1ra-1508/2020 — art. 260-6 alin. 1, 261-1 alin. 2 lit. b, d Cp

1ra-1508/2020 — art. 260-6 alin. 1, 261-1 alin. 2 lit. b, d Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1508/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în principiu

a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei XXXXX din 28 decembrie 2018 și

deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Bălți din 23 ianuarie 2020, declarat de avocatul

Iurie Caraman în numele inculpaților

Gavaza Alexandr XXXXX, născut

la XXXXX, domiciliat în or. XXXXX, str. XXXXX,

XXXXX, ap. XXXXX, și în s. XXXXX, R. Ukraina,

cetățean al R. Ukraina, fără antecedente penale.

Gavaza Tatiana XXXXX, născută

la XXXXX, originară și locuitoare a or. XXXXX, str.

XXXXX, XXXXX, ap. XXXXX, cetățeancă a R. Moldova,

fără antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 14.05.2018 - 28.12.2018,

instanța de apel: 25.01.2019 - 23.01.2020,

instanța de recurs: 03.06.2020 - 05.08.2020.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 2606 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 1350 unități

convenționale și art. 2611 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la amendă în mărime de 1350

unități convenționale.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de amendă

în mărime de 1400 unități convenționale, echivalentul a 70.000 lei.

Gavaza Tatiana a fost condamnată în baza art. 2606 alin. (1) Cod penal la amendă

în mărime de 1350 unități convenționale și art. 2611 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la

amendă în mărime de 1350 unități convenționale.

1

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de amendă

în mărime de 1400 unități convenționale, echivalentul a 70.000 lei.

De la inculpați s-a încasat, solidar, în beneficiul SA ”Moldtelecom” prejudiciul

material în mărime de 183.790,25 lei.

Solicitarea procurorului privind încasarea de la inculpați în contul statului a

cheltuielilor judiciare a fost respinsă ca neîntemeiată.

Corpurilor delicte: laptopul de marca/model ”Lenovo ideapad Z500” cu XXXXX

cu dispozitiv de stocare a informației de model ”ST500LT012-9WS142, XXXXX” cu

capacitatea de 500 GB, echipamentul ”SIP” dispozitiv Raspberry Pi cu un dispozitiv de

stocare a datelor ”microSD” cu capacitatea de 32 GB, stick-ul ”microSD Transcend” 16

GB, placa de memorie RAM Samsung cu inscripția ”XXXXX”, placa de memorie RAM

Samsung cu inscripția ”XXXXX”, au fost supuse confiscării speciale, în baza art. 106

Cod penal, prin trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului.

de timp cuprinsă între 06.03.2018 și 14.03.2018, acționând prin înțelegere prealabilă și

de comun acord, intenționat, având scopul accesului ilegal la rețelele și serviciile de

telecomunicații ale companiei SA ”Moldtelecom”, în vederea obținerii unui beneficiu

material pentru sine și pentru altul, sub pretextul prestării serviciilor de ”Call Centru”,

au fondat întreprinderea “G.A.Lev” SRL, cu sediul în mun. XXXXX, str. Independenței

73, al cărei administrator este Gavaza T., utilizând fraudulos numărul ”XXXXX” din

numerotația de telefonie fixă ”XXXXX - XXXXX”, atribuită de către compania de

telecomunicații SA ”Moldtelecom”, au închiriat camera nr. 2 a imobilului situat pe str.

XXXXX, XXXXX, din mun. XXXXX, unde au instalat un sistem informatic de model

”Lenovo ideapad Z500”, interconectat la un dispozitiv ”Raspberry Pi” și router

”MikroTik”, având setate programe utilizate pentru generarea traficului voce în rețeaua

de telefonie ca ”Asterisk” și ”PuTTY Configuration”, fiind conectați la rețeaua internet

a furnizorului de servicii SA ”Moldtelecom”, prin intermediul IP adresei XXXXX, au

accesat neautorizat rețelele și serviciile de telecomunicații ale companiei SA

”Moldtelecom”, au restricționat accesul la datele informaționale internaționale și au

efectuat terminații neautorizate ale traficului voce local și internațional, generând ilegal

40687,9 minute, cauzând astfel 3 companiei SA ”Moldtelecom” daune în proporții mari

în sumă de 183.790,25 lei.

Tot el, Gavaza A., împreună cu Gavaza T., în vederea realizării intențiilor lor

infracționale, acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord, intenționat,

urmărind scopul obținerii unui beneficiu material pentru sine și pentru altul, sub

pretextul prestării serviciilor de ”Call Centru”, au fondat întreprinderea “G.A.Lev” SRL,

cu sediul pe str. Independenței, 73, mun. XXXXX, al cărei administrator este Gavaza

T., utilizând fraudulos numărul ”XXXXX” din numerotația de telefonie fixă ”XXXXX

- XXXXX”, atribuită companiei date de către compania de telecomunicații SA

”Moldtelecom”, au închiriat camera nr. 2 a imobilului situat pe str. XXXXX, XXXXX,

din mun. XXXXX, unde au instalat un sistem informatic de model ”Lenovo ideapad

Z500”, interconectat la un dispozitiv ”Raspberry Pi” și router ”MikroTik”, având setate

programe utilizate pentru generarea traficului voce în rețeaua de telefonie ca ”Asterisk”

și ”PuTTY Configuration”, fiind conectați la rețeaua internet a furnizorului de servicii

SA ”Moldtelecom”, prin intermediul IP adresei XXXXX, au accesat neautorizat rețelele

și serviciile de telecomunicații ale companiei SA ”Moldtelecom”, au restricționat

accesul la datele informaționale internaționale și au efectuat terminații neautorizate ale

2

traficului voce local și internațional, împiedicând funcționarea sistemelor informatice

ale companiei SA ”Moldtelecom”, au generat ilegal 40687,9 minute, cauzând astfel

companiei SA ”Moldtelecom” daune în proporții mari în sumă de 183.790,25 lei.

Instanța a reținut că, inculpatul Gavaza A. nu a recunoscut vina indicând, că

învinuirea nu corespunde realității. Între firma ”G.A.Lev” SRL, al cărei administrator

este soția Gavaza T. și SA ”Moldtelecom” a fost încheiat un contract de prestare a

serviciilor. Din cauza, că nu poseda cunoștințe tehnice cuvenite, a apelat la serviciile

unui specialist pentru a instala echipamentul ca să funcționeze corespunzător cerințelor

pentru a putea petrece testările, ca ulterior SA ”Moldtelecom” să permită utilizarea

serviciilor. Astfel, a găsit o persoană pe nume Ivan, care era angajat al SA

”Moldtelecom” și l-a ajutat să instaleze tot echipamentul. A început activitatea la

06.03.2018. La 14.03.2018, la oficiu s-au prezentat colaboratorii de poliție, care au

efectuat percheziție ridicând întreg utilajul tehnic și toate actele. La materialele cauzei

nu sunt probe ce ar demonstra vina în comiterea faptei incriminate. Indică, că în tehnica

pe care o utiliza el, lipsea programa cu setări pentru a comite asemenea faptă, aceste

setări au apărut în momentul când au intervenit colaboratorii poliției și au efectuat

percheziția, procedură în timpul căreia nu au fost prezenți martori asistenți. La fel,

pachetele cu obiectele ridicate au fost desigilate și examinate în lipsa sa. În cazul dat,

consideră că în mod obligatoriu trebuia să fie efectuată o expertiză tehnică, iar în lipsa

unei concluzii a expertului nu poate fi vorba de introducerea unor setări speciale în

programa de tehnică pe care o utiliza. Posibil reprezentanții poliției au introdus setările,

dar nu poate spune concret cu ce scop. Tehnica care a fost ridicată din oficiu îi aparține,

în afară de router-ul ”Microtik” care este al SA ”Moldtelecom”. Când a încheiat

contractul cu SA ”Moldtelecom” a luat cunoștință cu toate prevederile, inclusiv și cu

cele din pct. 4.9, mai mult angajații întreprinderii i-au atras atenția la acest punct. Nu a

solicitat ca să fie schimbat, doar a vrut modificarea punctului referitor la colaborarea cu

alte întreprinderi ce prestează activități similare ca și ”G.A.Lev” SRL. I s-a răspuns, că

o asemenea colaborare nu este exclusă, doar să existe transparență. Scopul înființării

SRL ”G.A.Lev” a fost de a presta servicii de ”Call Centru” în vederea acordării

serviciilor informaționale oamenilor din mun. XXXXX anume, reclame, anchete etc.

Adică un spectru larg de servicii care nu sunt interzise de lege, cu intenția de a obține

profit. Inițial s-a documentat dacă această activitate corespunde rigorilor legii. A purtat

negocieri și cu parteneri din afara țării, dar nu poate spune cu cine, fiindcă nu are

influență la caz, aceasta fiind o taină comercială. Operatorii centrului se aflau atât la el

acasă, adică în s. XXXXX, or. XXXXX, XXXXX, cât și în oficiul din mun. XXXXX.

Acasă are calculator prin intermediul căruia avea acces la echipamentul aflat în mun.

XXXXX. În Ucraina utiliza serviciile de internet din R. Moldova prin intermediul unui

program special care este disponibil oricui. Apelurile telefonice le efectua din Ucraina

către Moldova, folosind tehnica proprie și echipamentul situat în oficiul din mun.

XXXXX. În perioada dată a reușit să presteze anumite servicii, dar care anume nu le

poate spune, dorește să le țină în taină, la fel și numele operatorilor care au activat în

centrul său. O asemenea utilizare nu contravine prevederilor contractului încheiat cu SA

”Moldtelecom”. Referitor la terminațiile neautorizate despre care indică reprezentantul

SA ”Moldtelecom”, pentru asemenea fapte trebuie setări speciale în echipamentul

tehnic, de care el nu avea. În perioada 06.03.2018 până la 14.03.2018, oarecare acțiuni

ilegale nu a efectuat, a desfășurat activitatea în limitele legii.

Inculpata Gavaza T. nu a recunoscut vina și a menționat, că susține pe deplin

declarațiile date de soțul Gavaza A. Activitățile efectuate pe perioada 06.03.2018 -

3

14.03.2018 au fost desfășurate împreună. Acțiunile și întâlnire avute separat de către

Gavaza A. legate de activitatea întreprinderii, i-au fost cunoscute. Deoarece, nu se

isprăveau singuri cu instalarea echipamentului tehnic, au apelat la ajutorul specialistului

Cuznețov I.

Totodată, vinovăția inculpaților este integral dovedită prin probele administrate.

Astfel, reprezentantul părții vătămate, Vițu T. a relatat, că activează în cadrul SA

”Moldtelecom” în calitate de specialist principal în grupul de control fraude și

monitorizare trafic din Serviciul de Securitate Internațională din cadrul Direcției Riscuri

Control Intern. La 07.03.2018, de către Serviciu a fost identificat efectuarea din data de

06.03.2018, prin intermediul numărului de telefon ”XXXXX” a unui trafic excesiv în

rețeaua SA ”Moldtelecom”. Analizând traficul de la numărul dat, prin apeluri de test au

constatat, că numărul face terminații neautorizate de la rețeaua SA ”Moldtelecom”.

Fiind abonat client, neavând licență de furnizor de prestare servicii și fără a avea contract

cu SA ”Moldtelecom” pentru tranzitarea traficului internațional, a fost comisă o

neregularitate ce constă în efectuarea de apeluri internaționale ca fiind naționale,

eludând rețeaua SA ”Moldtelecom”. Astfel, SA ”Moldtelecom” a tarificat ca trafic

național înregistrat de la numărul ”XXXXX” în loc de tarif pentru trafic internațional.

Terminația neautorizată a traficului internațional în rețeaua SA ”Moldtelecom” s-a

efectuat prin intermediul conexiunii transport date alocat agentului economic ”G.A.Lev”

SRL prin IP adresa ”XXXXX” interconectat la servicii internet SA ”Moldtelecom” la

adresa mun. XXXXX, str. XXXXX, 2, conform contractului nr. XXXXX din

10.11.2017. Numărul de telefon ”XXXXX” a fost alocat agentului economic

”G.A.Lev” SRL conform contractului nr. XXXXX din 26.01.2018. Contractele dintre

SA ”Moldtelecom” și „G.A.Lev” SRL au fost încheiate cu cet. Gavaza T., Gavaza A.

figura ca persoană de contact. La 12.03.2018 au sesizat politia. La 14.03.2018 li s-a adus

la cunoștință, că făptașii au fost reținuți. Din acel moment s-a oprit traficul ilicit de

comunicare. Volumul traficului ilicit generat în perioada 06.03.2018 - 14.032018 de la

numărul ”XXXXX” constituie 40687,9 minute. Ca urmare, cuantumul prejudiciului

cauzat SA ”Moldtelecom” constituie suma de 183.790,25 lei. Paguba a fost apreciată

reieșind din apelurile de intrare în rețeaua SA ”Moldtelecom”, care și reprezintă

terminația neautorizată a traficului internațional. De către inculpați apelurile au fost

arătate ca trafic național și au fost facturați ca apeluri naționale pe când, apelurile

internaționale se taxează mai scump. Prin urmare, diferența de preț constituie prejudiciul

adus întreprinderii. În cazul dat, conectarea din greșeală nu este posibilă, fiindcă linia

care le-a fost alocată a fost securizată. Traficul primit de către personale date, era

redirecționat în rețeaua SA ”Moldtelecom”. Persoanele ce se foloseau din traficul

internațional cunoșteau cu certitudine, că traficul vine pentru abonații din Moldova. A

precizat, că abonații internaționali comunicau fără a cunoaște despre conexiunea ilegală.

La fel, persoanele care efectuau conexiunea ilicită nu cunoșteau abonații care

recepționau apelurile prin internațională. Orice persoană consumator din altă țară putea

suna în Moldova prin conexiunea de internet ilicită a persoanelor inculpate. Pentru a

avea un venit din această afacere persoanele date urmau să aibă o înțelegere cu un

furnizor străin, cineva care tranzita traficul. Din punct de vedere tehnic, traficul ilicit a

avut loc foarte simplu, persoanele au utilizat un laptop, în care au instalat programe

speciale și un router ”Microtik” prin care aveau conexiunea la internet. Acest

echipament este suficient pentru a efectua terminația neautorizată. Nu cunoaște ce

programe de transmitere a datelor au utilizat. În aceiași perioadă, prin email au fost

informați de către un lucrător al SA ”Moldtelecom”, că în timpul efectuării apelurilor

4

test cu operatorul ”Unitel” din Uzbekistan a fost depistat un caz, că un apel de intrare în

internațional din Uzbekistan s-a înregistrat cu numărul ”XXXXX” din or. XXXXX, fapt

ce demonstrează că a fost schimbată originea apelului. Testări au fost efectuate și de

către Serviciul în cadrul căruia activează, al căror scop este depistarea terminațiilor

neautorizate. Astfel, la 06.03.2018, mai multe apeluri din Rusia s-au înregistrat cu

numărul ”373 XXXXX”. La câteva zile a fost înștiințată despre neregularitățile depistate

în timpul testărilor cu operatorul din Uzbekistan. Respectivele încălcări au fost depistate

atât de către Serviciul Fraudă cât și de Serviciul Testare roaming din cadrul SA

”Moldtelecom”.

Martorul Prisacari A., a relatat că în luna ianuarie 2018, a dat in locațiune cet.

Gavaza A. și Gavaza T. o odaie pe termen de 1 an în mun. XXXXX, str. M. Cebotari, 2.

În acel spațiu, Gavaza A. a instalat internet la care a instalat un notebook adus ulterior

în ziua efectuării perchezițiilor a fost prezent. Colaboratorii de poliței au ridicat tot

echipamentul și actele ce se aflau in odaie.

Martorul Cuznețov A. a declarat, că îi cunoaște pe Gavaza A. și Gavaza T. în luna

ianuarie 2018, Gavaza A. s-a adresat la el pentru a-l ajuta să instaleze un program în

laptop. Astfel, el i-a instalat programul ”PUTTY” - specific pentru conectarea la distanță

a calculatorului de comandă prompt. El fiind în R. Ucraina voia să vadă ce se petrece în

laptopul din biroul aflat în R. Moldova.

Martorul Ionel M. a declarat că este angajată a SA ”Moldtelecom”. La 12.03.2018,

în urma încheierii unui contract de servicii roaming cu compania ”Unitel” din

Uzbekistan, înalte de a fi lansat, personal a efectuat niște teste cu operatorul dat. În

procesul de testare a fost sunată de către colegul său din Uzbekistan. Când a fost sunată

de către acesta a constatat că pe ecranul telefonului său numărul s-a identificat ca fiind

din XXXXX, dar nu din Uzbekistan. Adică, trebuia să se înregistreze cu numărul

”XXXXX”, însă pe ecran a apărui ”XXXXX”. Știind, că trebuie să fie un număr

internațional a constatat, că ceva nu este în regulă. L-a rugat să mai sune de câteva ori și

situația s-a repetat. Numărul său de serviciu la care a sunat colegul din Uzbekistan este

”XXXXX”, telefon fix. Colegul din Uzbekistan a efectuat apelul de pe un telefon mobil.

Despre acest fapt, prin scrisoare a informat Serviciul control fraude al SA

”Moldtelecom”. Începând cu 15.03.2018, de la partenerul său deja primea apeluri al

cărui număr se înregistra corect, situația s-a remediat

Conform procesului-verbal de sesizare despre săvîrșirea sau pregătirea pentru

săvîrșirea infracțiunii din 12.03.2018, reprezentantul SA ”Moldtelecom”, Vița T., a

relevat că de către Serviciul Securitate Informațională, Control Fraude și Monitorizare

Acces din cadrul Direcției Riscuri Control Intern SA ”Moldtelecom”, în urma analizei

traficului generat din rețeaua telefoniei fixe SA ”Moldtelecom” s-a identificat din

06.03.2018 efectuarea de către agentul economic „G.A.Lev” SRL, contractul nr.

XXXXX din 26.01.2018, mun. XXXXX, str. XXXXX, 2, clientul SA ”Moldtelecom”

prin intermediul a unui număr ”XXXXX” din numerotația atribuită ”XXXXX -

XXXXX”, numere de telefonie fixă alocate, a terminației neautorizate a traficului

internațional în rețeaua SA ”Moldtelecom”, prin ce agentul economic a încălcat ari. 5

alin. (4) din Legea Comunicațiilor Electronice nr. 241 -XVI din 1511.2007. Această

concluzie se bazează pe faptul, că toate apelurile efectuate de ea acest număr sunt

generate spre destinații distincte (sunt apelate diferite persoane), traficul de sosire spre

acest număr nu este înregistrat. La efectuarea apelurilor de test din rețeaua

internațională, numărul internațional de origine este modificat din număr internațional

în număr național. Volumul traficului ilicit generat în perioada 06.03.2018 - 12.03.2018

5

de la numărul ”XXXXX” constituia 29767,45 minute. Această activitate ilegală aduce

prejudiciu companiei SA ”Moldtelecom”. Astfel, suma prejudiciului adus companiei SA

”Moldtelecom” din cauza efectuării de către agentul economic a terminației de trafic

internațional constituie suma de 125.708,71 lei. Luând în considerație cele menționate,

a solicitai respectuos atragerea la răspundere urgentă a persoanelor implicate în

comiterea infracțiunilor date conform legislației în vigoare.

Potrivit sesizării privind terminația neautorizată a traficului internațional nr.

XXXXX din 12.03.2018 cu anexă, Directorul General al SA ”Moldtelecom”, Dan M.

informează organul de urmărire penală că de către Serviciul Securitate Informațională,

Control Fraude, Monitorizare Acces din cadrul Direcției Riscuri, Control Intern SA

”Moldtelecom”, în urma analizei traficului generat din rețeaua telefoniei fixe SA

”Moldtelecom”, s-a identificat din data de 06.03.2018, efectuarea de către agentul

economic ”G.A.Lev” SRLt contractul nr.XXXXX din 26.01.2018, mun. XXXXX, str.

XXXXX, 2, clientul SA ”Moldtelecom”, prin intermediul a unui număr ”XXXXX” din

8 numere de telefonie fixă alocate, a terminației neautorizate a traficului internațional în

rețeaua SA ”Moldtelecom”, prin ce agentul economic încalcă art. 5 alin, (4) din Legea

Comunicațiilor Electronice nr. 241-XVI din 15.11.2007, acțiuni ce contravin

prevederilor art. 261 Cod penal, se califică ca infracțiune. Această concluzie se bazează

pe faptul, că toate apelurile efectuate de la acest număr sunt generate spre destinații

distincte (sunt apelate diferite persoane), traficul de sosire spre acest număr nu este

înregistrat. La efectuarea apelurilor de test din rețeaua internațională, numărul

internațional de origine este modificat din număr internațional în număr național

Volumul traficului ilicit generat în perioada 06.03.2018 - 12.03.2018 de la numărul

”XXXXX” constituie 29767,45 minute. Această activitate ilegală aduce prejudiciu

companiei SA ”Moldtelecom”. Astfel, suma prejudiciului adus companiei SA

”Moldtelecom” din cauza efectuării de către agentul economic a terminației de trafic

internațional prin intermediul numerelor specificate în Anexa 1, constituie 125.708,71

lei. Luând în considerație cele menționate, solicită respectuos atragerea la răspundere

urgentă a persoanelor implicate în comiterea infracțiunilor date conform legislației in

vigoare.

Conform sesizării suplimentare privind terminația neautorizată a traficului

internațional nr. XXXXX din 16.03.2018 cu anexă la ea, Directorul General al SA

”Moldtelecom”, D. Mitriuc, informează organul de urmărire penală, că în urma analizei

traficului generat din rețeaua SA ”Moldtelecom”, prin intermediul numărului

”XXXXX”, alocat agentului economic ”G.A.Lev” SRL, contractul nr. XXXXX din

26.01.2018, mun. XXXXX, str. XXXXX, 2, clientul SA ”Moldtelecom” prin

intermediul căruia s-a efectuat terminația neautorizată a traficului internațional în

rețeaua SA ”Moldtelecom” prin ce agentul economic încălca art. 5 alin. (4) din Legea

Comunicațiilor Electronice nr. 241 -XVI din 15.11.2007. Volumul traficului ilicit

generai în perioada 06.03.2018-14.032018 de la numărul ”XXXXX” constituie 40687,9

minute. Această activitate ilegală a adus prejudiciu companiei SA ”Moldtelecom”. Suma

prejudiciului din cauza efectuării de către agentul economic ”G.A.Lev” SRL a

terminației neautorizate a traficului internațional prin intermediul numărului alocat

”XXXXX” în rețeaua SA ”Moldtelecom” constituie 183.790,25 lei.

Potrivit sesizării suplimentare privind terminația neautorizată a traficului

internațional nr. XXXXX din 19.04.2018, Directorul General al SA ”Moldtelecom”, D.

Mitriuc, informează organul de urmărire penală, că în urma analizei traficului generat

din rețeaua SA ”Moldtelecom” s-a constatat, că terminația neautorizată a traficului

6

internațional în rețeaua SA ”Moldtelecom” s-a efectuat prin intermediul conexiunii

transport date alocat agentului economic ”G.A.Lev” SRL (IP adresa XXXXX)

interconectat la servicii internet SA ”Moldtelecom” la adresa mun. XXXXX, str.

XXXXX, 2, conform contractului nr. XXXXX din 10.11.2017.

Prin ordonanța din 20.04.2018, sesizarea nr. XXXXX din 12.03.2018 cu anexa

calculului sumei prejudiciului cauzat SA ”Moldtelecom”, sesizarea suplimentară privind

terminația neautorizată a traficului internațional nr. XXXXX din 16.03.2018 cu anexa

calculului sumei prejudiciului cauzat SA ”Moldtelecom” și sesizarea suplimentară

privind terminația neautorizată a traficului internațional nr. XXXXX din 9.04.2018, au

fost recunoscute ca mijloace materiale de probă și anexate la cauza penală.

Conform procesului-verbal de ridicare din data de 27.03.2018, de la Vițu T. au

fost ridicare 2 CD-uri pe care se conțin datele informatice (Wireshark) și CD-rul de

model ”Verbatium” pe care este înregistrat extrasul trafic SI billing în perioada:

13.02.18-14.03.18 și descifrarea captare VOIPCalls în perioada:12.03.2018-14.03.2018.

Potrivit procesului-verbal de examinare din data de 28.03.2018, au fost supuse

examinării datele informatice (Wireshark) și extrasul trafic SI billing în perioada:

13.02.2018 - 14.03.2018 și descifrarea, captarea VOIPCalls în perioada: 12.03.2018 -

14.03.2018 ridicate prin procesul-verbal de ridicare din 27.03.2018 de la cet. Vițu T.,

prin care s-au stabilit setări SIP din engl. Session Initiation Protocol), utilizat pentru

crearea, modificarea și încheierea sesiunilor între doi sau mai mulți participanți. Astfel,

de sesiuni includ apeluri telefonice prin Internet, apeluri de telefonie în VOIP, fiind

format pe tabel în acest sens cu indicarea protocoalelor SIP și numerele de telefon către

care au fost efectuate apelurile.

Conform procesului-verbal de percheziție din 14.03.2018 cu imagini foto

anexate, efectuată la sediul ”G.A.Lev” SRL, situat pe adresa mun. XXXXX, str.

XXXXX, 2, camera nr. 2, au fost depistate și ridicate: un laptop de model ”Lenovo

ideapad Z500” cu XXXXX; bloc de alimentare laptop ”AC adapter”, XXXXX;

echipament ”SIP” cu o inscripție cu cerneală albastră ”SIP internet”; router ”MicroTik”

s/n: XXXXX - echipamentele erau în stare de funcționare, au fost împachetate și sigilate

în pachetul nr. 1 cu semnăturile participanților. Un fragment de hârtie cu inscripția

”Rospperry Pi 2015 KCEMC1162594V-OF1E6”; fragment de hârtie cu inscripția

”login: SAdmin, password:lev@#”; o folie A4 cu inscripții manuscrise și o schemă cu

cerneală albastră pe partea verso inscripție apeluri de test prin SBC între ”G.A.Lev”

SRL și SA ”Moldtelecom”; stick microSD Transcend 16 GB; placă memorie RAM

samsung cu inscripția ”XXXXX”; placă memorie RAM samsung cu inscripția

”XXXXX”; dispoziția ”Moldtelecom” nr. XXXXX din 28.11.2017 pe partea verso fiind

inscripții manuscrise cu cerneală albastră; carnet ”Notebook pure nature” cu inscripții

manuscrise cu cerneală de culoare albastră, un fragment de hârtie cu inscripția

manuscrisă cu cerneală de culoare albastră ”XXXXX - XXXXX”; fragment de hârtie cu

inscripții manuscrise cu cerneală albastră ”Raspberry Pi modeL3”; CD-R sigilat cu

inscripția pe pachet ”GOOJODOQ”; carnet cu coperta de culoare neagră și inscripția

(”Notebook” cu inscripții manuscrise de culoare albastră - obiecte ce au fost împachetate

în pachet nr. 2, sigilate cu semnăturile participanților. Acte (contracte, certificate etc) pe

91 file; ștampilă SRL ”G.A.Lev” cu adeverință; ordin de încasare 7 bucăți; delegație

seria BV nr.XXXXX; facturi fiscale pe 76 file; delegație seria BV nr. 729701 cu

inscripții pe o filă; factură ”Moldtelecom” (dispoziție) nr. XXXXX; factură transport

date nr. XXXXX - acte ce au fost împachetate și sigilate în pachetul nr. 3, semnat de

participanți.

7

Potrivit procesului-verbal de ridicare din 14.03.2018, de la Prisacari A. a fost

ridicată copia contractului de locațiune din 01.12.2017, încheiat între cet. Spoiala I. și

SRL ”G.A.Lev”.

Conform procesului-verbal de examinare din 18.04.2018, au fost supuse

examinării obiectele ridicate în cadrul percheziției din data de 14.03.2018, efectuată la

sediul SRL ”G.A.Lev”, situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, 2, camera nr. 2 și anume:

Laptopul de model ”Lenovo ideapad Z500” cu XXXXX, cu dispozitiv de stocare a

informației de model ”ST500LT012-9WS142, S/N:WOV9TLX3”, cu capacitatea de

500 GB, pe care a fost stabilit programul ”PuTTY Configuration” care este un program

gratuit și open-source ce emulează un terminal fiind un client pentru SSH, Telnet, rlogin,

și raw TCP protocol precum și client pentru serial console. În urma analizei link-urilor

accesate s-a stabilit navigarea pe site-uri cu instrucțiuni de configurare a programei

”Asterisk”, care este un software gratis/open-source care implementează o centrală

telefonică de birou (în engleză: private branch exchange, PBX). Precum orice altă

centrală de birou, permite unui număr de telefoane atașate să efectueze convorbiri între

ele precum și să se conecteze către alte telefoane din exterior (incluzând PSTN) precum,

și accesarea a adresei ”XXXXX„, unde sunt instrucțiuni detailate privind setarea

„VLAN” pe sistemul de operare routerOS și accesarea adresei ”XXXXX” unde sunt

instrucțiuni detailate privind setarea ”VLAN” de la ”Mikrotik” în comun cu Cisco.

Echipamentului ”SIP”, este un dispozitiv ”Raspberry Pi” cu dispozitiv de stocare a

datelor ”microSD” cu capacitatea de 32 GB pe care este instalat sistemul de operare

”Raspbian GNU/Linux 8 (essie)”, au fost stabilite categoriile de fișiere depistate pe

dispozitivul de stocare, istoricul comenzilor introduce de utilizator, setările și log-

urileprogramului ”Asterisk”. Totodată, a fost stabilită baza de date a apelurilor efectuate

prin intermediul echipamentului și anume numerele apelurilor internaționale

transformate în apeluri naționale prin intermediul echipamentului care sunt redate în

anexa nr. 1 (fd. 120 - 171, vol. I) la prezentul proces-verbal. Fiind examinat router-ul de

model ”MikroTik” i-au fost stabilite caracteristicile.

Potrivit procesului-verbal de examinare din 19.04.2018, au fost supuse examinării

obiectele ridicate în cadrul percheziției la sediul SRL ”G.A.Lev”, situate în mun.

XXXXX, str. XXXXX, 2, camera nr. 2, și anume: fragment de hârtie cu inscripția

„Rospperry Pi 2015 KCEMC1162594V-OF1E6”; fragment de hârtie cu inscripția

”Login.SAdmin, password:lev@#”; folie A4 cu inscripții manuscrise și o schemă cu

cerneală albastră pe partea verso inscripție apeluri de test prin SBC între SRL ”GA.Lev”

și SA ”Moldtelecom”; stick microSD Transcend 16 GB; placă memorie RAM Samsung

cu inscripția ”XXXXX”; placă memorie RAM Samsung cu inscripția „K4T1Gl64QQ-

HCE6”; dispoziția SA ”Moldtelecom” nr. XXXXX din 28.11.2017 pe partea verso fiind

inscripții manuscrise cu cerneală albastră; carnet ”Notebook pure nature” cu inscripții

manuscrise cu cerneală de culoare albastră dintre care ”Asterisk corviewer,

vacotel.support, Brocktelecom” precum, și o schemă ATC; fragment de hârtie cu

inscripția manuscrisă cu cerneală de culoare albastră ”XXXXX-XXXXX”; fragment de

hârtie cu inscripții manuscrise cu cerneală albastră ”Raspberry Pi modeL3”; CD-R

sigilat cu inscripția pe pachet ”GOOJODOQ”; carnet cu coperta de culoare neagră și

inscripția ”Notebook” cu inscripții manuscrise de culoare albastră printre care

”Rospberry Pi 2015” și numere de telefon”; ștampilă SRL ”G.A.Lev” cu adeverință;

ordin de încasare nr. 1 din 09.02.2016; ordin de încasare nr. XXXXX din 13.11.2017;

ordin de încasare nr. 2 din 18.10.2017; ordin de încasare nr. XXXXX din 25.10.2017;

ordin de încasare nr. 68313017 din 28.12.2017; ordin de plată nr. 2 din 28.12.2017; ordin

8

de plată nr. 1 din 13.11.2017; delegație seria BV nr. XXXXXpe 48 file; delegație seria

BV nr. 729701 cu inscripții pe o filă; facturi fiscale pe 76 file; factură SA ”Moldtelecom”

(dispoziția) nr. XXXXX; factură transport date nr. XXXXX; certificat privind

deschiderea conturilor bancare nr. 117 din 24.10.2017 pe una filă; contract de locațiune

din 01.12.2017 încheiat între Spoială I. (IDNP 0971609322937) și ”G.A.Lev” SRL,

reprezentat de Gavaza T. privind închirierea oficiului nr. 2 din str. XXXXX, 2, pe 3 file;

contract de prestare a serviciilor publice de comunicații electronice nr. XXXXX încheiat

între SA ”Moldtelecom” și ”G.A.Lev” SRL cu trei anexe pe 9 file, unde la pct. 4.9 este

indicat, că abonatului îi este interzis schimbarea originii apelurilor telefonice, efectuarea

terminației neautorizate a traficului telefonic, furnizarea sau utilizarea neautorizată a

serviciilor de comunicații electronice, utilizând rețelele altor furnizori etc; formular

privind acordarea serviciului Telefonie Fixă în regim Test, în patru exemplare; rechizite

bancare ”Eximbank” S. pe una filă; statutul Societății cu Răspundere Limitată

”G.A.Lev” pe 8 file, unde la scopul și genurile de activitate este indicat: activități ale

centrelor de intermediere telefonică (Call center), alte activități de servicii

informaționale n.c.a., activități de închiriere și leasing de mașini și echipamente de birou

(inclusiv calculatoare), comerț cu ridicata de componente și echipamente electronice și

de telecomunicații, intermedieri în comerțul cu produse diverse, alte activități de servicii

privind tehnologia informației; extras din registrul de stat al persoanelor juridice nr.

29896 data 23.10.2017 pe una filă; înștiințare privind luarea la evidență a întreprinderii

din 23.10.2017 pe 1 filă; cerere de înregistrare a persoanei juridice din 18.10.2017, pe

una filă; decizia nr. 1 a fondatorului unic al persoanei juridice SRL ”G.A.Lev” din

18.10.2017, pe una filă; cerere cu privire la acordarea accesului pe echipamentul

terminal din 22.12.2017, pe una filă; cerere cu privire la acordarea accesului pe

echipamentul terminal nesemnată, pe 2 file; decizie privind înregistrarea persoanei

juridice din 23.10.2017 dosar nr. XXXXX, pe una filă; contract de prestare a serviciilor

publice de comunicații electronice nr. XXXXX din 10.11.2017 cu trei anexe și acord nr.

1, și traducerea în limba rusă, pe 20 file; contract de prestare a serviciilor publice de

comunicații electronice fără număr și dată pe 10 file; contract de prestare a serviciilor

publice de comunicații electronice fără număr și dată pe 3 file; contract nr. 754539/08

din 24.10.2018, pe 4 file; anexa nr. 1,2,3,4, fără dată la contractul de prestare a serviciilor

publice de comunicații electronice, pe 9 file; contract de locațiune necompletat pe 3 file;

anexa nr. 4 fără dată la contractul de prestare a serviciilor publice de comunicații

electronice nr. XXXXX, pe una filă; demers către SA ”Moldtelecom”, pe una filă;

formular, nesemnat pe una filă; cont de plată din data de 28.12.2017, pe una filă; anexa

nr. 4 fără dată la contractul de prestare a serviciilor publice de comunicații electronice

nr. XXXXX, pe una filă, semnată de părți; cont de plată din data de 10.11.2017, pe una

filă; anexa nr.5 la decizia C/m nr. XXXXXdin 23.12.2016 - notificarea privind inițierea

activității de comerț, pe una filă; act nr. 1 de primire - predare a Echipamentelor

terminale; act de achiziție a serviciilor de locațiune și a cheltuielilor aferente, seria WR

nr. XXXXX din 31.01.2018.

Prin extrasul din Sistemul Informațional MindBill SA ”Moldtelecom” , se

confirmă înregistrarea apelurilor în rețeaua ”Moldtelecom” către numărul ”XXXXX” la

12.03.2018 și 15.03.2018 primite de la operatorul din Uzbekistan, în timpul testărilor,

sub numărul ”XXXXX”.

Din extrasul din sistemul Bl Cassandra al Operatorului SWO SA ”Moldtelecom”,

se observă, înregistrarea la 06.03.2018 a nouă numere diferite de telefon apelate din

9

Rusia, dar care s-au înregistrat cu numărul ”373 XXXXX”, ce au fost apreciate ca

”fraudă”.

Astfel, poziția inculpaților, precum că activitatea desfășurată în perioada de timp

06.03.2018 - 14.03.2018 a fost una legală, nu a fost confirmată prin niciun mijloc de

probă, fiind o metodă de a evita răspunderea penală.

Ori, vina inculpaților a fost dovedită prin probele materiale administrate în cadrul

urmăririi penale și cercetare în ședința de judecată, care în cumul cu declarațiile

reprezentantului părții vătămate și a martorilor, fiind apreciate în ansamblu,

demonstrează fără nici-un dubiu activitatea infracțională a inculpaților ce a adus

prejudicii materiale părții vătămate.

Mai mult, prin declarațiile date în cadrul ședinței de judecată, Gavaza A. a

confirmat comiterea circumstanțelor ce stau la baza învinuirii, doar că după părerea sa

nu contravin cadrului legal.

Nu s-a reținut nici situația comiterii întâmplătoare a unor asemenea acțiuni,

fiindcă în momentul încheierii contractului de comunicații electronice nr. XXXXX din

26.01.2018 cu SA ”Moldtelecom”, beneficiarul a fost preîntâmpinat de respectarea cu

strictețe a prevederilor pct. 4.9., fapt recunoscut de inculpați, anume: „ abonatului îi este

interzis schimbarea originii apelurilor telefonice, efectuarea terminației neautorizate a

traficului telefonic, furnizarea sau utilizarea neautorizată a serviciilor de comunicații

electronice, utilizând rețelele altor furnizori etc.”. Intenția criminală se atestă și prin

propunerea de către Gavaza A. de a modifica prevederile pct. 4.9. din contract, însă

neacceptată de cealaltă parte contractantă.

Deci, vinovăția lui Gavaza A. și Gavaza T. s-a stabilit pe deplin în ședința de

judecată, iar acțiunile acestora urmează a fi încadrate juridic în baza art. 2606 alin. (1) și

2611 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, având următorii indici de calificare: frauda

informatică, adică restricționarea accesului la date informatice și împiedicarea în orice

mod a funcționării unui sistem informatic, în scopul de a obține un beneficiu material

pentru sine sau pentru altul, acțiuni care au cauzat daune în proporții mari; accesul

neautorizat la rețelele și serviciile de telecomunicații cu utilizarea rețelelor și serviciilor

de telecomunicații ale altor operatori, acțiuni ce au cauzat daune în proporții mari,

săvârșită de două persoane, cu folosirea mijloacelor tehnice speciale.

Sancțiunea art. 2606 alin.(l) Cod penal prevede pedeapsa cu amendă în mărime de

la 1350 la 1850 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității

de la 150 la 200 de ore, sau cu închisoare de la 2 la 5 ani, cea a art.2611 alin. (2) lit. b),

d) Cod penal, prevede amendă în mărime de la 1350 la 3350 unități convenționale sau

cu închisoare de până la 5 ani, și conform art. 16 alin. (2) Cod penal se atribuie la

categoria infracțiunilor mai puțin grave.

La stabilirea pedepsei inculpaților, instanța de judecată a ținut cont de prevederile

art. 6, 7, 61, 75 Cod penal și anume, caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor

comise, de persoana celor vinovați, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovaților, precum și de condițiile de viață ale familiei acestora, că,

circumstanțe atenuante sau agravante lipsesc, anterior inculpații nu au fost în conflict cu

legea, concluzionând că corectarea și reeducarea lui Gavaza A. și Gavaza T. poate avea

loc prin aplicarea celei mai blânde categorii de pedeapsă prevăzute pentru asemenea

fapte, sub formă de amendă în mărime minima.

La fel, instanța a statuat că acțiunea civilă înaintată urmează a fost admisă,

deoarece conform art. 1398 alin. (1) Cod civil, cel care acționează față de altul în mod

ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial cauzat prin acțiune.

10

Instanța de judecată a dispus încasarea de la făptuitori a sumei de 183.790,25 lei spre

recuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiune.

Totodată, solicitarea acuzatorul de stat, privind încasarea cheltuielilor judiciare

în beneficiul statului, în sumă de 736,96 lei, urmează a fi respinsă, deoarece aceste

cheltuieli au fost efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului

necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii

incriminate. Normele procedurale nu prevăd achitarea obligatorie din contul

condamnatului a unor asemenea cheltuieli.

În temeiul art. 106 alin. (2) lit. a) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale

bunurile (inclusiv valorile valutare) utilizate sau destinate pentru săvîrșirea unei

infracțiuni.

Astfel, odată ce inculpații în comiterea infracțiunilor au utilizat un laptop de

model ”Lenovo ideapad Z500” cu XXXXX cu dispozitiv de stocare a informației de

model ”ST500LT012-9WS142, XXXXX” cu capacitatea de 500 GB, echipamentul

”SIP” dispozitiv Raspberry Pi cu un dispozitiv de stocare a datelor ”microSD” cu

capacitatea de 32 GB, stick-ul microSD Transcend 16 GB, placa de memorie RAM

Samsung cu inscripția ”XXXXX”, placa de memorie RAM Samsung cu inscripția

”XXXXX”, aceste bunuri urmează a fi supuse confiscării speciale.

casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri. Prin care să fie achitați, din motiv că

infracțiunile nu au fost săvîrșite de ei.

Apelanții au invocat că, infracțiunile prevăzute în art. 2606 alin. (1) și 2611 alin.

(2) lit. b), d) Cod penal, care le sunt incriminate, fac parte din instituția infracțiunilor

informatice ce necesită cunoștințe speciale. Deci, era necesar de a fi efectuată o expertiză

informatică.

Conform declarațiilor reprezentantului părții vătămate, Vițu T., inculpații au

folosit programe cu setări speciale. În ședința de judecată, partea acuzării nu a putut

demonstra, au fost folosite atare programe cu setări și ce fel de programe au fost folosite.

Conform declarațiilor reprezentantului părții vătămate Vițu T., inculpații au avut o

înțelegere prealabilă cu un operator din străinătate. În ședința de judecată, partea acuzării

nu a putut demonstra dacă a existat un atare operator și nu a fost stabilită identitatea

operatorului.

În instanță de judecată nu a fost demonstrat de către partea acuzării care din

utilajul ce aparține inculpaților a fost folosit la săvîrșirea infracțiunilor incriminate, prin

ce metodă a fost folosit utilajul.

Vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunilor incriminate nu a fost dovedită,

fiind întemeiată pe presupuneri.

apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a statuat că, la examinarea cauzei s-a dat eficiență prevederilor

art. 93-101, 26-27 Cod de procedură penală, instanța de fond a cercetat cauza

multiaspectual, a dat aprecieri probelor prezentate prin prisma pertinenței, concludenții,

coroborării lor, în baza probelor acumulate just a reținut starea de fapt și de drept pe

cauză, corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpaților Gavaza A. și Gavaza T.

în baza art. 2606 alin. (1) Cod penal - frauda informatică, adică restricționarea accesului

la date informatice și împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în

scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, acțiuni care au

cauzat daune în proporții mari, și art. 2611 alin. (2) lit. b), d) Cod penal - accesul

11

neautorizat la rețelele și serviciile de telecomunicații cu utilizarea rețelelor și serviciilor

de telecomunicații ale altor operatori, acțiuni ce au cauzat daune în proporții mari,

săvârșită de două persoane, cu folosirea mijloacelor tehnice special.

Ori, temeinicia sentinței a fost verificată reieșind din argumentele aduse de către

autorii apelului în raport cu materialul probant acumulat și cu cadrul legal existent.

Deși inculpații Gavaza A. și Gavaza T. nu au recunosc vinovăția în comiterea

infracțiunilor incriminate, vina acestora se dovedește prin următoarele probe:

declarațiile reprezentantul părții vătămate participant în instanța de fond Vițu T. a

specialistului Nemițchi R. și martorilor Budan A., Prisacari A., Cuznețov A. și, Ionel

M., precum și prin procesul-verbal de sesizare despre săvîrșirea sau pregătirea pentru

săvîrșirea infracțiunii din 12.03.2018; sesizarea privind terminația neautorizată a

traficului internațional nr.XXXXX din 12.03.2018; sesizarea suplimentară privind

terminația neautorizată a traficului internațional nr.XXXXX din 16.03.2018; sesizarea

suplimentară privind terminația neautorizată a traficului internațional nr.XXXXX din

19.04.2018; procesul-verbal de examinare din data de 28.03.2018, prin care au fost

supuse examinării datele informatice (Wireshark) și extrasul trafic SI billing în perioada:

13.02.2018-14.03.2018 și descifrarea, captarea VOIPCalls în perioada: 12.03.2018-

14.03.2018 ridicate prin procesulverbal de ridicare din 27.03.2018; procesul-verbal de

percheziție din data de 14.03.2018 cu imaginile 12 foto anexate, efectuată la sediul

“G.A. Lev” SRL; procesul-verbal de examinare din data de 18.04.2018 prin care au fost

supuse examinării obiectele ridicate în cadrul percheziției din data de 14.03.2018,

efectuată la sediul SRL ”G.A.Lev”; procesul-verbal de examinare din data 19.04.2018

prin care au fost supuse examinării obiectele ridicate în cadrul percheziției la sediul SRL

”G.A.Lev”; extrasul din Sistemul Informațional MindBill SA ”Moldtelecom”, prin care

se confirmă înregistrarea apelurilor în rețeaua „Moldtelecom” către numărul ”XXXXX”

la data de 12.03.2018 și 15.03.2018 primite de la operatorul din Uzbekistan, în timpul

testărilor, sub numărul „XXXXX”; extrasul din sistemul BI Cassandra al Operatorului

SWO SA ”Moldtelecom”, în care se observă înregistrarea la 06.03.2018 a nouă numere

diferite de telefon apelate din Rusia, dar care s-au înregistrat cu numărul ”373 XXXXX”,

ce au fost apreciate ca ”fraudă”.

Probele sus-indicate formează un ansamblu probator al vinovăției inculpaților și

combat argumentele părții apărării expuse în apel precum că inculpații nu sunt vinovați

în comiterea infracțiunilor incriminate. În acest sens este neîntemeiată cerința

inculpaților expusă în apel privind achitarea lor.

Potrivit analizei elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2606

Cod penal, reiese următoarele.

Obiectul juridic special al infracțiunii specificate la art. 2606 Cod penal îl

constituie relațiile sociale cu privire la integritatea patrimoniului unei persoane, atunci

când prezența respectivei persoane în spațiul cibernetic se cuantifică într-un anumit

volum de date stocate într-un sistem informatic sau vehiculate într-o rețea.

Obiectul imaterial al infracțiunii examinate îl reprezintă datele informatice.

Victima infracțiunii de fraudă informatică este persoana al cărei interes

patrimonial a fost prejudiciat prin acțiunea făptuitorului.

Latura obiectivă a infracțiunii de fraudă informatică are următoarea structură: 1)

fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de introducere, modificare sau ștergere a

datelor informatice, de restricționare a accesului 14 la aceste date ori de împiedicare în

orice mod a funcționării unui sistem informatic; 2) urmările prejudiciabile, și anume -

12

daunele în proporții mari; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările

prejudiciabile.

Latura subiectivă a infracțiunii de fraudă informatică se caracterizează prin

intenție directă. De regulă, motivul infracțiunii se exprimă în interesul material.

Totodată, referitor la infracțiunea prevăzută de art. 2601 Cod penal urmează a fi

reținute următoarele.

Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 2611 Cod penal îl formează

relațiile sociale cu privire la accesul autorizat la rețelele sau serviciile de telecomunicații.

Prin acces autorizat la rețelele sau serviciile de telecomunicații se înțelege

conectarea și/sau utilizarea de către o persoană fizică sau juridică a unei rețele și/sau a

unui serviciu de comunicații electronice ale unui furnizor de rețele și/sau servicii, prin

intermediul oricărui mijloc tehnic, cu condiția încheierii unui contract de utilizare și cu

respectarea altor condiții legale.

Obiectul material al faptei infracționale examinate îl reprezintă rețelele de

telecomunicații (rețelele de comunicații electronice). Potrivit art.2 al Legii

comunicațiilor electronice, rețeaua de comunicații electronice o constituie sistemele de

transmisie și, după caz, echipamentele de comutare sau rutare, precum și alte resurse

care permit transmiterea semnalelor prin suport fizic, electromagnetic sau prin orice alte

mijloace, incluzând rețele de comunicații prin satelit, rețele fixe (cu comutare de circuite

sau comutare de pachete, inclusiv Internet) și rețele mobile terestre, rețele de transport

al energiei electrice, în cazul în care acestea sunt utilizate și pentru transmiterea

semnalelor, rețele utilizate pentru difuzarea programelor audiovizuale, rețele de

televiziune prin cablu, indiferent de tipul informației transmise.

În calitate de obiect imaterial al infracțiunii prevăzute la art. 2611 Cod penal apar

serviciile de telecomunicații (serviciile de comunicații electronice). Conform art.2 al

Legii comunicațiilor electronice, serviciul de comunicații electronice reprezintă

serviciul furnizat, de regulă, contra plată, care constă în întregime sau în principal în

transportul semnalelor prin rețelele de comunicații electronice, inclusiv serviciile de

telecomunicații și serviciile de transmisie prin rețelele utilizate pentru difuzarea de

programe audiovizuale, dar fără a include serviciile prin care se furnizează conținutul

informației transmise prin intermediul rețelelor sau serviciilor de comunicații

electronice sau prin care se exercită controlul editorial asupra acestui conținut; de

asemenea, nu se includ serviciile societății informaționale (în particular, serviciile de

comerț electronic) care nu constau, în întregime sau în principal, în transportul

semnalelor prin intermediul rețelelor de comunicații electronice.

Latura obiectivă a infracțiunii specificate la art. 2611 Cod penal are următoarea

structură: 1) fapta prejudiciabilă constând în acțiunea de acces neautorizat la rețelele

și/sau serviciile de telecomunicații; 2) urmările 15 prejudiciabile care se exprimă în

daune în proporții mari; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările

prejudiciabile.

Potrivit Legii comunicațiilor electronice, prin acces neautorizat se înțelege

conectarea și/sau utilizarea de către o persoană fizică sau juridică a unei rețele și/sau a

unui serviciu de comunicații electronice ale unui furnizor de rețele și/sau servicii, prin

intermediul oricărui mijloc tehnic, fără încheierea unui contract de utilizare sau fără alte

temeiuri legale care ar prevedea condițiile în care furnizorul acceptă accesul.

Se interzice accesul neautorizat la rețelele și/sau la serviciile de comunicații

electronice ale altor furnizori, cum ar fi:

a) schimbarea originii apelurilor telefonice;

13

b) terminația neautorizată a traficului telefonic;

c) accesul neautorizat la elemente ale rețelei, la infrastructura și la serviciile

asociate, care poate implica conectarea echipamentelor prin mijloace fixe sau mobile,

inclusiv accesul la bucla locală, la infrastructura și la serviciile necesare furnizării de

servicii prin bucla locală;

d) furnizarea neautorizată a serviciilor de comunicații electronice, utilizând

rețelele altor furnizori;

e) accesul neautorizat la infrastructura fizică, inclusiv la clădiri, canalizații și

piloni;

f) accesul neautorizat la sistemele software, inclusiv la sistemele de suport

operațional;

g) accesul neautorizat la sistemul de conversie a numerelor sau la sistemele care

oferă funcționalitate echivalentă; h) accesul neautorizat la rețelele fixe și mobile, în

special pentru roaming;

i) accesul neautorizat la sistemele de acces condiționat pentru serviciile de

televiziune digitală;

j) accesul neautorizat la serviciile de rețele virtuale.

Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art.2611 Cod penal se caracterizează

prin intenție directă sau indirectă. Motivul infracțiunii se concretizează, în majoritatea

cazurilor, în interesul material.

În contextul dat, raportând cele expuse la materialul probant acumulat în cadrul

cauzei penale, instanța de apel a conchis, că acțiunile inculpaților Gavaza A. și Gavaza

T. pe deplin se încadrează în prevederile art. art. 2606 alin. (1), 2611 alin. (2) lit. b), d)

Cod penal.

Ori, specialistul Nemițchi R. cert a indicat, că programul „Asterisk” este un

program care permite efectuarea apelurilor telefonice și un set larg de servicii, apeluri

internaționale, locale. Programul ”Raspberry Pi” este un echipament fizic, mini

calculator, permite să fie schimbate apelurile de intrare și ieșire. Frauda a fost efectuată

prin dispozitivul ”Raspberry Pi”. Programul ”Asterisk” era instalat pe dispozitivul

”Raspberry Pi”. La poliție sunt înregistrări care confirmă apelurile internaționale. Fără

permisiunea și dorința inculpatului, nimeni nu putea să fraudeze, să aibă acces la

dispozitiv ”Raspberry Pi”. Este posibil de conectat alte softuri dacă se distruge parola.

În echipamentul care a fost dat inculpatului nu trebuia să treacă apeluri internaționale,

doar locale. Accesul de peste hotare poate fi astfel, cu laptopul fiind peste hotare, Gavaza

putea să se folosească prin programul ”Asterisk” fiind la distanță.

La fel și martorul Budan A. a relatat, că a participat la efectuarea percheziției în

or. XXXXX, în încăperea unde era instalat un notebook, un dispozitiv ”Raspberry Pi”,

care aparținea lui Gavaza și „G.A.Lev” SRL. Pe masă era dispozitivul ”Raspberry Pi”

și notebookul, routerul era pe geam. Toate erau în funcțiune. Respectiv s-a purces la

ridicarea lucrurilor sigilate, în prezența persoanelor prezente. Ulterior echipamentul

respectiv a fost supus examinării de către ofițerul de urmărire penală și specialist.

Respectiv, a constatat, că dispozitivul ”Raspberry Pi” rulează pe un sistem de operare

nucleu „delinex” și era instalată o aplicație care se numea ”Asterisk”, care permite

rularea vocii. Din fișierele programului ”Asterisk” au stabilit că era setat pentru apeluri

venite din străinătate, să fie rotate la aceste numere, astfel puteau să primească apeluri

din străinătate. Utilizatorul care primea apelul, i s-a afișat un număr local, însă apelul

era internațional. Totodată, programul ”Asterisk” a fost configurat din luna februarie și

testat. IP-uri străine au fost depistate în fișierele date.

14

Declarațiile martorilor nominalizați au fost confirmate prin declarațiile

reprezentantul părții vătămate participant în instanța de fond Vițu T., cât și prin

declarațiile martorului Ionel M. Astfel, Vițu T. a relatat, că la 07.03.2018, de către

Serviciu a fost identificată efectuarea din data de 06.03.2018, prin intermediul numărului

de telefon ”XXXXX” a unui trafic excesiv în rețeaua SA ”Moldtelecom”. Analizând

traficul de la numărul dat, prin apeluri de test au constatat, că numărul face terminații

neautorizate de la rețeaua SA ”Moldtelecom”. Fiind abonat client, neavând licență de

furnizor de prestare servicii și fără a avea contract cu SA ”Moldtelecom” pentru

tranzitarea traficului internațional, a fost comisă o neregularitate ce constă în efectuarea

de apeluri internaționale ca fiind naționale, eludând rețeaua „Moldtelecom”. Astfel, SA

”Moldtelecom” a tarificat ca trafic național înregistrat de la numărul ”XXXXX” în loc

de tarif pentru trafic internațional. Terminația neautorizată a traficului internațional în

rețeaua „Moldtelecom” s-a efectuat prin intermediul conexiunii transport date alocat

agentului economic “G.A. Lev” SRL prin IP adresa ”XXXXX” interconectat la servicii

internet SA ”Moldtelecom” la adresa mun. XXXXX str. XXXXX 2, conform

contractului nr.XXXXX din 10.11.2017. De către inculpați apelurile au fost arătate ca

trafic național și au fost facturați ca apeluri naționale pe când, apelurile internaționale se

taxează mai scump. Din punct de vedere tehnic, traficul ilicit a avut loc foarte simplu,

persoanele au utilizat un laptop, în care au instalat programe speciale și un router

„Microtik” prin care aveau conexiunea la internet. Acest echipament este suficient

pentru a efectua terminația neautorizată.

Totodată, martorul Ionel M. a indicat, că la 12.03.2018, în urma încheierii unui

contract de servicii roaming cu compania „Unitel” din Uzbekistan, înaite de a fi lansat,

personal a efectuat niște teste cu operatorul dat. În procesul de testare a fost sunată de

către colegul său din Uzbekistan. Când a fost sunată de către acesta a constatat, că pe

ecranul telefonului său numărul s-a identificat ca fiind din XXXXX, dar nu din

Uzbekistan. Adică, trebuia să se înregistreze cu numărul ”XXXXX”, însă pe ecran a

apărut ”XXXXX”. Știind, că trebuie să fie un număr internațional, a constatat că ceva

nu este în regulă. L-a rugat să mai sune de câteva ori și situația s-a repetat. Numărul său

de serviciu la care a sunat colegul din Uzbekistan este ”XXXXX”, telefon fix. Colegul

din Uzbekistan a efectuat apelul de pe un telefon mobil. Despre acest fapt, prin scrisoare

a informat Serviciul control fraude al SA ”Moldtelecom”. Începând cu data de

15.03.2018, de la partenerul său deja primea apeluri al cărui număr se înregistra corect,

situația s-a remediat.

Declarațiile persoanelor menționate confirmă că anume inculpații Gavaza A. și

Gavaza T. au accesat neautorizat rețelele și serviciile de telecomunicații ale companiei

SA ”Moldtelecom”, au restricționat accesul la datele informaționale internaționale și au

efectuat terminații neautorizate ale traficului voce local și internațional, generând ilegal

40687,9 minute.

De altfel, inculpatul Gavaza A. nu a negat faptul că în cadrul percheziției la sediul

SRL ”G.A.Lev”, situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, 2, camera nr.2, s-a depistat

dispozitiv ”Raspberry Pi” și router ”MikroTik”, având setate programe utilizate pentru

generarea traficului voce în rețeaua de telefonie ca ”Asterisk” și ”PuTTY

Configuration”, însă inculpatul a indicat că nu posedă cunoștințe în programe tehnice,

iar programa inițială a fost instalată de Cuznețov A. Totodată, martorul Cuznețov A. a

relatat, că în luna ianuarie 2018, anume Gavaza Alexandr s-a adresat la el pentru a-l

ajuta să instaleze un program în laptop. Astfel, el i-a instalat programul ”PUTTY” -

specific pentru conectarea la distanță a calculatorului de comandă prompt.

15

Urmează a fi respinse argumentele apelanților, precum că ei au instalat aparatajul

tehnic ce a fost depistat, pentru a efectua un sondaj de opinie în timpul alegerilor din R.

Moldova. Apelurile telefonice efectuate prin aparatajul inculpaților a avut loc din

Republica Uzbekistan și Federația Rusă, pe când convorbirile telefonice locale nici nu

li se incriminează inculpaților. În acest sens, vinovăția inculpaților se confirmă pe deplin

prin extrasul din Sistemul Informațional MindBill SA ”Moldtelecom”, prin care se

confirmă înregistrarea apelurilor în rețeaua „Moldtelecom” către numărul ”XXXXX” la

data de 12.03.2018 și 15.03.2018 primite de la operatorul din Uzbekistan, în timpul

testărilor, sub numărul „XXXXX” (f.d. 115, vol. II) și extrasul din sistemul BI

Cassandra al Operatorului SWO SA ”Moldtelecom”, în care se observă înregistrarea la

06.03.2018 a nouă numere diferite de telefon apelate din Rusia, dar care s-au înregistrat

cu numărul ”373 XXXXX”, ce au fost apreciate ca ”fraudă”.

Folosirea de către inculpați a unor aparataje și programe ce se află în folosință

generală nu neagă vinovăția lor, or, aceștia l-au folosit în mod fraudulos și neautorizat,

pentru comiterea infracțiunilor, cauzând prejudicii 18 operatorului de telefonie. Faptele

date se confirmă și prin: procesul-verbal de examinare din data de 18.04.2018 prin care

au fost supuse examinării obiectele ridicate în cadrul percheziției din data de 14.03.2018,

efectuată la sediul SRL ”G.A.Lev”, situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, 2, camera

nr.2 și anume: Laptopul de model ”Lenovo ideapad Z500” cu XXXXX, cu dispozitiv de

stocare a informației de model ”ST500LT012-9WS142, S/N:WOV9TLX3”, cu

capacitatea de 500 GB, pe care a fost stabilit programul ”PuTTY Configuration” care

este un program gratuit și open-source ce emulează un terminal fiind un client pentru

SSH, Telnet, rlogin, și raw TCP protocol precum și client pentru serial console. În urma

analizei link-urilor accesate s-a stabilit navigarea pe site-uri cu instrucțiuni de

configurare a programei ”Asterisk”, care este un software gratis/open-source care

implementează o centrală telefonică de birou (în engleză: private branch exchange,

PBX). Precum orice altă centrală de birou, permite unui număr de telefoane atașate să

efectueze convorbiri între ele, precum și să se conecteze către alte telefoane din exterior

(incluzând PSTN) precum, și accesarea adresei ”XXXXX”, unde sunt instrucțiuni

detailate privind setarea ”VLAN” pe sistemul de operare routerOS și accesarea adresei

”XXXXX” unde sunt instrucțiuni detailate privind setarea ”VLAN” de la ”Mikrotik” în

comun cu Cisco. Echipamentul ”SIP”, este un dispozitiv ”Raspberry Pi” cu dispozitiv

de stocare a datelor ”microSD” cu capacitatea de 32 GB pe care este instalat sistemul de

operare ”Raspbian GNU/Linux 8 (essie)”, au fost stabilite categoriile de fișiere depistate

pe dispozitivul de stocare, istoricul comenzilor introduce de utilizator, setările și log-

urile programului ”Asterisk”. Totodată, a fost stabilită baza de date a apelurilor efectuate

prin intermediul echipamentului, și anume numerele apelurilor internaționale

transformate în apeluri naționale prin intermediul echipamentului, care sunt redate în

anexa nr.1 (f.d.120-171, vol. I) la prezentul procesvebal. Fiind examinat router-ul de

model ”MikroTik” i-au fost stabilite caracteristicile.

Nu putut fi reținute nici argumentele inculpaților, precum că setările în program

au apărut când au intervenit colaboratorii de poliție. Or, neregulile în rețea au început și

au fost depistate la data de 06.03.2018, pe când percheziția la sediul SRL ”G.A.Lev” a

avut loc la data de 14.03.2018, iar potrivit declarațiilor martorului Ionel M., începând cu

data de 15.03.2018, de la partenerul său din Uzbekistan deja primea apeluri al cărui

număr se înregistra corect, situația s-a remediat. Așadar, faptul că situația sa remediat

imediat după data de 14.03.2018, adică după petrecerea percheziției la sediul SRL

”G.A.Lev”, denotă o dată în plus, că anume inculpații Gavaza A. și Gavaza T. au accesat

16

neautorizat rețelele și serviciile de telecomunicații ale companiei SA ”Moldtelecom”, au

restricționat accesul la datele informaționale internaționale și au efectuat terminații

neautorizate ale traficului voce local și internațional, generând ilegal 40687,9 minute.

Vinovăția inculpaților Gavaza A. și Gavaza T. a fost confirmată și prin probele

scrise anexate la materialele cauzei. Așa, potrivit extrasului din Sistemul Informațional

MindBill SA ”Moldtelecom”, prin care se confirmă înregistrarea apelurilor în rețeaua

„Moldtelecom” către numărul ”XXXXX” la data de 12.03.2018 și 15.03.2018 primite

de la operatorul din Uzbekistan, în timpul testărilor, sub numărul „XXXXX”. Iar în

extrasul din sistemul BI Cassandra al Operatorului SWO SA ”Moldtelecom”, se observă

înregistrarea la 06.03.2018 a nouă numere diferite de telefon apelate din Rusia, dar care

s-au înregistrat cu numărul ”373 XXXXX”, ce au fost apreciate ca ”fraudă”.

Sunt relevante și alegațiile părții apărării, precum că inculpații și SRL ”G.A.Lev”

nu au înregistrat nici un venit și ultimilor nu le-a fost transferată nici o sumă de bani de

peste hotarele țării. Or, victima infracțiunii de fraudă informatică este persoana al cărei

interes patrimonial a fost prejudiciat prin acțiunea făptuitorului și nu este obligatorie

obținerea veniturilor de către făptaș. Totodată, un element obligatoriu al laturii obiective

a infracțiunilor prevăzute la art. art. 2606 alin. (1), 2611 alin. (2) lit. b), d) Cod penal îl

constituie urmările prejudiciabile, și anume - daunele în proporții mari, care este prezent

în cazul din speță, părții vătămate SA „Moldtelecom” fiindu-i cauzate daune în proporții

mari în sumă de 183.790,25 lei.

Cele indicate supra, inclusiv probele scrise cercetate suplimentar în instanța de

apel, confirmă în afara oricărui dubiu că infracțiunile au fost comise cu intenție directă

de către inculpați, care au folosit aparataj hard și soft special. Argumentele inculpaților

precum că nevinovăția lor se confirmă prin faptul că, ajustările necesare au fost făcute

de către specialistul SA „Moldtelecom” - Al Cuznețov, care a instalat programa inițială,

Colegiul penale le respinge. Martorul Cuznețov Alexandr a relatat, că la cererea lui

Gavaza Alexandr i-a instalat în laptopul acestuia programul ”PUTTY” - specific pentru

conectarea la distanță a calculatorului de comandă, fapt ce permitea inculpaților să

efectuieze manipulările necesare la distanță.

Acțiunile inculpaților Gavaza A. și Gavaza T. pe deplin se încadrează în

componența infracțiunilor prevăzute de art. 2606 alin. (1) Cod penal - frauda informatică,

adică restricționarea accesului la date informatice și împiedicarea în orice mod a

funcționării unui sistem informatic, în scopul de a obține un beneficiu material pentru

sine sau pentru altul, acțiuni care au cauzat daune în proporții mari, și art. 2611 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal - accesul neautorizat la rețelele și serviciile de telecomunicații cu

utilizarea rețelelor și serviciilor de telecomunicații ale altor operatori, acțiuni ce au

cauzat daune în proporții mari, săvârșită de două persoane, cu folosirea mijloacelor

tehnice special.

În așa mod, instanța de fond corect a statuat că, probele cercetate, confirmă în

afara oricărui dubiu rezonabil, că inculpații Gavaza A. și Gavaza T. au accesat

neautorizat rețelele și serviciile de telecomunicații ale companiei SA ”Moldtelecom”, au

restricționat accesul la datele informaționale internaționale și au efectuat terminații

neautorizate ale traficului voce local și internațional, generând ilegal 40687,9 minute.

Argumentarea făcută de instanță corespunde circumstanțelor cauzei și nu sunt temei de

a interveni în soluția adoptată pe cauză.

Instanța de fond, la stabilirea pedepsei inculpaților s-a condus de prevederile art.

61 Cod penal, la fel și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de

art. 7 și 75 Cod penal. Potrivit prevederilor art. 61 alin. (1) Cod penal pedeapsa penală

17

este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care

au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. (2) Pedeapsa

are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cît și a altor

persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească

demnitatea persoanei condamnate.

Pedeapsa stabilită inculpaților a fost numită în limitele sancțiunilor prevăzute la

articolele corespunzătoare din Codul penal, și care este adecvată celor comise, care se

racordă la toate circumstanțele stabilite, la personalitatea inculpaților, precum și la

consecințele comiterii de către aceștia a infracțiunilor pentru care au fost condamnați, și

care își va atinge scopurile puse de pedeapsa penală.

Prima instanță întemeiat și legal a concluzionat, că corectarea și reeducarea

inculpaților este posibilă fără izolarea lor de societate, stabilindu-i o pedeapsă sub formă

de amendă, pedeapsa dată va corecta vinovații și va asigura scopurile pedepsei.

instanței de apel și a sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpații să fie

achitați.

Recurentul a invocat că, decizia instanței de apel este una neîntemeiată și ilegală,

or, în speță instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

deoarece a omis să dea aprecierea cuvenită probatoriului, care nicidecum nu

demonstrează, că în acțiunile inculpaților Gavaza A. și Gavaza T. sunt întrunite

elementele infracțiunii de care au fost învinuiți.

Încălcarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 CoEDO, prin faptul

că lui Gavaza A. și Gavaza T. le-a fost înaintată o învinuire vagă și neclară cu referire

la infracțiunea prevăzută de art. 2606 alin. (1) Cod penal. Aceasta, deoarece instanțele

de judecată au reținut faptele incriminate așa cum au fost formulate în ordonanțele de

punere sub învinuire, care contrar art. 281 Cod de procedură penală nu conțin indicarea

datei de săvârșire a infracțiunii.

Instanța de apel a apreciat probatoriul unilateral, nu a dat eficiența cuvenită

probelor administrate, s-a mărginit la aprecierea făcută de instanța de fond, fără a lua în

considerație criticile și observațiile aduse de partea apărării.

Proces-verbal de examinare, având în vedere că un participant a fost avertizat

despre răspunderea prevăzută de art. 312 Cod penal, afară că reprezintă o descrie a

obiectelor examinare (metoda observației), abundă de concluzii, adică în esență

substituie un act (raport) de expertiză, fără a fi respectate cerințele legale cu privire la

respectivul procedeu de probațiune.

Însă, nici instanța de apel, nici instanța de fond nu a dat apreciere acestei probe

sub aspectul pertinenței și utilității.

Procesul-verbal de examinare din 18.04.2018, prin care au fost supuse examinării

obiectele ridicate în cadrul percheziției din 14.03.2018 și anume: laptopul de

marca/model ”Lenovo ideapad Z500”, dispozitivul ”Raspberry Pi”; routerul de model

”MikroTik” nu conține informații cu referire la procedeele tehnico-științifice și metodele

aplicate pentru a obține date din dispozitivele examinate, corectitudinea obținerii acestor

date, calificarea persoanelor care au efectuat examinarea respectivă.

Concluziile făcute în procesul verbal de examinare din 18.04.2018 nu fac trimitere

la literatura de specialitate, metode, experimente unanim recunoscute de mediul

18

academic/cercetători teoretico-practici, specialiști notorii în domeniul programării,

informaticii și tehnologiilor informaționale.

Prin contractele nr.924006417 din 10.11.2017 de prestare a serviciilor internet și

nr.XXXXX de atribuire a numerelor de telefon dintre S.A. ”Moldtelecom” și ”G.A.Lev”

SRL este dovedit că au fost încheiate pentru ca ”G.A.Lev” SRL să înființeze un call-

centru, care de fapt este/reprezintă o centrală telefonică de birou.

Respectiv, programul ”Asterisk” este un program care asigură funcționarea

centralei telefonice de birou.

Instanța de apel a reținut ca probe de vinovăție a inculpaților probe, care nu că

coroborează între ele, dar sunt contradictorii.

Logic ar rezulta, că: - informația (wireshark), înscrise pe două DVD-R

”Verbatim” și fxtras_trafic_SI_billing_13.02.2018-14.03.2018, descifrarea captarea

VOIPCalls_12-14.03.2018, înscrise pe CD-R ”Verbatim” ar trebui să conțină înscrisul

cu privire la apelul de intrare din 12.03.2018 cu nr. XXXXX de la operatorul din

Uzbekistan și/sau apelul de ieșire de la nr. XXXXX către nr. 0227000928, adică să

confirme declarațiile martorului Ionel M.

Însă, conform listei numerelor de telefoane indicate în procesul-verbal de

examinare din 28.03.2018 - numerele XXXXX și/sau 0227000928 nu se regăsesc.

Instanța de apel a reținut ca probă și extrasul din SI MindBill S.A. ”Moldtelecom”,

prin care se determină înregistrarea apelurilor în rețeaua SA ”Moldtelecom” către nr.

XXXXX la 12.03.2018 și 15.03.2018, primite de la operatorul din Uzbekistan, în timpul

testelor, sub nr. XXXXX, fără a o supune analizei sub aspectul utilității, pertinenței și

coroborării cu alte probe.

În caz contrar, instanța de apel urma să motiveze, de ce în materialele dosarului

penal lipsesc date (documente/probe) cu referire la celelalte apeluri internaționale, dacă

operatorul S.A. ”Moldtelecom” la 12.03.2018 a ”identificat” schimbarea originii

apelului din Uzbekistant de la nr. XXXXX prin nr. XXXXX către nr. 0227000928.

Dacă aparent faptele incriminate lui Gavaza A. ar arăta legătura cauzală cu acesta

(programul ”Asterisk”), deoarece însăți Gavaza A. recunoaște și declară că nemijlocit el

s-a ocupat de activitatea economică a ”G.A.Lev” S.R.L., inclusiv de instalarea (prin

intermediul specialiștilor) a aparatajului necesar pentru funcționarea call-centre-lui,

atunci prezența programului ”Asterisk” este motivată de la sine ca element necesar

pentru funcționarea unui call-centru.

Probele administrate la dosarul de învinuire a lui Gavaza A. și Gavaza T. nu

dovedesc/lipsesc probe care ar demonstra documentar.

Pronunțând soluția, nici instanța de fond, nici instanța de apel nu a răspuns la

întrebarea, de ce depistând la 12.03.2018 comiterea fraudei/infracțiunii prin intermediul

nr. de telefon XXXXX (episodul cu apelul din Uzbekistan de la nr. XXXXX), S.A.

”Moldtelecom”, ca operator național de telefonie, nu a curmat ”ilegalitatea”, cu toate că

avea posibilitatea tehnică de a întrerupe legătura telefonică și accesul la internet a

”G.A.Lev” SRL. și a permis continuarea acțiunilor ”infracționale” până la 14.03.2018.

Probatoriul administrat la prezenta cauză penală, inclusiv declarațiile

reprezentantului S.A. ”Moldtelecom” Vițu T. demonstrează că între S.A.

”Moldtelecom” și ”G.A.Lev” S.R.L. au fost încheiate contractul contractele nr.

924006417 din 10.11.2017 de prestare a serviciilor internet și nr. XXXXX de atribuire

a numerelor de telefon pentru ca ”G.A.Lev” SRL să înființeze un call-centru, care de

fapt este/reprezintă o centrală telefonică de birou. Adică, ”G.A.Lev ” SRL a avut acces

autorizat la rețeaua S.A. ”Moldtelecom”.

19

Reținând fapta așa cum a fost formulate în ordonanțele de punere sub învinuire

ale lui Gavaza A. și Gavaza T., nici instanța de fond, nici instanța de apel nu a identificat

ale căror alți operatori soții Gavaza au folosit rețelelor și serviciilor de telecomunicații.

În actul de învinuire nu este identificat cum (metoda) a fost restricționat accesul

la date informatice, cui i-a fost restricționat accesul respectiv, împiedicarea, în care alt

mod a avut loc, a funcționării sistemului informatic.

Lăsând deoparte probatoriul administrat la prezenta cauză, în eventualitatea că o

asemenea infracțiune ar fi avut loc, atunci prin acțiunile frauduloase, asupra cărora

insistă partea vătămată este vorba de neîncasarea unor plăți (a diferențelor de taxe a

apelurilor internaționale față de apelurile interne) - ce în esență reprezintă venit ratat.

Venitul ratat nu echivalează cu noțiunea de daună în sensul dispoziției la art. 2606,

2611 și 126 Cod penal.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală - instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, deoarece

a omis să dea apreciere cuvenită probatoriului, nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță

doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură

penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de

procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în

art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Conform art. 6 pct.

111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a

faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le

confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora.

Sub acest aspect se reține că, recursul este fondat în drept pe art. 427 alin. (1) pct.

6) și 8) Cod de procedură penală, care prevăd următoarele temeiuri - instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii (pct. 5. din decizie).

Însă, în recursul respectiv, în pofida normelor de drept enunțate, nu este specificat,

în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârilor contestate, care ar fi

erorile de drept și esența că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța ar

admis o eroare gravă de fapt, dar raportată la prescripțiile din art. 6 pct. 111) Cod de

procedură penală, care ar fi afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, fiind omisă în totalitate argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest

sens (pct. 5. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile de conținut,

iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al

20

avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica și să se expună, apoi,

asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.

Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii.

În doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când instanța a admis o eroare gravă de

fapt, care a afectat soluția instanței, când nu sunt întrunite elementele infracțiunii.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul declarat de

avocat, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din

decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt

și de drept privind învinuirea înaintată inculpaților și încadrarea juridică justă a

acțiunilor infracționale ale acestora, în strictă conformitate cu prevederile normelor de

procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpaților, reprezentantul părții vătămate Vițu T.

a specialistului Nemițchi R., a martorilor Budan A., Prisacari A., Cuznețov A. și Ionel

M., procesul-verbal de sesizare despre săvîrșirea sau pregătirea pentru săvîrșirea

infracțiunii din 12.03.2018; sesizarea privind terminația neautorizată a traficului

internațional nr. XXXXX din 12.03.2018; sesizarea suplimentară privind terminația

neautorizată a traficului internațional nr. XXXXX din 16.03.2018; sesizarea

suplimentară privind terminația neautorizată a traficului internațional nr.XXXXX din

19.04.2018; procesul-verbal de examinare din data de 28.03.2018, prin care au fost

supuse examinării datele informatice (Wireshark) și extrasul trafic SI billing în perioada:

13.02.2018-14.03.2018 și descifrarea, captarea VOIPCalls în perioada: 12.03.2018-

14.03.2018 ridicate prin procesul-verbal de ridicare din 27.03.2018; procesul-verbal de

percheziție din data de 14.03.2018 cu imaginile foto anexate, efectuată la sediul “G.A.

Lev” SRL; procesul-verbal de examinare din data de 18.04.2018 prin care au fost supuse

examinării obiectele ridicate în cadrul percheziției din data de 14.03.2018, efectuată la

sediul SRL ”G.A.Lev”; procesul-verbal de examinare din data 19.04.2018 prin care au

fost supuse examinării obiectele ridicate în cadrul percheziției la sediul SRL ”G.A.Lev”;

extrasul din Sistemul Informațional MindBill SA ”Moldtelecom”, prin care se confirmă

înregistrarea apelurilor în rețeaua „Moldtelecom” către numărul ”XXXXX” la data de

12.03.2018 și 15.03.2018 primite de la operatorul din Uzbekistan, în timpul testărilor,

sub numărul „XXXXX”; extrasul din sistemul BI Cassandra al Operatorului SWO SA

”Moldtelecom”, în care se observă înregistrarea la 06.03.2018 a nouă numere diferite de

telefon apelate din Rusia, dar care s-au înregistrat cu numărul ”373 XXXXX”, ce au fost

apreciate ca ”fraudă”, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art.

101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele indicând motivele pentru care au

respins dovezile și versiunile apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat și

detailat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol, probele administrate pe caz

21

demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunilor

prevăzute la art. 2606 alin. (1), 2611 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția

dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată,

arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală,

pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de

recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă

instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune

în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor,

argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază

relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă

instanțelor de art. 6§1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui

răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de

Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursul, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5.

din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele de fond și

de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală,

judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma

cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței

de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de

fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor

cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea, este o competență și prerogativă

legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor

incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în

recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest

sens (pct. 2. - 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii

care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu

poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul

Bujnița versus Moldova).

Totodată, conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, în recurs pot fi

invocate doar acele temeiuri care au fost indicate și în apel, astfel că argumentele

specificate în recursul ordinar că: „...Încălcarea dreptului la un proces echitabil,

garantat de art. 6 CoEDO, prin faptul că lui Gavaza A. și Gavaza T. le-a fost înaintată

o învinuire vagă și neclară cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 2606 alin. (1)

Cod penal. Aceasta, deoarece instanțele de judecată au reținut faptele incriminate așa

cum au fost formulate în ordonanțele de punere sub învinuire, care contrar art. 281 Cod

de procedură penală nu conțin indicarea datei de săvârșire a infracțiunii. Proces-verbal

de examinare, având în vedere că un participant a fost avertizat despre răspunderea

prevăzută de art. 312 Cod penal, afară că reprezintă o descrie a obiectelor examinare

(metoda observației), abundă de concluzii, adică în esență substituie un act (raport) de

expertiză, fără a fi respectate cerințele legale cu privire la respectivul procedeu de

probațiune. Însă, nici instanța de apel, nici instanța de fond nu a dat apreciere acestei

22

probe sub aspectul pertinenței și utilității. Procesul-verbal de examinare din

18.04.2018, prin care au fost supuse examinării obiectele ridicate în cadrul percheziției

din 14.03.2018 și anume: laptopul de marca/model ”Lenovo ideapad Z500”,

dispozitivul ”Raspberry Pi”; routerul de model ”MikroTik” nu conține informații cu

referire la procedeele tehnico-științifice și metodele aplicate pentru a obține date din

dispozitivele examinate, corectitudinea obținerii acestor date, calificarea persoanelor

care au efectuat examinarea respectivă. Concluziile făcute în procesul verbal de

examinare din 18.04.2018 nu fac trimitere la literatura de specialitate, metode,

experimente unanim recunoscute de mediul academic/cercetători teoretico-practici,

specialiști notorii în domeniul programării, informaticii și tehnologiilor informaționale.

Prin contractele nr.924006417 din 10.11.2017 de prestare a serviciilor internet și

nr.XXXXX de atribuire a numerelor de telefon dintre S.A. ”Moldtelecom” și ”G.A.Lev”

SRL este dovedit că au fost încheiate pentru ca ”G.A.Lev” SRL să înființeze un call-

centru, care de fapt este/reprezintă o centrală telefonică de birou. Respectiv, programul

”Asterisk” este un program care asigură funcționarea centralei telefonice de birou.

Logic ar rezulta, că: - informația (wireshark), înscrise pe două DVD-R ”Verbatim” și

fxtras_trafic_SI_billing_13.02.2018-14.03.2018, descifrarea captarea VOIPCalls_12-

14.03.2018, înscrise pe CD-R ”Verbatim” ar trebui să conțină înscrisul cu privire la

apelul de intrare din 12.03.2018 cu nr. XXXXX de la operatorul din Uzbekistan și/sau

apelul de ieșire de la nr. XXXXX către nr. 0227000928, adică să confirme declarațiile

martorului Ionel M. Însă, conform listei numerelor de telefoane indicate în procesul-

verbal de examinare din 28.03.2018 - numerele XXXXX și/sau 0227000928 nu se

regăsesc. Instanța de apel a reținut ca probă și extrasul din SI MindBill S.A.

”Moldtelecom”, prin care se determină înregistrarea apelurilor în rețeaua SA

”Moldtelecom” către nr. XXXXX la 12.03.2018 și 15.03.2018, primite de la operatorul

din Uzbekistan, în timpul testelor, sub nr. XXXXX, fără a o supune analizei sub aspectul

utilității, pertinenței și coroborării cu alte probe. În caz contrar, instanța de apel urma

să motiveze, de ce în materialele dosarului penal lipsesc date (documente/probe) cu

referire la celelalte apeluri internaționale, dacă operatorul S.A. ”Moldtelecom” la

12.03.2018 a ”identificat” schimbarea originii apelului din Uzbekistant de la nr.

XXXXX prin nr. XXXXX către nr. 0227000928. Dacă aparent faptele incriminate lui

Gavaza A. ar arăta legătura cauzală cu acesta (programul ”Asterisk”), deoarece însăți

Gavaza A. recunoaște și declară că nemijlocit el s-a ocupat de activitatea economică a

”G.A.Lev” S.R.L., inclusiv de instalarea (prin intermediul specialiștilor) a aparatajului

necesar pentru funcționarea call-centre-lui, atunci prezența programului ”Asterisk”

este motivată de la sine ca element necesar pentru funcționarea unui call-centru.

Pronunțând soluția, nici instanța de fond, nici instanța de apel nu a răspuns la

întrebarea, de ce depistând la 12.03.2018 comiterea fraudei/infracțiunii prin

intermediul nr. de telefon XXXXX (episodul cu apelul din Uzbekistan de la nr. XXXXX),

S.A. ”Moldtelecom”, ca operator național de telefonie, nu a curmat ”ilegalitatea”, cu

toate că avea posibilitatea tehnică de a întrerupe legătura telefonică și accesul la

internet a ”G.A.Lev” SRL. și a permis continuarea acțiunilor ”infracționale” până la

14.03.2018. Probatoriul administrat la prezenta cauză penală, inclusiv declarațiile

reprezentantului S.A. ”Moldtelecom” Vițu T. demonstrează că între S.A.

”Moldtelecom” și ”G.A.Lev” S.R.L. au fost încheiate contractul contractele nr.

924006417 din 10.11.2017 de prestare a serviciilor internet și nr. XXXXX de atribuire

a numerelor de telefon pentru ca ”G.A.Lev” SRL să înființeze un call-centru, care de

fapt este/reprezintă o centrală telefonică de birou. Adică, ”G.A.Lev ” SRL a avut acces

23

autorizat la rețeaua S.A. ”Moldtelecom”. În actul de învinuire nu este identificat cum

(metoda) a fost restricționat accesul la date informatice, cui i-a fost restricționat accesul

respectiv, împiedicarea, în care alt mod a avut loc, a funcționării sistemului informatic.

Lăsând deoparte probatoriul administrat la prezenta cauză, în eventualitatea că o

asemenea infracțiune ar fi avut loc, atunci prin acțiunile frauduloase, asupra cărora

insistă partea vătămată este vorba de neîncasarea unor plăți (a diferențelor de taxe a

apelurilor internaționale față de apelurile interne) - ce în esență reprezintă venit ratat.

Venitul ratat nu echivalează cu noțiunea de daună în sensul dispoziției la art. 2606, 2611

și 126 Cod pena.” nu au fost invocate și în apel, deci nu au niciun suport legal (pct. 3.- 5.

din decizie).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel

nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile

atacate cuprind motive clare legale pe care se întemeiază soluția, că instanțele nu au

admis vre-o eroare gravă de fapt, care să le fi afectat soluția, că în acțiunile inculpatului

sunt întrunite elementele infracțiunii, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide

inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit

neîntemeiat.

Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat

inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Iurie Caraman,

împotriva sentinței Judecătoriei Soroca din 28 decembrie 2018 și deciziei Colegiul penal

al Curții de Apel Bălți din 23 ianuarie 2020, în privința inculpaților Gavaza Alexandr

XXXXX și Gavaza Tatiana XXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată la 03 septembrie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

24