1ra-341/202 — Art. 217-1 alin. 4 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul central, din 21 decembrie 2018, Xenișchevici Mihail și Xenișchevici Irina au fost recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin. (4), lit. b), d) Cod penal și în baza acestei Legi, lea fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani 8 luni, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea legală în domeniul substanțelor narcotice și analoagelor lor pe un termen de 5 ani, executarea pedepsei sub formă de închisoare fiind dispusă în penitenciar de tip închis.

Recurs ordinar a fost declarat doar de către xxx în numele inculpatului xxxx.

În sentință, prima instanță a constatat că: xxxx acționând în mod intenționat și din motive cupidante, fiind membru al unui grup criminal organizat, adică a unei reuniuni stabile de persoane, organizate în prealabil de către Xenișchevici xxx și Xenișchevici xxxx, în comun cu xxxxx, pentru a comite mai multe infracțiuni de circulație 1 ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, precum și de înstrăinare a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând și dorind survenirea consecințelor social periculoase, pe parcursul perioadei sfârșitul anului 2015 – 3 iunie 2016, de mai multe ori, ilegal a primit (procurat) de la xxxxxx și a păstrat în scop de înstrăinare, precum și a înstrăinat substanțe narcotice sub formă de marihuană și hașiș mai multor persoane pe teritoriul municipiului Bălți contra diferitor sume de bani, realizând aceste acțiuni inclusiv prin intermediul membrilor grupului criminal organizat xxx, xxx și xxx. În așa mod, la data de 11.02.2016, în jurul orei 14.00, aflându-se pe strada xxxx, municipiul xxx, Coblov Dmitri, care avea asupra sa hașiș primit pentru realizare de la xxxx, pe care acesta în scop de înstrăinare, ilegal l-a procurat de la persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, inclusiv xxxx, l-a transportat și-l păstra, ilegal l-a înstrăinat contra sumei de 200 lei, persoanei de încredere a organului de urmărire penală, implicată în măsuri speciale de investigație, constatându-se conform raportului de expertiză nr.231 din 22.02.2016, că masa vegetală presată, prezentată la cercetare este substanță narcotică - hașiș în cantitate de 0,451 gr. La data de 19.04.2016, în jurul orei 14.00-15.00, aflându-se pe strada xxx, municipiul xxxx, Xenișchevici xxx, care avea asupra sa hașiș, pe care el în scop de înstrăinare, ilegal l-a procurat de la persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, inclusiv xxxx, și-l păstra ilegal, l-a înstrăinat contra sumei de 200 lei, persoanei de încredere a organului de urmărire penală, implicată în măsuri speciale de investigație, constatându- se conform raportului de expertiză nr.659 din 11.05.2016, că masa vegetală solidă, prezentată la cercetare este substanță narcotică - hașiș în cantitate de 0,296 gr. La data de 03.06.2016, în urma realizării măsurilor speciale de investigație, în cadrul percheziției efectuate la locul de domiciliere a numiților Xenișchevici xxx, xxx și Xenișchevici xxx pe adresa: municipiul xxxx stradela xxx xxx, în perioada orei 12.30-12.46, au fost depistate și ridicate mai multe pachete de polietilenă cu masă vegetală de culoare verde, cu masă de culoare cafenie sub formă de praf, bule de culoare cafenie, care conform raportului de expertiză nr.R-937 din 23.06.2016 constituie marihuană în cantitate totală de 11,77 gr, precum și hașiș în cantitate de 8,38 gr, care se atribuie la substanțe narcotice și care ilegal au fost procurate, transportate și păstrate în scop de înstrăinare, inclusiv cu implicarea numiților Xenișchevici Mihail, Coblov Dmitri, Medvedi Victor și Dubas 2 Vasili, precum și un cântar electronic de model ”Constant”, folosit la măsurarea cantității dozelor substanțelor narcotice, pe suprafața căruia au fost depistate particule mici de plantă cânepă (cannabis). La data de 03.06.2016, în urma realizării măsurilor speciale de investigație, în cadrul percheziției efectuate în garajul aflat în folosința familiei Xenișchevici, nr.116 din cadrul CCG nr.xxxdin strada xxx, municipiul Bălți, în perioada orelor 16.02-16.29, a fost depistat și ridicat un pachet de polietilenă cu masă vegetală de culoare verde, care conform raportului de expertiză nr.R-833 din 10.06.2016 constituie marihuană în cantitate de 81,5 gr., care se atribuie la substanțe narcotice și care ilegal a fost procurată, transportată și păstrată în scop de înstrăinare, inclusiv cu implicarea numiților Xenișchevici Mihail, Coblov Dmitri, Medvedi Victor și Dubas Vasili. La data de 03.06.2016, în urma realizării măsurilor speciale de investigație, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul numitului Gheorghiștean Radu din satul xxxx, raionul xxxx, a fost depistat și ridicat un pachet de polietilenă cu masă de culoare cafenie și 8 bule presate din substanță de culoare cafenie, care conform raportului de expertiză nr.R938 din 23.06.2016 constituie hașiș în cantitate de 17,8 gr. și respectiv 13,4 gr., care se atribuie la substanțe narcotice, care ilegal a fost procurat de la persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, transportat și păstrat în scop de înstrăinare, prin intermediul numiților Xenișchevici Irina și Xenișchevici Andrei, inclusiv cu implicarea numiților Xenișchevici Mihail, Coblov Dmitri, Medvedi Victor și Dubas Vasili în aceste acțiuni, precum și un 6 cântar electronic, folosit la măsurarea cantității dozelor substanțelor narcotice, pe suprafața căruia au fost depistate particule mici de plantă cânepă (cannabis). Marihuana și hașișul sunt incluse în Lista nr.1, Tabelul nr.1 ”Substanțe narcotice și psihotrope care nu se aplică în practica medicală” aprobate prin hotărârea Guvernului RM №1088 din 05.10.2004 și lista ”Cantitățile substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit”, aprobat prin hotărârea Guvernului RM №79 din 23.01.2006. Prima instanță a examinat cauza penală în ordinea art. 3641Cod de procedură penală.

Hotărârea primei instanțe din 21 decembrie 2018, a fost atacată cu apel de către Xenișchevici Mihail, care a solicitat casarea sentinței în latura pedepsei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea în această parte a unei noi 3 hotărâri, prin care să-i fie stabilită pedeapsa penală cu aplicarea prevederilor art.79 și 90 Cod penal. 4.1 În susținerea cererii de apel Xenișchevici Mihail a menționat că: - la stabilirea pedepsei prima instanță nu a dat deplină eficiență prevederilor art.61 și art.75 Cod penal care reglementează criteriile generale de individualizare a pedepsei; - prima instanță nu a ținut cont că Xenișchevici Mihail este la prima abatere penală, a comis infracțiunea neavând atinsă vârsta de 21 ani, a recunoscut vina integral și se caracterizează pozitiv, a solicitat judecarea cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire penală; - consideră, că prima instanță urma să aplice în privința sa a pedeapsă mai blândă, și anume sub formă de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă, fiind posibilă corectarea lor fără izolare de societate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 iulie 2019, apelul inculpatului Xenișchevici Mihail, a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței Judecătoriei Bălți sediu Central din 21 decembrie 2018, fără modificări. 5.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că prezenta cauză a fost judecată în prima instanță în ordinea prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, în baza probelor administrate de către organul de urmărire penală, care au fost cercetate în ședința primei instanțe, asupra cărora inculpatul nu a obiectat și nu a solicitat administrarea unor probe noi. Prin prisma probatoriului administrat prima instanță a stabilit ca fiind dovedită pe deplin vinovăția inculpatului Xenișchevici Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal - procurarea, păstrarea și transportarea ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat și în proporții deosebit de mari. Stabilind ca fiind dovedită comiterea de către inculpat a infracțiunii imputate, prima instanță prin prisma criteriilor complementare ce vizează personalitatea acestuia, precum și reținând circumstanțele comiterii infracțiunii și comportamentul lui Xenișchevici Mihail după săvârșirea faptei, a considerat că corectarea inculpatului poate avea loc doar cu privarea lor de libertate, în acest sens stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare cu executare reală, dispunând punerea acesteia în executare din momentul intrării sentinței în vigoare. Instanța de apel a constatat, că sentința primei instanțe nu a fost contestată în latura stabilirii circumstanțelor de fapt ale cauzei, nici în latura 4 încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Xenișchevici Mihail, și nici în cea ce privește cuantumul pedepsei aplicate, partea apărării exprimându-și dezacord cu modalitatea executării acesteia – executarea reală, solicitând suspendarea condiționată a executării pedepsei, considerând că pe caz sunt aplicabile prevederile art.79 și art.90 Cod penal. În ce privește dezacordul apelantului Xenișchevici Mihail cu soluția primei instanțe în latura pedepsei aplicate, considerând-o prea aspră, instanța de apel a considerat că cerința respectivă este nefondată, în acest sens menționând că, apreciază ca neîntemeiate argumentele aduse de către apelant, iar prin prisma materialelor cauzei penale ajungând la concluzia că prima instanță justificat a aplicat inculpaților, în baza art.2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani 8 luni, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea legală a substanțelor narcotice și analoagelor lor pe un termen de 5 ani. Făcând trimitere la dispozițiile art. 75 alin.(1) Cod penal, instanța de apel a mai reținut, că coroborându-le cu circumstanțele cauzei, a considerat că pedeapsa aplicată inculpatului Xenișchevici Mihail, este în coraport cu gravitatea faptelor comise – infracțiune deosebit de gravă, comisă cu intenție de către persoane care fac parte dintr-un grup criminal organizat, cu personalitatea inculpaților – care n-au antecedente penale, se caracterizează pozitiv, nu se află la evidența medicilor narcolog și psihiatru; atitudinea inculpatului față de fapta comisă și procesul desfășurat – inculpatul a recunoscut vinovăția în faptele lor imputate și a solicitat prin cerere soluționarea cauzei în procedura simplificată - împrejurare care a găsit reflectare asupra termenului de examinare a cauzei, precum și asupra limitelor de pedeapsă care s-au micșorat conform regulii expuse de legislator în textul art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală; circumstanțe atenuante – căința sinceră, săvârșirea infracțiunii de către o persoană care nu a atins vârsta de 21 de ani în cazul lui Xenișchevici Mihai; circumstanțe agravante – nu s-au constatat. Instanța de apel a notat, că rezultând din prevederile art.75 alin.(2) Cod penal, sancțiunea închisorii este o formă excepțională de pedeapsă, care se aplică doar în cazul în care gravitatea infracțiunii și personalitatea inculpatului fac necesară aplicarea pedepsei cu închisoarea. În acest sens instanța de apel a reținut, că sancțiunea art.2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal în baza căruia inculpatul a fost condamnat, nu prevede în calitate de pedeapsă principală careva alternative, legislatorul stabilind doar o singură categorie de pedeapsă – închisoare. 5 În cauza lui xxxx stabilirea categoriei excepționale de pedeapsă este condiționată de gravitatea infracțiunii, aceasta fiind catalogată ca deosebit de gravă, vizând circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor, îndreptată împotriva sănătății publice și conviețuirii sociale. Referitor la cuantumul pedepsei principale aplicată inculpatului Xenișchevici Mihail, instanța de apel a menționat, că este stabilită în limitele sancțiunii art.2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal în raport cu prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, și anume la limita minimă rezultând de criteriile complementare expuse. Diferit de opinia apelanților, instanța de apel a conchis, că speței nu sunt aplicabile prevederile art.90 Cod penal, potrivit alin.(4) al articolului vizat, persoanelor care au săvârșit infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave, precum și în cazul recidivei periculoase sau deosebit de periculoase, condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu se aplică. Ținând cont, că inculpatul Xenișchevici Mihail a săvârșit infracțiune deosebit de gravă, la caz este imposibilă suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilită acestuia prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din 21 decembrie2018, instanța de apel concluzionând cerințele apelanților în acest sens fiind contrare dispozițiilor legale nominalizate. Referitor la solicitarea apelantului cu privire la aplicarea prevederilor art.79 Cod penal, instanța de apel a reținut, că acesta s-a rezumat la simpla invocare a legii, neconcretizându-și cerințele în acest aspect, textul legii prevăzând posibilitatea aplicării pedepsei sub limita minimă prevăzută la sancțiunea articolului, sau aplicării unei pedepse mai blânde de altă categorie, sau neaplicării pedepsei complementare obligatorie. Instanța de apel a reținut, că instanța poate aplica prevederile art.79 alin.(1) Cod penal doar în cazul în care constată prezența circumstanțelor excepționale ce vizează scopul și motivele faptei, rolul inculpatului în săvârșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei. Solidar cu prima instanță, instanța de apel a opinat că în cazul din speță nu sunt prezente circumstanțe excepționale, acele circumstanțe enumerate de către apelanți: căința sinceră, caracteristica pozitivă comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni (la vârsta de până la 21 ani în cazul lui Xenișchevici Mihail), au fost reținute în sarcina inculpaților în cadrul aprecierii limitelor de pedeapsă conform criteriilor generale de 6 individualizare a acesteia. În ce privește recunoașterea vinovăției și contribuirea la descoperirea infracțiunii. Instanța de apel a reiterat, că această circumstanță este incidentă procedurii de examinare a cauzei penale – prevăzută de art.3641 Cod d procedură penală, și nu poate constitui circumstanță atenuantă sau excepțională, nefiind stabilite nici circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei comise și a consecințelor ei. Instanța de apel a constatat inaplicabilitatea prevederilor art.79 Cod penal, solicitările apelantului în acest sens fiind neîntemeiate. Instanța de apel a mai reținut, că dispozițiile art.79 alin.(1) Cod penal nu sunt imperative, posibilitatea aplicării acestora urmând a fi apreciată la discreția instanței rezultând din convingerea fermă că atingerea scopului pedepsei penale prevăzut la art.61 alin.(2) Cod penal poate avea loc prin aplicarea pedepsei sub limita minimă prevăzută la sancțiunea articolului, sau prin aplicarea unei pedepse mai blânde de altă categorie, sau prin neaplicarea pedepsei complementare obligatorie, la caz o atare convingere nu poate fi formată. Instanța de apel a concluzionat că, atingerea scopurilor menționate: de restabilire a echității, de corectare a inculpatului, de prevenire a comiterii altor infracțiuni, va fi posibilă prin aplicarea față de Xenișchevici Mihail doar a pedepsei sub formă de închisoare, cu executarea ei reală și cu pedeapsa complementară sub formă de privare de dreptul de a exercita activitatea legală a substanțelor narcotice și analoagelor lor. Pedeapsa cum a fost individualizată de către prima instanță răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art.61 Cod penal, cuantumul acesteia este dozată corespunzător, fiind la limita minimă admisibilă, iar față de natura și gravitatea faptei comise, a circumstanțelor reale de săvârșire a acesteia, pedeapsa aplicată inculpatului Xenișchevici Mihail este aptă să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii. Criticile în ceea ce privește asprimea pedepsei aplicate instanța de apel lea apreciat ca neîntemeiate, la aplicarea pedepsei penale, prima instanță s- a conformat prevederilor legii care reglementează procesul de stabilire și individualizare a pedepsei, motivându-și suficient soluția luată sub aspectul neaplicării unei pedepse mai blânde.

Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 iulie 2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Odobescu Ghenadie în numele inculpatului Xenișchevici Mihail, prin care invocând temei pct. 4, alin. 1 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 24 iulie 2019 și a sentinței Judecătoriei Bălti, 7 sediul central din 21 decembrie 2018 în privința cet. Xenișchevici Mihail în baza art.2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal și pronunțarea unei noi hotărâri prin care cauza să fie remisă spre rejudecare în instanța de apel. 6.1 În motivarea recursului ordinar avocatul Odobescu Ghenadie în numele inculpatului Xenișchevici Mihail a menționat că: - instanța nu a ținut cont că Xenișchevici Mihail este la prima abatere penală, a comis infracțiunea neavând atinsă vârsta de 21 ani, a recunoscut vina integral și se caracterizează pozitiv, a solicitat judecarea cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și se căiește sincer; - consideră, că instanța urma să aplice inculpatului pedeapsă mai blândă, și anume sub formă de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă, fiind posibilă corectarea acestuia fără izolare de societate; - consideră că prima instanță neîntemeiat i-a aplicat pedeapsă inculpatului, fără a analiza amplu și minuțios circumstanțele reale și personale ale lui Xenișchevici Mihail care au o importanță majoră, în acest mod, neîntemeiat a stabilit condamnarea lui Xenișchevici Mihail prin decizia din data de 24 iulie 2019; - a menționat că unele ședințe de judecată au avut loc în lipsa interpretului, în rezultatul căreia consideră că decizia și sentința sunt pasibile de casat, dat fiind faptul că a fost încălcat dreptul la un interpret; - consideră că instanța urma să stabilească împrejurările privind aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege în conformitate cu art.79 Cod penal.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 ) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, și menționează că instanța de apel și-a motivat soluția adoptată în corespundere cu criteriile generale și speciale privind individualizarea pedepsei.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. 8 Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că titularul acestuia critică decizia instanție de ape sub aspectul temeiului de casare stipulat la pct.4) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când judecata a avut loc fără participarea traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii. Colegiul penal menționează, că avocatul Odobescu Ghenadie în numele inculpatului xxxx invocând temeiul de casare menționat supra, fără a prezenta o argumentare concretă, susține că unele ședințe de judecată au avut loc în lipsa interpretului, în rezultatul căreia consideră că decizia și sentința sunt pasibile de casat, dat fiind faptul că a fost încălcat dreptul la un interpret. În cadrul examinării cauzei în prima instanță, inculpații nu au solicitat asigurarea prezenței interpretului, precum nici avocații acestora nu au înaintat astfel de cereri. Fiindu-le explicate toate drepturile, inculpații au acceptat examinarea cauzei în baza probelor acumulate pe parcursul urmăririi penale, depunând și cererile respective, fapt, care confirmă că, inculpații au cunoscut despre învinuirea adusă și aceasta le-a fost clară. De asemenea inculpați au depus și au semnat apelul împotriva sentinței, apel, întocmit în limba de stat, în care s-au referit doar la individualizarea pedepsei, solicitând doar stabilirea unei pedepsei mai blânde. Ulterior, la examinarea cauzei în instanța de apel, în ședințele judiciare a fost prezent interpretul (procesul-verbal din 24.07.2019, f.d.177-178), iar în urma audierii inculpaților, avocaților, procurorului, aceștia nu au invocat o asemenea încălcare și nu au înaintat careva cereri, demersuri sau obiecții în acest sens, iar prezenței interpretului a fost asigurată din oficiu de către completul care a judecat apelul inculpaților. Colegiul penal reține că, nu poate fi reținută alegația recurentului or, sub aspectul expus, se constată că nu a fost motivat și nu au fost redate careva circumstanțe concrete din care ar rezulta încălcarea dreptului inculpatului Xenișchevici Mihail la un proces echitabil prin neasigurarea unui interpret. În acest context, instanța de recurs examinând materialele dosarului constată, că argumentele respective nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului în cauză. 9 Potrivit art.427 alin.(2) Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. Astfel, revenind la afirmația recurentului cu privire la încălcarea dreptului inculpatului Xenișchevici Mihail de ai fi asigurat un interpret, se constată că nu a fost invocat în apel. Mai mult potrivit deciziei recurate se constată că în instanța de apel Xenișchevici Mihail a fost asigurat cu interpret. Totodată, Colegiul penal reține că, în esență, criticele inculpatului se axează pe ideea că, instanța nu a ținut cont că Xenișchevici Mihail este la prima abatere penală, a comis infracțiunea neavând atinsă vârsta de 21 ani, a recunoscut vina integral și se caracterizează pozitiv, a solicitat judecarea cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și se căiește sincer și că instanța urma să stabilească împrejurările privind aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege în conformitate cu art.79 Cod penal. Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În speță, Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin.(1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate în raport cu soluția primei instanțe, argumentelor apelanților și a materialului probator, cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Colegiul penal reține, că instanța de apel verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei metode de cercetare coroborată a probelor, ce au servit ca temei pentru soluționarea elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a inculpatului Xenișchevici Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal. 10 Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurent, Colegiul penal, subsidiar verificând materialele dosarului specifică faptul că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la asprimea pedepsei aplicate acestuia, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, prin apelul declarat, în care au fost indicate aceleași motive, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile de către instanța de apel. În contextul dat, Colegiul penal reiterează că instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești atacate, exclusiv prin prisma prezenței sau absenței temeiurilor pentru recurs, prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Astfel, argumentele recurentului în această parte sunt inadmisibile de drept și nu pot constitui temei pentru casarea deciziei instanței de apel. Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată, că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legislației procesual-penale, fiind legală și întemeiată. De asemenea cercetând decizia instanței de apel sub aspectul aplicării pedepsei inculpatului Xenișchevici Mihail, Colegiul penal reieșind din circumstanțele și de vinovăția inculpatului stabilită de instanța de apel, conchide că pedeapsa aplicată este corectă, legală și echitabilă, corespunde atât principiului proporționalității cât și scopului pedepsei penale, restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât în partea acestuia cât și a altor persoane. Rezumând cele expuse, Colegiul penal din materialele cauzei apreciază că, instanțele legal și întemeiat au constatat și valorificat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatei, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, de faptul că inculpata a recunoscut integral vina, solicitând judecarea cauzei în procedură simplificată, cât și de prevederile art.art.7, 61, 75, Cod penal și art.3641 Cod de procedură penală, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei 11 care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare. Deci, pedeapsa stabilită inculpatului Xenișchevici Mihail a fost motivată, individualizată și aplicată în corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă și proporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, cât și a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acesteia, cât și din partea altor persoane. Colegiul penal reține că, așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Instanța de recurs ordinar reține că, solicitarea recurentului privind aplicarea unei pedepse mai blânde, cu aplicarea prevederilor art. 79 și art.90 Cod penal, este neîntemeiată, doar faptul că inculpatul nu este de acord cu pedeapsa stabilită, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca temei pentru aplicarea în privința lui xxxx a unei pedepse mai blânde. Mai mult, după cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art.417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la menținerea sentinței primei instanțe, or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia nu s-au stabilit. Colegiul penal constată, că pedeapsa individualizată de instanțele de fond, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut 12 în art.61 alin.(2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea inculpatei, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acesteia, cât și a altor persoane. În ansamblul circumstanțelor constatate, din motiv că temeiurile pentru recurs indicate în cerere nu și-au găsit confirmare, iar la examinarea recursului nu s-au depistat erori de drept, care ar impune soluția casării deciziei instanței de apel, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat în cauză, deoarece este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Odobescu Ghenadie în numele inculpatului Xenișchevici Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 iulie 2019, în cauza penală în privința lui Xenișchevici Mihail xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 25 iunie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 13