev” cu adeverință; ordin de încasare 7 bucăți; delegație seria BV nr.XXXXX; facturi fiscale pe 76 file; delegație seria BV nr. 729701 cu inscripții pe o filă; factură ”Moldtelecom” (dispoziție) nr. XXXXX; factură transport date nr. XXXXX - acte ce au fost împachetate și sigilate în pachetul nr. 3, semnat de participanți. 7 Potrivit procesului-verbal de ridicare din 14.03.2018, de la Prisacari A. a fost ridicată copia contractului de locațiune din 01.12.2017, încheiat între cet. Spoiala I. și SRL ”G.A.Lev”. Conform procesului-verbal de examinare din 18.04.2018, au fost supuse examinării obiectele ridicate în cadrul percheziției din data de 14.03.2018, efectuată la sediul SRL ”G.A.Lev”, situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, 2, camera nr. 2 și anume: Laptopul de model ”Lenovo ideapad Z500” cu XXXXX, cu dispozitiv de stocare a informației de model ”ST500LT012-9WS142, S/N:WOV9TLX3”, cu capacitatea de 500 GB, pe care a fost stabilit programul ”PuTTY Configuration” care este un program gratuit și open-source ce emulează un terminal fiind un client pentru SSH, Telnet, rlogin, și raw TCP protocol precum și client pentru serial console. În urma analizei link-urilor accesate s-a stabilit navigarea pe site-uri cu instrucțiuni de configurare a programei ”Asterisk”, care este un software gratis/open-source care implementează o centrală telefonică de birou (în engleză: private branch exchange, PBX). Precum orice altă centrală de birou, permite unui număr de telefoane atașate să efectueze convorbiri între ele precum și să se conecteze către alte telefoane din exterior (incluzând PSTN) precum, și accesarea a adresei ”XXXXX„, unde sunt instrucțiuni detailate privind setarea „VLAN” pe sistemul de operare routerOS și accesarea adresei ”XXXXX” unde sunt instrucțiuni detailate privind setarea ”VLAN” de la ”Mikrotik” în comun cu Cisco. Echipamentului ”SIP”, este un dispozitiv ”Raspberry Pi” cu dispozitiv de stocare a datelor ”microSD” cu capacitatea de 32 GB pe care este instalat sistemul de operare ”Raspbian GNU/Linux 8 (essie)”, au fost stabilite categoriile de fișiere depistate pe dispozitivul de stocare, istoricul comenzilor introduce de utilizator, setările și log- urileprogramului ”Asterisk”. Totodată, a fost stabilită baza de date a apelurilor efectuate prin intermediul echipamentului și anume numerele apelurilor internaționale transformate în apeluri naționale prin intermediul echipamentului care sunt redate în anexa nr. 1 (fd. 120 - 171, vol. I) la prezentul proces-verbal. Fiind examinat router-ul de model ”MikroTik” i-au fost stabilite caracteristicile. Potrivit procesului-verbal de examinare din 19.04.2018, au fost supuse examinării obiectele ridicate în cadrul percheziției la sediul SRL ”G.A.Lev”, situate în mun. XXXXX, str. XXXXX, 2, camera nr. 2, și anume: fragment de hârtie cu inscripția „Rospperry Pi 2015 KCEMC1162594V-OF1E6”; fragment de hârtie cu inscripția ”Login.SAdmin, password:lev@#”; folie A4 cu inscripții manuscrise și o schemă cu cerneală albastră pe partea verso inscripție apeluri de test prin SBC între SRL ”GA.Lev” și SA ”Moldtelecom”; stick microSD Transcend 16 GB; placă memorie RAM Samsung cu inscripția ”XXXXX”; placă memorie RAM Samsung cu inscripția „K4T1Gl64QQ- HCE6”; dispoziția SA ”Moldtelecom” nr. XXXXX din 28.11.2017 pe partea verso fiind inscripții manuscrise cu cerneală albastră; carnet ”Notebook pure nature” cu inscripții manuscrise cu cerneală de culoare albastră dintre care ”Asterisk corviewer, vacotel.support, Brocktelecom” precum, și o schemă ATC; fragment de hârtie cu inscripția manuscrisă cu cerneală de culoare albastră ”XXXXX-XXXXX”; fragment de hârtie cu inscripții manuscrise cu cerneală albastră ”Raspberry Pi modeL3”; CD-R sigilat cu inscripția pe pachet ”GOOJODOQ”; carnet cu coperta de culoare neagră și inscripția ”Notebook” cu inscripții manuscrise de culoare albastră printre care ”Rospberry Pi 2015” și numere de telefon”; ștampilă SRL ”G.A.Lev” cu adeverință; ordin de încasare nr. 1 din 09.02.2016; ordin de încasare nr. XXXXX din 13.11.2017; ordin de încasare nr. 2 din 18.10.2017; ordin de încasare nr. XXXXX din 25.10.2017; ordin de încasare nr. 68313017 din 28.12.2017; ordin de plată nr. 2 din 28.12.2017; ordin 8 de plată nr. 1 din 13.11.2017; delegație seria BV nr. XXXXXpe 48 file; delegație seria BV nr. 729701 cu inscripții pe o filă; facturi fiscale pe 76 file; factură SA ”Moldtelecom” (dispoziția) nr. XXXXX; factură transport date nr. XXXXX; certificat privind deschiderea conturilor bancare nr. 117 din 24.10.2017 pe una filă; contract de locațiune din 01.12.2017 încheiat între Spoială I. (IDNP 0971609322937) și ”G.A.Lev” SRL, reprezentat de Gavaza T. privind închirierea oficiului nr. 2 din str. XXXXX, 2, pe 3 file; contract de prestare a serviciilor publice de comunicații electronice nr. XXXXX încheiat între SA ”Moldtelecom” și ”G.A.Lev” SRL cu trei anexe pe 9 file, unde la pct. 4.9 este indicat, că abonatului îi este interzis schimbarea originii apelurilor telefonice, efectuarea terminației neautorizate a traficului telefonic, furnizarea sau utilizarea neautorizată a serviciilor de comunicații electronice, utilizând rețelele altor furnizori etc; formular privind acordarea serviciului Telefonie Fixă în regim Test, în patru exemplare; rechizite bancare ”Eximbank” S. pe una filă; statutul Societății cu Răspundere Limitată ”G.A.Lev” pe 8 file, unde la scopul și genurile de activitate este indicat: activități ale centrelor de intermediere telefonică (Call center), alte activități de servicii informaționale n.c.a., activități de închiriere și leasing de mașini și echipamente de birou (inclusiv calculatoare), comerț cu ridicata de componente și echipamente electronice și de telecomunicații, intermedieri în comerțul cu produse diverse, alte activități de servicii privind tehnologia informației; extras din registrul de stat al persoanelor juridice nr. 29896 data 23.10.2017 pe una filă; înștiințare privind luarea la evidență a întreprinderii din 23.10.2017 pe 1 filă; cerere de înregistrare a persoanei juridice din 18.10.2017, pe una filă; decizia nr. 1 a fondatorului unic al persoanei juridice SRL ”G.A.Lev” din 18.10.2017, pe una filă; cerere cu privire la acordarea accesului pe echipamentul terminal din 22.12.2017, pe una filă; cerere cu privire la acordarea accesului pe echipamentul terminal nesemnată, pe 2 file; decizie privind înregistrarea persoanei juridice din 23.10.2017 dosar nr. XXXXX, pe una filă; contract de prestare a serviciilor publice de comunicații electronice nr. XXXXX din 10.11.2017 cu trei anexe și acord nr. 1, și traducerea în limba rusă, pe 20 file; contract de prestare a serviciilor publice de comunicații electronice fără număr și dată pe 10 file; contract de prestare a serviciilor publice de comunicații electronice fără număr și dată pe 3 file; contract nr. 754539/08 din 24.10.2018, pe 4 file; anexa nr. 1,2,3,4, fără dată la contractul de prestare a serviciilor publice de comunicații electronice, pe 9 file; contract de locațiune necompletat pe 3 file; anexa nr. 4 fără dată la contractul de prestare a serviciilor publice de comunicații electronice nr. XXXXX, pe una filă; demers către SA ”Moldtelecom”, pe una filă; formular, nesemnat pe una filă; cont de plată din data de 28.12.2017, pe una filă; anexa nr. 4 fără dată la contractul de prestare a serviciilor publice de comunicații electronice nr. XXXXX, pe una filă, semnată de părți; cont de plată din data de 10.11.2017, pe una filă; anexa nr.5 la decizia C/m nr. XXXXXdin 23.12.2016 - notificarea privind inițierea activității de comerț, pe una filă; act nr. 1 de primire - predare a Echipamentelor terminale; act de achiziție a serviciilor de locațiune și a cheltuielilor aferente, seria WR nr. XXXXX din 31.01.2018. Prin extrasul din Sistemul Informațional MindBill SA ”Moldtelecom” , se confirmă înregistrarea apelurilor în rețeaua ”Moldtelecom” către numărul ”XXXXX” la 12.03.2018 și 15.03.2018 primite de la operatorul din Uzbekistan, în timpul testărilor, sub numărul ”XXXXX”. Din extrasul din sistemul Bl Cassandra al Operatorului SWO SA ”Moldtelecom”, se observă, înregistrarea la 06.03.2018 a nouă numere diferite de telefon apelate din 9 Rusia, dar care s-au înregistrat cu numărul ”373 XXXXX”, ce au fost apreciate ca ”fraudă”. Astfel, poziția inculpaților, precum că activitatea desfășurată în perioada de timp 06.03.2018 - 14.03.2018 a fost una legală, nu a fost confirmată prin niciun mijloc de probă, fiind o metodă de a evita răspunderea penală. Ori, vina inculpaților a fost dovedită prin probele materiale administrate în cadrul urmăririi penale și cercetare în ședința de judecată, care în cumul cu declarațiile reprezentantului părții vătămate și a martorilor, fiind apreciate în ansamblu, demonstrează fără nici-un dubiu activitatea infracțională a inculpaților ce a adus prejudicii materiale părții vătămate. Mai mult, prin declarațiile date în cadrul ședinței de judecată, Gavaza A. a confirmat comiterea circumstanțelor ce stau la baza învinuirii, doar că după părerea sa nu contravin cadrului legal. Nu s-a reținut nici situația comiterii întâmplătoare a unor asemenea acțiuni, fiindcă în momentul încheierii contractului de comunicații electronice nr. XXXXX din 26.01.2018 cu SA ”Moldtelecom”, beneficiarul a fost preîntâmpinat de respectarea cu strictețe a prevederilor pct. 4.9., fapt recunoscut de inculpați, anume: „ abonatului îi este interzis schimbarea originii apelurilor telefonice, efectuarea terminației neautorizate a traficului telefonic, furnizarea sau utilizarea neautorizată a serviciilor de comunicații electronice, utilizând rețelele altor furnizori etc.”. Intenția criminală se atestă și prin propunerea de către Gavaza A. de a modifica prevederile pct. 4.9. din contract, însă neacceptată de cealaltă parte contractantă. Deci, vinovăția lui Gavaza A. și Gavaza T. s-a stabilit pe deplin în ședința de judecată, iar acțiunile acestora urmează a fi încadrate juridic în baza art. 2606 alin. (1) și 2611 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, având următorii indici de calificare: frauda informatică, adică restricționarea accesului la date informatice și împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, acțiuni care au cauzat daune în proporții mari; accesul neautorizat la rețelele și serviciile de telecomunicații cu utilizarea rețelelor și serviciilor de telecomunicații ale altor operatori, acțiuni ce au cauzat daune în proporții mari, săvârșită de două persoane, cu folosirea mijloacelor tehnice speciale. Sancțiunea art. 2606 alin.(l) Cod penal prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 1350 la 1850 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 la 200 de ore, sau cu închisoare de la 2 la 5 ani, cea a art.2611 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, prevede amendă în mărime de la 1350 la 3350 unități convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani, și conform art. 16 alin. (2) Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave. La stabilirea pedepsei inculpaților, instanța de judecată a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75 Cod penal și anume, caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor comise, de persoana celor vinovați, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților, precum și de condițiile de viață ale familiei acestora, că, circumstanțe atenuante sau agravante lipsesc, anterior inculpații nu au fost în conflict cu legea, concluzionând că corectarea și reeducarea lui Gavaza A. și Gavaza T. poate avea loc prin aplicarea celei mai blânde categorii de pedeapsă prevăzute pentru asemenea fapte, sub formă de amendă în mărime minima. La fel, instanța a statuat că acțiunea civilă înaintată urmează a fost admisă, deoarece conform art. 1398 alin. (1) Cod civil, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial cauzat prin acțiune. 10 Instanța de judecată a dispus încasarea de la făptuitori a sumei de 183.790,25 lei spre recuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiune. Totodată, solicitarea acuzatorul de stat, privind încasarea cheltuielilor judiciare în beneficiul statului, în sumă de 736,96 lei, urmează a fi respinsă, deoarece aceste cheltuieli au fost efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate. Normele procedurale nu prevăd achitarea obligatorie din contul condamnatului a unor asemenea cheltuieli. În temeiul art. 106 alin. (2) lit. a) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare) utilizate sau destinate pentru săvîrșirea unei infracțiuni. Astfel, odată ce inculpații în comiterea infracțiunilor au utilizat un laptop de model ”Lenovo ideapad Z500” cu XXXXX cu dispozitiv de stocare a informației de model ”ST500LT012-9WS142, XXXXX” cu capacitatea de 500 GB, echipamentul ”SIP” dispozitiv Raspberry Pi cu un dispozitiv de stocare a datelor ”microSD” cu capacitatea de 32 GB, stick-ul microSD Transcend 16 GB, placa de memorie RAM Samsung cu inscripția ”XXXXX”, placa de memorie RAM Samsung cu inscripția ”XXXXX”, aceste bunuri urmează a fi supuse confiscării speciale.

Inculpații Gavaza Alexandr și Gavaza Tatiana au declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri. Prin care să fie achitați, din motiv că infracțiunile nu au fost săvîrșite de ei. Apelanții au invocat că, infracțiunile prevăzute în art. 2606 alin. (1) și 2611 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, care le sunt incriminate, fac parte din instituția infracțiunilor informatice ce necesită cunoștințe speciale. Deci, era necesar de a fi efectuată o expertiză informatică. Conform declarațiilor reprezentantului părții vătămate, Vițu T., inculpații au folosit programe cu setări speciale. În ședința de judecată, partea acuzării nu a putut demonstra, au fost folosite atare programe cu setări și ce fel de programe au fost folosite. Conform declarațiilor reprezentantului părții vătămate Vițu T., inculpații au avut o înțelegere prealabilă cu un operator din străinătate. În ședința de judecată, partea acuzării nu a putut demonstra dacă a existat un atare operator și nu a fost stabilită identitatea operatorului. În instanță de judecată nu a fost demonstrat de către partea acuzării care din utilajul ce aparține inculpaților a fost folosit la săvîrșirea infracțiunilor incriminate, prin ce metodă a fost folosit utilajul. Vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunilor incriminate nu a fost dovedită, fiind întemeiată pe presupuneri.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 ianuarie 2020, apelul a fost respins ca nefondat. Instanța de apel a statuat că, la examinarea cauzei s-a dat eficiență prevederilor art. 93-101, 26-27 Cod de procedură penală, instanța de fond a cercetat cauza multiaspectual, a dat aprecieri probelor prezentate prin prisma pertinenței, concludenții, coroborării lor, în baza probelor acumulate just a reținut starea de fapt și de drept pe cauză, corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpaților Gavaza A. și Gavaza T. în baza art. 2606 alin. (1) Cod penal - frauda informatică, adică restricționarea accesului la date informatice și împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, acțiuni care au cauzat daune în proporții mari, și art. 2611 alin. (2) lit. b), d) Cod penal - accesul 11 neautorizat la rețelele și serviciile de telecomunicații cu utilizarea rețelelor și serviciilor de telecomunicații ale altor operatori, acțiuni ce au cauzat daune în proporții mari, săvârșită de două persoane, cu folosirea mijloacelor tehnice special. Ori, temeinicia sentinței a fost verificată reieșind din argumentele aduse de către autorii apelului în raport cu materialul probant acumulat și cu cadrul legal existent. Deși inculpații Gavaza A. și Gavaza T. nu au recunosc vinovăția în comiterea infracțiunilor incriminate, vina acestora se dovedește prin următoarele probe: declarațiile reprezentantul părții vătămate participant în instanța de fond Vițu T. a specialistului Nemițchi R. și martorilor Budan A., Prisacari A., Cuznețov A. și, Ionel M., precum și prin procesul-verbal de sesizare despre săvîrșirea sau pregătirea pentru săvîrșirea infracțiunii din 12.03.2018; sesizarea privind terminația neautorizată a traficului internațional nr.XXXXX din 12.03.2018; sesizarea suplimentară privind terminația neautorizată a traficului internațional nr.XXXXX din 16.03.2018; sesizarea suplimentară privind terminația neautorizată a traficului internațional nr.XXXXX din 19.04.2018; procesul-verbal de examinare din data de 28.03.2018, prin care au fost supuse examinării datele informatice (Wireshark) și extrasul trafic SI billing în perioada: 13.02.2018-14.03.2018 și descifrarea, captarea VOIPCalls în perioada: 12.03.2018- 14.03.2018 ridicate prin procesulverbal de ridicare din 27.03.2018; procesul-verbal de percheziție din data de 14.03.2018 cu imaginile 12 foto anexate, efectuată la sediul “G.A. Lev” SRL; procesul-verbal de examinare din data de 18.04.2018 prin care au fost supuse examinării obiectele ridicate în cadrul percheziției din data de 14.03.2018, efectuată la sediul SRL ”G.A.Lev”; procesul-verbal de examinare din data 19.04.2018 prin care au fost supuse examinării obiectele ridicate în cadrul percheziției la sediul SRL ”G.A.Lev”; extrasul din Sistemul Informațional MindBill SA ”Moldtelecom”, prin care se confirmă înregistrarea apelurilor în rețeaua „Moldtelecom” către numărul ”XXXXX” la data de 12.03.2018 și 15.03.2018 primite de la operatorul din Uzbekistan, în timpul testărilor, sub numărul „XXXXX”; extrasul din sistemul BI Cassandra al Operatorului SWO SA ”Moldtelecom”, în care se observă înregistrarea la 06.03.2018 a nouă numere diferite de telefon apelate din Rusia, dar care s-au înregistrat cu numărul ”373 XXXXX”, ce au fost apreciate ca ”fraudă”. Probele sus-indicate formează un ansamblu probator al vinovăției inculpaților și combat argumentele părții apărării expuse în apel precum că inculpații nu sunt vinovați în comiterea infracțiunilor incriminate. În acest sens este neîntemeiată cerința inculpaților expusă în apel privind achitarea lor. Potrivit analizei elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2606 Cod penal, reiese următoarele. Obiectul juridic special al infracțiunii specificate la art. 2606 Cod penal îl constituie relațiile sociale cu privire la integritatea patrimoniului unei persoane, atunci când prezența respectivei persoane în spațiul cibernetic se cuantifică într-un anumit volum de date stocate într-un sistem informatic sau vehiculate într-o rețea. Obiectul imaterial al infracțiunii examinate îl reprezintă datele informatice. Victima infracțiunii de fraudă informatică este persoana al cărei interes patrimonial a fost prejudiciat prin acțiunea făptuitorului. Latura obiectivă a infracțiunii de fraudă informatică are următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de introducere, modificare sau ștergere a datelor informatice, de restricționare a accesului 14 la aceste date ori de împiedicare în orice mod a funcționării unui sistem informatic; 2) urmările prejudiciabile, și anume - 12 daunele în proporții mari; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Latura subiectivă a infracțiunii de fraudă informatică se caracterizează prin intenție directă. De regulă, motivul infracțiunii se exprimă în interesul material. Totodată, referitor la infracțiunea prevăzută de art. 2601 Cod penal urmează a fi reținute următoarele. Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 2611 Cod penal îl formează relațiile sociale cu privire la accesul autorizat la rețelele sau serviciile de telecomunicații. Prin acces autorizat la rețelele sau serviciile de telecomunicații se înțelege conectarea și/sau utilizarea de către o persoană fizică sau juridică a unei rețele și/sau a unui serviciu de comunicații electronice ale unui furnizor de rețele și/sau servicii, prin intermediul oricărui mijloc tehnic, cu condiția încheierii unui contract de utilizare și cu respectarea altor condiții legale. Obiectul material al faptei infracționale examinate îl reprezintă rețelele de telecomunicații (rețelele de comunicații electronice). Potrivit art.2 al Legii comunicațiilor electronice, rețeaua de comunicații electronice o constituie sistemele de transmisie și, după caz, echipamentele de comutare sau rutare, precum și alte resurse care permit transmiterea semnalelor prin suport fizic, electromagnetic sau prin orice alte mijloace, incluzând rețele de comunicații prin satelit, rețele fixe (cu comutare de circuite sau comutare de pachete, inclusiv Internet) și rețele mobile terestre, rețele de transport al energiei electrice, în cazul în care acestea sunt utilizate și pentru transmiterea semnalelor, rețele utilizate pentru difuzarea programelor audiovizuale, rețele de televiziune prin cablu, indiferent de tipul informației transmise. În calitate de obiect imaterial al infracțiunii prevăzute la art. 2611 Cod penal apar serviciile de telecomunicații (serviciile de comunicații electronice). Conform art.2 al Legii comunicațiilor electronice, serviciul de comunicații electronice reprezintă serviciul furnizat, de regulă, contra plată, care constă în întregime sau în principal în transportul semnalelor prin rețelele de comunicații electronice, inclusiv serviciile de telecomunicații și serviciile de transmisie prin rețelele utilizate pentru difuzarea de programe audiovizuale, dar fără a include serviciile prin care se furnizează conținutul informației transmise prin intermediul rețelelor sau serviciilor de comunicații electronice sau prin care se exercită controlul editorial asupra acestui conținut; de asemenea, nu se includ serviciile societății informaționale (în particular, serviciile de comerț electronic) care nu constau, în întregime sau în principal, în transportul semnalelor prin intermediul rețelelor de comunicații electronice. Latura obiectivă a infracțiunii specificate la art. 2611 Cod penal are următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă constând în acțiunea de acces neautorizat la rețelele și/sau serviciile de telecomunicații; 2) urmările 15 prejudiciabile care se exprimă în daune în proporții mari; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Potrivit Legii comunicațiilor electronice, prin acces neautorizat se înțelege conectarea și/sau utilizarea de către o persoană fizică sau juridică a unei rețele și/sau a unui serviciu de comunicații electronice ale unui furnizor de rețele și/sau servicii, prin intermediul oricărui mijloc tehnic, fără încheierea unui contract de utilizare sau fără alte temeiuri legale care ar prevedea condițiile în care furnizorul acceptă accesul. Se interzice accesul neautorizat la rețelele și/sau la serviciile de comunicații electronice ale altor furnizori, cum ar fi: a) schimbarea originii apelurilor telefonice; 13 b) terminația neautorizată a traficului telefonic; c) accesul neautorizat la elemente ale rețelei, la infrastructura și la serviciile asociate, care poate implica conectarea echipamentelor prin mijloace fixe sau mobile, inclusiv accesul la bucla locală, la infrastructura și la serviciile necesare furnizării de servicii prin bucla locală; d) furnizarea neautorizată a serviciilor de comunicații electronice, utilizând rețelele altor furnizori; e) accesul neautorizat la infrastructura fizică, inclusiv la clădiri, canalizații și piloni; f) accesul neautorizat la sistemele software, inclusiv la sistemele de suport operațional; g) accesul neautorizat la sistemul de conversie a numerelor sau la sistemele care oferă funcționalitate echivalentă; h) accesul neautorizat la rețelele fixe și mobile, în special pentru roaming; i) accesul neautorizat la sistemele de acces condiționat pentru serviciile de televiziune digitală; j) accesul neautorizat la serviciile de rețele virtuale. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art.2611 Cod penal se caracterizează prin intenție directă sau indirectă. Motivul infracțiunii se concretizează, în majoritatea cazurilor, în interesul material. În contextul dat, raportând cele expuse la materialul probant acumulat în cadrul cauzei penale, instanța de apel a conchis, că acțiunile inculpaților Gavaza A. și Gavaza T. pe deplin se încadrează în prevederile art. art. 2606 alin. (1), 2611 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. Ori, specialistul Nemițchi R. cert a indicat, că programul „Asterisk” este un program care permite efectuarea apelurilor telefonice și un set larg de servicii, apeluri internaționale, locale. Programul ”Raspberry Pi” este un echipament fizic, mini calculator, permite să fie schimbate apelurile de intrare și ieșire. Frauda a fost efectuată prin dispozitivul ”Raspberry Pi”. Programul ”Asterisk” era instalat pe dispozitivul ”Raspberry Pi”. La poliție sunt înregistrări care confirmă apelurile internaționale. Fără permisiunea și dorința inculpatului, nimeni nu putea să fraudeze, să aibă acces la dispozitiv ”Raspberry Pi”. Este posibil de conectat alte softuri dacă se distruge parola. În echipamentul care a fost dat inculpatului nu trebuia să treacă apeluri internaționale, doar locale. Accesul de peste hotare poate fi astfel, cu laptopul fiind peste hotare, Gavaza putea să se folosească prin programul ”Asterisk” fiind la distanță. La fel și martorul Budan A. a relatat, că a participat la efectuarea percheziției în or. XXXXX, în încăperea unde era instalat un notebook, un dispozitiv ”Raspberry Pi”, care aparținea lui Gavaza și „G.A.Lev” SRL. Pe masă era dispozitivul ”Raspberry Pi” și notebookul, routerul era pe geam. Toate erau în funcțiune. Respectiv s-a purces la ridicarea lucrurilor sigilate, în prezența persoanelor prezente. Ulterior echipamentul respectiv a fost supus examinării de către ofițerul de urmărire penală și specialist. Respectiv, a constatat, că dispozitivul ”Raspberry Pi” rulează pe un sistem de operare nucleu „delinex” și era instalată o aplicație care se numea ”Asterisk”, care permite rularea vocii. Din fișierele programului ”Asterisk” au stabilit că era setat pentru apeluri venite din străinătate, să fie rotate la aceste numere, astfel puteau să primească apeluri din străinătate. Utilizatorul care primea apelul, i s-a afișat un număr local, însă apelul era internațional. Totodată, programul ”Asterisk” a fost configurat din luna februarie și testat. IP-uri străine au fost depistate în fișierele date. 14 Declarațiile martorilor nominalizați au fost confirmate prin declarațiile reprezentantul părții vătămate participant în instanța de fond Vițu T., cât și prin declarațiile martorului Ionel M. Astfel, Vițu T. a relatat, că la 07.03.2018, de către Serviciu a fost identificată efectuarea din data de 06.03.2018, prin intermediul numărului de telefon ”XXXXX” a unui trafic excesiv în rețeaua SA ”Moldtelecom”. Analizând traficul de la numărul dat, prin apeluri de test au constatat, că numărul face terminații neautorizate de la rețeaua SA ”Moldtelecom”. Fiind abonat client, neavând licență de furnizor de prestare servicii și fără a avea contract cu SA ”Moldtelecom” pentru tranzitarea traficului internațional, a fost comisă o neregularitate ce constă în efectuarea de apeluri internaționale ca fiind naționale, eludând rețeaua „Moldtelecom”. Astfel, SA ”Moldtelecom” a tarificat ca trafic național înregistrat de la numărul ”XXXXX” în loc de tarif pentru trafic internațional. Terminația neautorizată a traficului internațional în rețeaua „Moldtelecom” s-a efectuat prin intermediul conexiunii transport date alocat agentului economic “G.A. Lev” SRL prin IP adresa ”XXXXX” interconectat la servicii internet SA ”Moldtelecom” la adresa mun. XXXXX str. XXXXX 2, conform contractului nr.XXXXX din 10.11.2017. De către inculpați apelurile au fost arătate ca trafic național și au fost facturați ca apeluri naționale pe când, apelurile internaționale se taxează mai scump. Din punct de vedere tehnic, traficul ilicit a avut loc foarte simplu, persoanele au utilizat un laptop, în care au instalat programe speciale și un router „Microtik” prin care aveau conexiunea la internet. Acest echipament este suficient pentru a efectua terminația neautorizată. Totodată, martorul Ionel M. a indicat, că la 12.03.2018, în urma încheierii unui contract de servicii roaming cu compania „Unitel” din Uzbekistan, înaite de a fi lansat, personal a efectuat niște teste cu operatorul dat. În procesul de testare a fost sunată de către colegul său din Uzbekistan. Când a fost sunată de către acesta a constatat, că pe ecranul telefonului său numărul s-a identificat ca fiind din XXXXX, dar nu din Uzbekistan. Adică, trebuia să se înregistreze cu numărul ”XXXXX”, însă pe ecran a apărut ”XXXXX”. Știind, că trebuie să fie un număr internațional, a constatat că ceva nu este în regulă. L-a rugat să mai sune de câteva ori și situația s-a repetat. Numărul său de serviciu la care a sunat colegul din Uzbekistan este ”XXXXX”, telefon fix. Colegul din Uzbekistan a efectuat apelul de pe un telefon mobil. Despre acest fapt, prin scrisoare a informat Serviciul control fraude al SA ”Moldtelecom”. Începând cu data de 15.03.2018, de la partenerul său deja primea apeluri al cărui număr se înregistra corect, situația s-a remediat. Declarațiile persoanelor menționate confirmă că anume inculpații Gavaza A. și Gavaza T. au accesat neautorizat rețelele și serviciile de telecomunicații ale companiei SA ”Moldtelecom”, au restricționat accesul la datele informaționale internaționale și au efectuat terminații neautorizate ale traficului voce local și internațional, generând ilegal 40687,9 minute. De altfel, inculpatul Gavaza A. nu a negat faptul că în cadrul percheziției la sediul SRL ”G.A.Lev”, situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, 2, camera nr.2, s-a depistat dispozitiv ”Raspberry Pi” și router ”MikroTik”, având setate programe utilizate pentru generarea traficului voce în rețeaua de telefonie ca ”Asterisk” și ”PuTTY Configuration”, însă inculpatul a indicat că nu posedă cunoștințe în programe tehnice, iar programa inițială a fost instalată de Cuznețov A. Totodată, martorul Cuznețov A. a relatat, că în luna ianuarie 2018, anume Gavaza Alexandr s-a adresat la el pentru a-l ajuta să instaleze un program în laptop. Astfel, el i-a instalat programul ”PUTTY” - specific pentru conectarea la distanță a calculatorului de comandă prompt. 15 Urmează a fi respinse argumentele apelanților, precum că ei au instalat aparatajul tehnic ce a fost depistat, pentru a efectua un sondaj de opinie în timpul alegerilor din R. Moldova. Apelurile telefonice efectuate prin aparatajul inculpaților a avut loc din Republica Uzbekistan și Federația Rusă, pe când convorbirile telefonice locale nici nu li se incriminează inculpaților. În acest sens, vinovăția inculpaților se confirmă pe deplin prin extrasul din Sistemul Informațional MindBill SA ”Moldtelecom”, prin care se confirmă înregistrarea apelurilor în rețeaua „Moldtelecom” către numărul ”XXXXX” la data de 12.03.2018 și 15.03.2018 primite de la operatorul din Uzbekistan, în timpul testărilor, sub numărul „XXXXX” (f.d. 115, vol. II) și extrasul din sistemul BI Cassandra al Operatorului SWO SA ”Moldtelecom”, în care se observă înregistrarea la 06.03.2018 a nouă numere diferite de telefon apelate din Rusia, dar care s-au înregistrat cu numărul ”373 XXXXX”, ce au fost apreciate ca ”fraudă”. Folosirea de către inculpați a unor aparataje și programe ce se află în folosință generală nu neagă vinovăția lor, or, aceștia l-au folosit în mod fraudulos și neautorizat, pentru comiterea infracțiunilor, cauzând prejudicii 18 operatorului de telefonie. Faptele date se confirmă și prin: procesul-verbal de examinare din data de 18.04.2018 prin care au fost supuse examinării obiectele ridicate în cadrul percheziției din data de 14.03.2018, efectuată la sediul SRL ”G.A.Lev”, situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, 2, camera nr.2 și anume: Laptopul de model ”Lenovo ideapad Z500” cu XXXXX, cu dispozitiv de stocare a informației de model ”ST500LT012-9WS142, S/N:WOV9TLX3”, cu capacitatea de 500 GB, pe care a fost stabilit programul ”PuTTY Configuration” care este un program gratuit și open-source ce emulează un terminal fiind un client pentru SSH, Telnet, rlogin, și raw TCP protocol precum și client pentru serial console. În urma analizei link-urilor accesate s-a stabilit navigarea pe site-uri cu instrucțiuni de configurare a programei ”Asterisk”, care este un software gratis/open-source care implementează o centrală telefonică de birou (în engleză: private branch exchange, PBX). Precum orice altă centrală de birou, permite unui număr de telefoane atașate să efectueze convorbiri între ele, precum și să se conecteze către alte telefoane din exterior (incluzând PSTN) precum, și accesarea adresei ”XXXXX”, unde sunt instrucțiuni detailate privind setarea ”VLAN” pe sistemul de operare routerOS și accesarea adresei ”XXXXX” unde sunt instrucțiuni detailate privind setarea ”VLAN” de la ”Mikrotik” în comun cu Cisco. Echipamentul ”SIP”, este un dispozitiv ”Raspberry Pi” cu dispozitiv de stocare a datelor ”microSD” cu capacitatea de 32 GB pe care este instalat sistemul de operare ”Raspbian GNU/Linux 8 (essie)”, au fost stabilite categoriile de fișiere depistate pe dispozitivul de stocare, istoricul comenzilor introduce de utilizator, setările și log- urile programului ”Asterisk”. Totodată, a fost stabilită baza de date a apelurilor efectuate prin intermediul echipamentului, și anume numerele apelurilor internaționale transformate în apeluri naționale prin intermediul echipamentului, care sunt redate în anexa nr.1 (f.d.120-171, vol. I) la prezentul procesvebal. Fiind examinat router-ul de model ”MikroTik” i-au fost stabilite caracteristicile. Nu putut fi reținute nici argumentele inculpaților, precum că setările în program au apărut când au intervenit colaboratorii de poliție. Or, neregulile în rețea au început și au fost depistate la data de 06.03.2018, pe când percheziția la sediul SRL ”G.A.Lev” a avut loc la data de 14.03.2018, iar potrivit declarațiilor martorului Ionel M., începând cu data de 15.03.2018, de la partenerul său din Uzbekistan deja primea apeluri al cărui număr se înregistra corect, situația s-a remediat. Așadar, faptul că situația sa remediat imediat după data de 14.03.2018, adică după petrecerea percheziției la sediul SRL ”G.A.Lev”, denotă o dată în plus, că anume inculpații Gavaza A. și Gavaza T. au accesat 16 neautorizat rețelele și serviciile de telecomunicații ale companiei SA ”Moldtelecom”, au restricționat accesul la datele informaționale internaționale și au efectuat terminații neautorizate ale traficului voce local și internațional, generând ilegal 40687,9 minute. Vinovăția inculpaților Gavaza A. și Gavaza T. a fost confirmată și prin probele scrise anexate la materialele cauzei. Așa, potrivit extrasului din Sistemul Informațional MindBill SA ”Moldtelecom”, prin care se confirmă înregistrarea apelurilor în rețeaua „Moldtelecom” către numărul ”XXXXX” la data de 12.03.2018 și 15.03.2018 primite de la operatorul din Uzbekistan, în timpul testărilor, sub numărul „XXXXX”. Iar în extrasul din sistemul BI Cassandra al Operatorului SWO SA ”Moldtelecom”, se observă înregistrarea la 06.03.2018 a nouă numere diferite de telefon apelate din Rusia, dar care s-au înregistrat cu numărul ”373 XXXXX”, ce au fost apreciate ca ”fraudă”. Sunt relevante și alegațiile părții apărării, precum că inculpații și SRL ”G.A.Lev” nu au înregistrat nici un venit și ultimilor nu le-a fost transferată nici o sumă de bani de peste hotarele țării. Or, victima infracțiunii de fraudă informatică este persoana al cărei interes patrimonial a fost prejudiciat prin acțiunea făptuitorului și nu este obligatorie obținerea veniturilor de către făptaș. Totodată, un element obligatoriu al laturii obiective a infracțiunilor prevăzute la art. art. 2606 alin. (1), 2611 alin. (2) lit. b), d) Cod penal îl constituie urmările prejudiciabile, și anume - daunele în proporții mari, care este prezent în cazul din speță, părții vătămate SA „Moldtelecom” fiindu-i cauzate daune în proporții mari în sumă de 183.790,25 lei. Cele indicate supra, inclusiv probele scrise cercetate suplimentar în instanța de apel, confirmă în afara oricărui dubiu că infracțiunile au fost comise cu intenție directă de către inculpați, care au folosit aparataj hard și soft special. Argumentele inculpaților precum că nevinovăția lor se confirmă prin faptul că, ajustările necesare au fost făcute de către specialistul SA „Moldtelecom” - Al Cuznețov, care a instalat programa inițială, Colegiul penale le respinge. Martorul Cuznețov Alexandr a relatat, că la cererea lui Gavaza Alexandr i-a instalat în laptopul acestuia programul ”PUTTY” - specific pentru conectarea la distanță a calculatorului de comandă, fapt ce permitea inculpaților să efectuieze manipulările necesare la distanță. Acțiunile inculpaților Gavaza A. și Gavaza T. pe deplin se încadrează în componența infracțiunilor prevăzute de art. 2606 alin. (1) Cod penal - frauda informatică, adică restricționarea accesului la date informatice și împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, acțiuni care au cauzat daune în proporții mari, și art. 2611 alin. (2) lit. b), d) Cod penal - accesul neautorizat la rețelele și serviciile de telecomunicații cu utilizarea rețelelor și serviciilor de telecomunicații ale altor operatori, acțiuni ce au cauzat daune în proporții mari, săvârșită de două persoane, cu folosirea mijloacelor tehnice special. În așa mod, instanța de fond corect a statuat că, probele cercetate, confirmă în afara oricărui dubiu rezonabil, că inculpații Gavaza A. și Gavaza T. au accesat neautorizat rețelele și serviciile de telecomunicații ale companiei SA ”Moldtelecom”, au restricționat accesul la datele informaționale internaționale și au efectuat terminații neautorizate ale traficului voce local și internațional, generând ilegal 40687,9 minute. Argumentarea făcută de instanță corespunde circumstanțelor cauzei și nu sunt temei de a interveni în soluția adoptată pe cauză. Instanța de fond, la stabilirea pedepsei inculpaților s-a condus de prevederile art. 61 Cod penal, la fel și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 7 și 75 Cod penal. Potrivit prevederilor art. 61 alin. (1) Cod penal pedeapsa penală 17 este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. (2) Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cît și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Pedeapsa stabilită inculpaților a fost numită în limitele sancțiunilor prevăzute la articolele corespunzătoare din Codul penal, și care este adecvată celor comise, care se racordă la toate circumstanțele stabilite, la personalitatea inculpaților, precum și la consecințele comiterii de către aceștia a infracțiunilor pentru care au fost condamnați, și care își va atinge scopurile puse de pedeapsa penală. Prima instanță întemeiat și legal a concluzionat, că corectarea și reeducarea inculpaților este posibilă fără izolarea lor de societate, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de amendă, pedeapsa dată va corecta vinovații și va asigura scopurile pedepsei.

Avocatul Iurie Caraman a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpații să fie achitați. Recurentul a invocat că, decizia instanței de apel este una neîntemeiată și ilegală, or, în speță instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, deoarece a omis să dea aprecierea cuvenită probatoriului, care nicidecum nu demonstrează, că în acțiunile inculpaților Gavaza A. și Gavaza T. sunt întrunite elementele infracțiunii de care au fost învinuiți. Încălcarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 CoEDO, prin faptul că lui Gavaza A. și Gavaza T. le-a fost înaintată o învinuire vagă și neclară cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 2606 alin. (1) Cod penal. Aceasta, deoarece instanțele de judecată au reținut faptele incriminate așa cum au fost formulate în ordonanțele de punere sub învinuire, care contrar art. 281 Cod de procedură penală nu conțin indicarea datei de săvârșire a infracțiunii. Instanța de apel a apreciat probatoriul unilateral, nu a dat eficiența cuvenită probelor administrate, s-a mărginit la aprecierea făcută de instanța de fond, fără a lua în considerație criticile și observațiile aduse de partea apărării. Proces-verbal de examinare, având în vedere că un participant a fost avertizat despre răspunderea prevăzută de art. 312 Cod penal, afară că reprezintă o descrie a obiectelor examinare (metoda observației), abundă de concluzii, adică în esență substituie un act (raport) de expertiză, fără a fi respectate cerințele legale cu privire la respectivul procedeu de probațiune. Însă, nici instanța de apel, nici instanța de fond nu a dat apreciere acestei probe sub aspectul pertinenței și utilității. Procesul-verbal de examinare din 18.04.2018, prin care au fost supuse examinării obiectele ridicate în cadrul percheziției din 14.03.2018 și anume: laptopul de marca/model ”Lenovo ideapad Z500”, dispozitivul ”Raspberry Pi”; routerul de model ”MikroTik” nu conține informații cu referire la procedeele tehnico-științifice și metodele aplicate pentru a obține date din dispozitivele examinate, corectitudinea obținerii acestor date, calificarea persoanelor care au efectuat examinarea respectivă. Concluziile făcute în procesul verbal de examinare din 18.04.2018 nu fac trimitere la literatura de specialitate, metode, experimente unanim recunoscute de mediul 18 academic/cercetători teoretico-practici, specialiști notorii în domeniul programării, informaticii și tehnologiilor informaționale. Prin contractele nr.924006417 din 10.11.2017 de prestare a serviciilor internet și nr.XXXXX de atribuire a numerelor de telefon dintre S.A. ”Moldtelecom” și ”G.A.Lev” SRL este dovedit că au fost încheiate pentru ca ”G.A.Lev” SRL să înființeze un call- centru, care de fapt este/reprezintă o centrală telefonică de birou. Respectiv, programul ”Asterisk” este un program care asigură funcționarea centralei telefonice de birou. Instanța de apel a reținut ca probe de vinovăție a inculpaților probe, care nu că coroborează între ele, dar sunt contradictorii. Logic ar rezulta, că: - informația (wireshark), înscrise pe două DVD-R ”Verbatim” și fxtras_trafic_SI_billing_13.02.2018-14.03.2018, descifrarea captarea VOIPCalls_12-14.03.2018, înscrise pe CD-R ”Verbatim” ar trebui să conțină înscrisul cu privire la apelul de intrare din 12.03.2018 cu nr. XXXXX de la operatorul din Uzbekistan și/sau apelul de ieșire de la nr. XXXXX către nr. 0227000928, adică să confirme declarațiile martorului Ionel M. Însă, conform listei numerelor de telefoane indicate în procesul-verbal de examinare din 28.03.2018 - numerele XXXXX și/sau 0227000928 nu se regăsesc. Instanța de apel a reținut ca probă și extrasul din SI MindBill S.A. ”Moldtelecom”, prin care se determină înregistrarea apelurilor în rețeaua SA ”Moldtelecom” către nr. XXXXX la 12.03.2018 și 15.03.2018, primite de la operatorul din Uzbekistan, în timpul testelor, sub nr. XXXXX, fără a o supune analizei sub aspectul utilității, pertinenței și coroborării cu alte probe. În caz contrar, instanța de apel urma să motiveze, de ce în materialele dosarului penal lipsesc date (documente/probe) cu referire la celelalte apeluri internaționale, dacă operatorul S.A. ”Moldtelecom” la 12.03.2018 a ”identificat” schimbarea originii apelului din Uzbekistant de la nr. XXXXX prin nr. XXXXX către nr. 0227000928. Dacă aparent faptele incriminate lui Gavaza A. ar arăta legătura cauzală cu acesta (programul ”Asterisk”), deoarece însăți Gavaza A. recunoaște și declară că nemijlocit el s-a ocupat de activitatea economică a ”G.A.Lev” S.R.L., inclusiv de instalarea (prin intermediul specialiștilor) a aparatajului necesar pentru funcționarea call-centre-lui, atunci prezența programului ”Asterisk” este motivată de la sine ca element necesar pentru funcționarea unui call-centru. Probele administrate la dosarul de învinuire a lui Gavaza A. și Gavaza T. nu dovedesc/lipsesc probe care ar demonstra documentar. Pronunțând soluția, nici instanța de fond, nici instanța de apel nu a răspuns la întrebarea, de ce depistând la 12.03.2018 comiterea fraudei/infracțiunii prin intermediul nr. de telefon XXXXX (episodul cu apelul din Uzbekistan de la nr. XXXXX), S.A. ”Moldtelecom”, ca operator național de telefonie, nu a curmat ”ilegalitatea”, cu toate că avea posibilitatea tehnică de a întrerupe legătura telefonică și accesul la internet a ”G.A.Lev” SRL. și a permis continuarea acțiunilor ”infracționale” până la 14.03.2018. Probatoriul administrat la prezenta cauză penală, inclusiv declarațiile reprezentantului S.A. ”Moldtelecom” Vițu T. demonstrează că între S.A. ”Moldtelecom” și ”G.A.Lev” S.R.L. au fost încheiate contractul contractele nr. 924006417 din 10.11.2017 de prestare a serviciilor internet și nr. XXXXX de atribuire a numerelor de telefon pentru ca ”G.A.Lev” SRL să înființeze un call-centru, care de fapt este/reprezintă o centrală telefonică de birou. Adică, ”G.A.Lev ” SRL a avut acces autorizat la rețeaua S.A. ”Moldtelecom”. 19 Reținând fapta așa cum a fost formulate în ordonanțele de punere sub învinuire ale lui Gavaza A. și Gavaza T., nici instanța de fond, nici instanța de apel nu a identificat ale căror alți operatori soții Gavaza au folosit rețelelor și serviciilor de telecomunicații. În actul de învinuire nu este identificat cum (metoda) a fost restricționat accesul la date informatice, cui i-a fost restricționat accesul respectiv, împiedicarea, în care alt mod a avut loc, a funcționării sistemului informatic. Lăsând deoparte probatoriul administrat la prezenta cauză, în eventualitatea că o asemenea infracțiune ar fi avut loc, atunci prin acțiunile frauduloase, asupra cărora insistă partea vătămată este vorba de neîncasarea unor plăți (a diferențelor de taxe a apelurilor internaționale față de apelurile interne) - ce în esență reprezintă venit ratat. Venitul ratat nu echivalează cu noțiunea de daună în sensul dispoziției la art. 2606, 2611 și 126 Cod penal. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală - instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, deoarece a omis să dea apreciere cuvenită probatoriului, nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Conform art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Sub acest aspect se reține că, recursul este fondat în drept pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, care prevăd următoarele temeiuri - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii (pct. 5. din decizie). Însă, în recursul respectiv, în pofida normelor de drept enunțate, nu este specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârilor contestate, care ar fi erorile de drept și esența că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța ar admis o eroare gravă de fapt, dar raportată la prescripțiile din art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care ar fi afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, fiind omisă în totalitate argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 5. din decizie). Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al 20 avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, când nu sunt întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul declarat de avocat, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpaților și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestora, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpaților, reprezentantul părții vătămate Vițu T. a specialistului Nemițchi R., a martorilor Budan A., Prisacari A., Cuznețov A. și Ionel M., procesul-verbal de sesizare despre săvîrșirea sau pregătirea pentru săvîrșirea infracțiunii din 12.03.2018; sesizarea privind terminația neautorizată a traficului internațional nr. XXXXX din 12.03.2018; sesizarea suplimentară privind terminația neautorizată a traficului internațional nr. XXXXX din 16.03.2018; sesizarea suplimentară privind terminația neautorizată a traficului internațional nr.XXXXX din 19.04.2018; procesul-verbal de examinare din data de 28.03.2018, prin care au fost supuse examinării datele informatice (Wireshark) și extrasul trafic SI billing în perioada: 13.02.2018-14.03.2018 și descifrarea, captarea VOIPCalls în perioada: 12.03.2018- 14.03.2018 ridicate prin procesul-verbal de ridicare din 27.03.2018; procesul-verbal de percheziție din data de 14.03.2018 cu imaginile foto anexate, efectuată la sediul “G.A. Lev” SRL; procesul-verbal de examinare din data de 18.04.2018 prin care au fost supuse examinării obiectele ridicate în cadrul percheziției din data de 14.03.2018, efectuată la sediul SRL ”G.A.Lev”; procesul-verbal de examinare din data 19.04.2018 prin care au fost supuse examinării obiectele ridicate în cadrul percheziției la sediul SRL ”G.A.Lev”; extrasul din Sistemul Informațional MindBill SA ”Moldtelecom”, prin care se confirmă înregistrarea apelurilor în rețeaua „Moldtelecom” către numărul ”XXXXX” la data de 12.03.2018 și 15.03.2018 primite de la operatorul din Uzbekistan, în timpul testărilor, sub numărul „XXXXX”; extrasul din sistemul BI Cassandra al Operatorului SWO SA ”Moldtelecom”, în care se observă înregistrarea la 06.03.2018 a nouă numere diferite de telefon apelate din Rusia, dar care s-au înregistrat cu numărul ”373 XXXXX”, ce au fost apreciate ca ”fraudă”, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele indicând motivele pentru care au respins dovezile și versiunile apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detailat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol, probele administrate pe caz 21 demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunilor prevăzute la art. 2606 alin. (1), 2611 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6§1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursul, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2. - 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). Totodată, conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, în recurs pot fi invocate doar acele temeiuri care au fost indicate și în apel, astfel că argumentele specificate în recursul ordinar că: „...Încălcarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 CoEDO, prin faptul că lui Gavaza A. și Gavaza T. le-a fost înaintată o învinuire vagă și neclară cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 2606 alin. (1) Cod penal. Aceasta, deoarece instanțele de judecată au reținut faptele incriminate așa cum au fost formulate în ordonanțele de punere sub învinuire, care contrar art. 281 Cod de procedură penală nu conțin indicarea datei de săvârșire a infracțiunii. Proces-verbal de examinare, având în vedere că un participant a fost avertizat despre răspunderea prevăzută de art. 312 Cod penal, afară că reprezintă o descrie a obiectelor examinare (metoda observației), abundă de concluzii, adică în esență substituie un act (raport) de expertiză, fără a fi respectate cerințele legale cu privire la respectivul procedeu de probațiune. Însă, nici instanța de apel, nici instanța de fond nu a dat apreciere acestei 22 probe sub aspectul pertinenței și utilității. Procesul-verbal de examinare din 18.04.2018, prin care au fost supuse examinării obiectele ridicate în cadrul percheziției din 14.03.2018 și anume: laptopul de marca/model ”Lenovo ideapad Z500”, dispozitivul ”Raspberry Pi”; routerul de model ”MikroTik” nu conține informații cu referire la procedeele tehnico-științifice și metodele aplicate pentru a obține date din dispozitivele examinate, corectitudinea obținerii acestor date, calificarea persoanelor care au efectuat examinarea respectivă. Concluziile făcute în procesul verbal de examinare din 18.04.2018 nu fac trimitere la literatura de specialitate, metode, experimente unanim recunoscute de mediul academic/cercetători teoretico-practici, specialiști notorii în domeniul programării, informaticii și tehnologiilor informaționale. Prin contractele nr.924006417 din 10.11.2017 de prestare a serviciilor internet și nr.XXXXX de atribuire a numerelor de telefon dintre S.A. ”Moldtelecom” și ”G.A.Lev” SRL este dovedit că au fost încheiate pentru ca ”G.A.Lev” SRL să înființeze un call- centru, care de fapt este/reprezintă o centrală telefonică de birou. Respectiv, programul ”Asterisk” este un program care asigură funcționarea centralei telefonice de birou. Logic ar rezulta, că: - informația (wireshark), înscrise pe două DVD-R ”Verbatim” și fxtras_trafic_SI_billing_13.02.2018-14.03.2018, descifrarea captarea VOIPCalls_12- 14.03.2018, înscrise pe CD-R ”Verbatim” ar trebui să conțină înscrisul cu privire la apelul de intrare din 12.03.2018 cu nr. XXXXX de la operatorul din Uzbekistan și/sau apelul de ieșire de la nr. XXXXX către nr. 0227000928, adică să confirme declarațiile martorului Ionel M. Însă, conform listei numerelor de telefoane indicate în procesul- verbal de examinare din 28.03.2018 - numerele XXXXX și/sau 0227000928 nu se regăsesc. Instanța de apel a reținut ca probă și extrasul din SI MindBill S.A. ”Moldtelecom”, prin care se determină înregistrarea apelurilor în rețeaua SA ”Moldtelecom” către nr. XXXXX la 12.03.2018 și 15.03.2018, primite de la operatorul din Uzbekistan, în timpul testelor, sub nr. XXXXX, fără a o supune analizei sub aspectul utilității, pertinenței și coroborării cu alte probe. În caz contrar, instanța de apel urma să motiveze, de ce în materialele dosarului penal lipsesc date (documente/probe) cu referire la celelalte apeluri internaționale, dacă operatorul S.A. ”Moldtelecom” la 12.03.2018 a ”identificat” schimbarea originii apelului din Uzbekistant de la nr. XXXXX prin nr. XXXXX către nr. 0227000928. Dacă aparent faptele incriminate lui Gavaza A. ar arăta legătura cauzală cu acesta (programul ”Asterisk”), deoarece însăți Gavaza A. recunoaște și declară că nemijlocit el s-a ocupat de activitatea economică a ”G.A.Lev” S.R.L., inclusiv de instalarea (prin intermediul specialiștilor) a aparatajului necesar pentru funcționarea call-centre-lui, atunci prezența programului ”Asterisk” este motivată de la sine ca element necesar pentru funcționarea unui call-centru. Pronunțând soluția, nici instanța de fond, nici instanța de apel nu a răspuns la întrebarea, de ce depistând la 12.03.2018 comiterea fraudei/infracțiunii prin intermediul nr. de telefon XXXXX (episodul cu apelul din Uzbekistan de la nr. XXXXX), S.A. ”Moldtelecom”, ca operator național de telefonie, nu a curmat ”ilegalitatea”, cu toate că avea posibilitatea tehnică de a întrerupe legătura telefonică și accesul la internet a ”G.A.Lev” SRL. și a permis continuarea acțiunilor ”infracționale” până la 14.03.2018. Probatoriul administrat la prezenta cauză penală, inclusiv declarațiile reprezentantului S.A. ”Moldtelecom” Vițu T. demonstrează că între S.A. ”Moldtelecom” și ”G.A.Lev” S.R.L. au fost încheiate contractul contractele nr. 924006417 din 10.11.2017 de prestare a serviciilor internet și nr. XXXXX de atribuire a numerelor de telefon pentru ca ”G.A.Lev” SRL să înființeze un call-centru, care de fapt este/reprezintă o centrală telefonică de birou. Adică, ”G.A.Lev ” SRL a avut acces 23 autorizat la rețeaua S.A. ”Moldtelecom”. În actul de învinuire nu este identificat cum (metoda) a fost restricționat accesul la date informatice, cui i-a fost restricționat accesul respectiv, împiedicarea, în care alt mod a avut loc, a funcționării sistemului informatic. Lăsând deoparte probatoriul administrat la prezenta cauză, în eventualitatea că o asemenea infracțiune ar fi avut loc, atunci prin acțiunile frauduloase, asupra cărora insistă partea vătămată este vorba de neîncasarea unor plăți (a diferențelor de taxe a apelurilor internaționale față de apelurile interne) - ce în esență reprezintă venit ratat. Venitul ratat nu echivalează cu noțiunea de daună în sensul dispoziției la art. 2606, 2611 și 126 Cod pena.” nu au fost invocate și în apel, deci nu au niciun suport legal (pct. 3.- 5. din decizie). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile atacate cuprind motive clare legale pe care se întemeiază soluția, că instanțele nu au admis vre-o eroare gravă de fapt, care să le fi afectat soluția, că în acțiunile inculpatului sunt întrunite elementele infracțiunii, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Iurie Caraman, împotriva sentinței Judecătoriei Soroca din 28 decembrie 2018 și deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Bălți din 23 ianuarie 2020, în privința inculpaților Gavaza Alexandr XXXXX și Gavaza Tatiana XXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată la 03 septembrie 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 24