1ra-341/202 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP

1ra-341/202 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-341/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Odobescu Ghenadie în numele inculpatului Xenișchevici Mihail, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 iulie 2019, în cauza

penală în privința lui,

Xenișchevici Mihail xxxxxx, născut la

xxxxxxx, originar și domiciliat în mun.

xxxxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 24.11.2017 – 21.12.2018

instanța de apel: 22.02.2019 – 24.07.2019

instanța de recurs: 03.10.2019 – 27.05.2020

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

Xenișchevici Mihail și Xenișchevici Irina au fost recunoscuți vinovați în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin. (4), lit. b), d) Cod penal și în

baza acestei Legi, lea fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani 8 luni, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea legală

în domeniul substanțelor narcotice și analoagelor lor pe un termen de 5 ani,

executarea pedepsei sub formă de închisoare fiind dispusă în penitenciar de

tip închis.

xxxx.

xxxx acționând în mod intenționat și din motive cupidante, fiind

membru al unui grup criminal organizat, adică a unei reuniuni stabile de

persoane, organizate în prealabil de către Xenișchevici xxx și Xenișchevici

xxxx, în comun cu xxxxx, pentru a comite mai multe infracțiuni de circulație

1

ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, precum și de

înstrăinare a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari,

conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând și

dorind survenirea consecințelor social periculoase, pe parcursul perioadei

sfârșitul anului 2015 – 3 iunie 2016, de mai multe ori, ilegal a primit

(procurat) de la xxxxxx și a păstrat în scop de înstrăinare, precum și a

înstrăinat substanțe narcotice sub formă de marihuană și hașiș mai multor

persoane pe teritoriul municipiului Bălți contra diferitor sume de bani,

realizând aceste acțiuni inclusiv prin intermediul membrilor grupului

criminal organizat xxx, xxx și xxx.

În așa mod, la data de 11.02.2016, în jurul orei 14.00, aflându-se pe

strada xxxx, municipiul xxx, Coblov Dmitri, care avea asupra sa hașiș primit

pentru realizare de la xxxx, pe care acesta în scop de înstrăinare, ilegal l-a

procurat de la persoane neidentificate de către organul de urmărire penală,

inclusiv xxxx, l-a transportat și-l păstra, ilegal l-a înstrăinat contra sumei de

200 lei, persoanei de încredere a organului de urmărire penală, implicată în

măsuri speciale de investigație, constatându-se conform raportului de

expertiză nr.231 din 22.02.2016, că masa vegetală presată, prezentată la

cercetare este substanță narcotică - hașiș în cantitate de 0,451 gr.

La data de 19.04.2016, în jurul orei 14.00-15.00, aflându-se pe strada

xxx, municipiul xxxx, Xenișchevici xxx, care avea asupra sa hașiș, pe care el

în scop de înstrăinare, ilegal l-a procurat de la persoane neidentificate de

către organul de urmărire penală, inclusiv xxxx, și-l păstra ilegal, l-a

înstrăinat contra sumei de 200 lei, persoanei de încredere a organului de

urmărire penală, implicată în măsuri speciale de investigație, constatându-

se conform raportului de expertiză nr.659 din 11.05.2016, că masa vegetală

solidă, prezentată la cercetare este substanță narcotică - hașiș în cantitate de

0,296 gr.

La data de 03.06.2016, în urma realizării măsurilor speciale de

investigație, în cadrul percheziției efectuate la locul de domiciliere a

numiților Xenișchevici xxx, xxx și Xenișchevici xxx pe adresa: municipiul

xxxx stradela xxx xxx, în perioada orei 12.30-12.46, au fost depistate și

ridicate mai multe pachete de polietilenă cu masă vegetală de culoare verde,

cu masă de culoare cafenie sub formă de praf, bule de culoare cafenie, care

conform raportului de expertiză nr.R-937 din 23.06.2016 constituie

marihuană în cantitate totală de 11,77 gr, precum și hașiș în cantitate de 8,38

gr, care se atribuie la substanțe narcotice și care ilegal au fost procurate,

transportate și păstrate în scop de înstrăinare, inclusiv cu implicarea

numiților Xenișchevici Mihail, Coblov Dmitri, Medvedi Victor și Dubas

2

Vasili, precum și un cântar electronic de model ”Constant”, folosit la

măsurarea cantității dozelor substanțelor narcotice, pe suprafața căruia au

fost depistate particule mici de plantă cânepă (cannabis).

La data de 03.06.2016, în urma realizării măsurilor speciale de

investigație, în cadrul percheziției efectuate în garajul aflat în folosința

familiei Xenișchevici, nr.116 din cadrul CCG nr.xxxdin strada xxx,

municipiul Bălți, în perioada orelor 16.02-16.29, a fost depistat și ridicat un

pachet de polietilenă cu masă vegetală de culoare verde, care conform

raportului de expertiză nr.R-833 din 10.06.2016 constituie marihuană în

cantitate de 81,5 gr., care se atribuie la substanțe narcotice și care ilegal a fost

procurată, transportată și păstrată în scop de înstrăinare, inclusiv cu

implicarea numiților Xenișchevici Mihail, Coblov Dmitri, Medvedi Victor și

Dubas Vasili.

La data de 03.06.2016, în urma realizării măsurilor speciale de

investigație, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul numitului

Gheorghiștean Radu din satul xxxx, raionul xxxx, a fost depistat și ridicat un

pachet de polietilenă cu masă de culoare cafenie și 8 bule presate din

substanță de culoare cafenie, care conform raportului de expertiză nr.R938

din 23.06.2016 constituie hașiș în cantitate de 17,8 gr. și respectiv 13,4 gr.,

care se atribuie la substanțe narcotice, care ilegal a fost procurat de la

persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, transportat și

păstrat în scop de înstrăinare, prin intermediul numiților Xenișchevici Irina

și Xenișchevici Andrei, inclusiv cu implicarea numiților Xenișchevici Mihail,

Coblov Dmitri, Medvedi Victor și Dubas Vasili în aceste acțiuni, precum și

un 6 cântar electronic, folosit la măsurarea cantității dozelor substanțelor

narcotice, pe suprafața căruia au fost depistate particule mici de plantă

cânepă (cannabis).

Marihuana și hașișul sunt incluse în Lista nr.1, Tabelul nr.1 ”Substanțe

narcotice și psihotrope care nu se aplică în practica medicală” aprobate prin

hotărârea Guvernului RM №1088 din 05.10.2004 și lista ”Cantitățile

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe, depistate în trafic ilicit”, aprobat prin hotărârea Guvernului RM

№79 din 23.01.2006.

Prima instanță a examinat cauza penală în ordinea art. 3641Cod de

procedură penală.

de către Xenișchevici Mihail, care a solicitat casarea sentinței în latura

pedepsei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea în această parte a unei noi

3

hotărâri, prin care să-i fie stabilită pedeapsa penală cu aplicarea prevederilor

art.79 și 90 Cod penal.

4.1 În susținerea cererii de apel Xenișchevici Mihail a menționat că:

- la stabilirea pedepsei prima instanță nu a dat deplină eficiență

prevederilor art.61 și art.75 Cod penal care reglementează criteriile generale

de individualizare a pedepsei;

- prima instanță nu a ținut cont că Xenișchevici Mihail este la prima

abatere penală, a comis infracțiunea neavând atinsă vârsta de 21 ani, a

recunoscut vina integral și se caracterizează pozitiv, a solicitat judecarea

cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire penală;

- consideră, că prima instanță urma să aplice în privința sa a pedeapsă

mai blândă, și anume sub formă de închisoare cu suspendarea executării

pedepsei pe un termen de probă, fiind posibilă corectarea lor fără izolare de

societate.

apelul inculpatului Xenișchevici Mihail, a fost respins ca nefondat, cu

menținerea sentinței Judecătoriei Bălți sediu Central din 21 decembrie 2018,

fără modificări.

5.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că prezenta

cauză a fost judecată în prima instanță în ordinea prevăzută de art.3641 Cod

de procedură penală, în baza probelor administrate de către organul de

urmărire penală, care au fost cercetate în ședința primei instanțe, asupra

cărora inculpatul nu a obiectat și nu a solicitat administrarea unor probe noi.

Prin prisma probatoriului administrat prima instanță a stabilit ca fiind

dovedită pe deplin vinovăția inculpatului Xenișchevici Mihail în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal - procurarea,

păstrarea și transportarea ilegală a substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, acțiuni

săvârșite de un grup criminal organizat și în proporții deosebit de mari.

Stabilind ca fiind dovedită comiterea de către inculpat a infracțiunii

imputate, prima instanță prin prisma criteriilor complementare ce vizează

personalitatea acestuia, precum și reținând circumstanțele comiterii

infracțiunii și comportamentul lui Xenișchevici Mihail după săvârșirea

faptei, a considerat că corectarea inculpatului poate avea loc doar cu

privarea lor de libertate, în acest sens stabilindu-i pedeapsa sub formă de

închisoare cu executare reală, dispunând punerea acesteia în executare din

momentul intrării sentinței în vigoare.

Instanța de apel a constatat, că sentința primei instanțe nu a fost

contestată în latura stabilirii circumstanțelor de fapt ale cauzei, nici în latura

4

încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Xenișchevici Mihail, și nici în cea

ce privește cuantumul pedepsei aplicate, partea apărării exprimându-și

dezacord cu modalitatea executării acesteia – executarea reală, solicitând

suspendarea condiționată a executării pedepsei, considerând că pe caz sunt

aplicabile prevederile art.79 și art.90 Cod penal.

În ce privește dezacordul apelantului Xenișchevici Mihail cu soluția

primei instanțe în latura pedepsei aplicate, considerând-o prea aspră,

instanța de apel a considerat că cerința respectivă este nefondată, în acest

sens menționând că, apreciază ca neîntemeiate argumentele aduse de către

apelant, iar prin prisma materialelor cauzei penale ajungând la concluzia că

prima instanță justificat a aplicat inculpaților, în baza art.2171 alin.(4) lit. b),

d) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani 8

luni, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea legală a substanțelor

narcotice și analoagelor lor pe un termen de 5 ani.

Făcând trimitere la dispozițiile art. 75 alin.(1) Cod penal, instanța de

apel a mai reținut, că coroborându-le cu circumstanțele cauzei, a considerat

că pedeapsa aplicată inculpatului Xenișchevici Mihail, este în coraport cu

gravitatea faptelor comise – infracțiune deosebit de gravă, comisă cu intenție

de către persoane care fac parte dintr-un grup criminal organizat, cu

personalitatea inculpaților – care n-au antecedente penale, se caracterizează

pozitiv, nu se află la evidența medicilor narcolog și psihiatru; atitudinea

inculpatului față de fapta comisă și procesul desfășurat – inculpatul a

recunoscut vinovăția în faptele lor imputate și a solicitat prin cerere

soluționarea cauzei în procedura simplificată - împrejurare care a găsit

reflectare asupra termenului de examinare a cauzei, precum și asupra

limitelor de pedeapsă care s-au micșorat conform regulii expuse de legislator

în textul art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală; circumstanțe atenuante –

căința sinceră, săvârșirea infracțiunii de către o persoană care nu a atins

vârsta de 21 de ani în cazul lui Xenișchevici Mihai; circumstanțe agravante –

nu s-au constatat.

Instanța de apel a notat, că rezultând din prevederile art.75 alin.(2) Cod

penal, sancțiunea închisorii este o formă excepțională de pedeapsă, care se

aplică doar în cazul în care gravitatea infracțiunii și personalitatea

inculpatului fac necesară aplicarea pedepsei cu închisoarea. În acest sens

instanța de apel a reținut, că sancțiunea art.2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal

în baza căruia inculpatul a fost condamnat, nu prevede în calitate de

pedeapsă principală careva alternative, legislatorul stabilind doar o singură

categorie de pedeapsă – închisoare.

5

În cauza lui xxxx stabilirea categoriei excepționale de pedeapsă este

condiționată de gravitatea infracțiunii, aceasta fiind catalogată ca deosebit

de gravă, vizând circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și

analoagelor lor, îndreptată împotriva sănătății publice și conviețuirii sociale.

Referitor la cuantumul pedepsei principale aplicată inculpatului

Xenișchevici Mihail, instanța de apel a menționat, că este stabilită în limitele

sancțiunii art.2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal în raport cu prevederile

art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, și anume la limita minimă

rezultând de criteriile complementare expuse.

Diferit de opinia apelanților, instanța de apel a conchis, că speței nu

sunt aplicabile prevederile art.90 Cod penal, potrivit alin.(4) al articolului

vizat, persoanelor care au săvârșit infracțiuni deosebit de grave și

excepțional de grave, precum și în cazul recidivei periculoase sau deosebit

de periculoase, condamnarea cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei nu se aplică.

Ținând cont, că inculpatul Xenișchevici Mihail a săvârșit infracțiune

deosebit de gravă, la caz este imposibilă suspendarea condiționată a

executării pedepsei stabilită acestuia prin sentința Judecătoriei Bălți sediul

Central din 21 decembrie2018, instanța de apel concluzionând cerințele

apelanților în acest sens fiind contrare dispozițiilor legale nominalizate.

Referitor la solicitarea apelantului cu privire la aplicarea prevederilor

art.79 Cod penal, instanța de apel a reținut, că acesta s-a rezumat la simpla

invocare a legii, neconcretizându-și cerințele în acest aspect, textul legii

prevăzând posibilitatea aplicării pedepsei sub limita minimă prevăzută la

sancțiunea articolului, sau aplicării unei pedepse mai blânde de altă

categorie, sau neaplicării pedepsei complementare obligatorie.

Instanța de apel a reținut, că instanța poate aplica prevederile art.79

alin.(1) Cod penal doar în cazul în care constată prezența circumstanțelor

excepționale ce vizează scopul și motivele faptei, rolul inculpatului în

săvârșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea

infracțiunii, de circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a

consecințelor ei.

Solidar cu prima instanță, instanța de apel a opinat că în cazul din speță

nu sunt prezente circumstanțe excepționale, acele circumstanțe enumerate

de către apelanți: căința sinceră, caracteristica pozitivă comiterea pentru

prima dată a unei infracțiuni (la vârsta de până la 21 ani în cazul lui

Xenișchevici Mihail), au fost reținute în sarcina inculpaților în cadrul

aprecierii limitelor de pedeapsă conform criteriilor generale de

6

individualizare a acesteia. În ce privește recunoașterea vinovăției și

contribuirea la descoperirea infracțiunii.

Instanța de apel a reiterat, că această circumstanță este incidentă

procedurii de examinare a cauzei penale – prevăzută de art.3641 Cod d

procedură penală, și nu poate constitui circumstanță atenuantă sau

excepțională, nefiind stabilite nici circumstanțe care micșorează esențial

gravitatea faptei comise și a consecințelor ei.

Instanța de apel a constatat inaplicabilitatea prevederilor art.79 Cod

penal, solicitările apelantului în acest sens fiind neîntemeiate.

Instanța de apel a mai reținut, că dispozițiile art.79 alin.(1) Cod penal

nu sunt imperative, posibilitatea aplicării acestora urmând a fi apreciată la

discreția instanței rezultând din convingerea fermă că atingerea scopului

pedepsei penale prevăzut la art.61 alin.(2) Cod penal poate avea loc prin

aplicarea pedepsei sub limita minimă prevăzută la sancțiunea articolului,

sau prin aplicarea unei pedepse mai blânde de altă categorie, sau prin

neaplicarea pedepsei complementare obligatorie, la caz o atare convingere

nu poate fi formată.

Instanța de apel a concluzionat că, atingerea scopurilor menționate: de

restabilire a echității, de corectare a inculpatului, de prevenire a comiterii

altor infracțiuni, va fi posibilă prin aplicarea față de Xenișchevici Mihail doar

a pedepsei sub formă de închisoare, cu executarea ei reală și cu pedeapsa

complementară sub formă de privare de dreptul de a exercita activitatea

legală a substanțelor narcotice și analoagelor lor. Pedeapsa cum a fost

individualizată de către prima instanță răspunde atât principiului

proporționalității, cât și scopului prevăzut în art.61 Cod penal, cuantumul

acesteia este dozată corespunzător, fiind la limita minimă admisibilă, iar față

de natura și gravitatea faptei comise, a circumstanțelor reale de săvârșire a

acesteia, pedeapsa aplicată inculpatului Xenișchevici Mihail este aptă să

conducă la realizarea scopurilor sancțiunii.

Criticile în ceea ce privește asprimea pedepsei aplicate instanța de apel

lea apreciat ca neîntemeiate, la aplicarea pedepsei penale, prima instanță s-

a conformat prevederilor legii care reglementează procesul de stabilire și

individualizare a pedepsei, motivându-și suficient soluția luată sub aspectul

neaplicării unei pedepse mai blânde.

fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Odobescu Ghenadie în

numele inculpatului Xenișchevici Mihail, prin care invocând temei pct. 4,

alin. 1 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea

deciziei Curții de Apel Bălți din 24 iulie 2019 și a sentinței Judecătoriei Bălti,

7

sediul central din 21 decembrie 2018 în privința cet. Xenișchevici Mihail în

baza art.2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care cauza să fie remisă spre rejudecare în instanța de apel.

6.1 În motivarea recursului ordinar avocatul Odobescu Ghenadie în

numele inculpatului Xenișchevici Mihail a menționat că:

- instanța nu a ținut cont că Xenișchevici Mihail este la prima abatere

penală, a comis infracțiunea neavând atinsă vârsta de 21 ani, a recunoscut

vina integral și se caracterizează pozitiv, a solicitat judecarea cauzei penale

în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și se căiește sincer;

- consideră, că instanța urma să aplice inculpatului pedeapsă mai

blândă, și anume sub formă de închisoare cu suspendarea executării

pedepsei pe un termen de probă, fiind posibilă corectarea acestuia fără

izolare de societate;

- consideră că prima instanță neîntemeiat i-a aplicat pedeapsă

inculpatului, fără a analiza amplu și minuțios circumstanțele reale și

personale ale lui Xenișchevici Mihail care au o importanță majoră, în acest

mod, neîntemeiat a stabilit condamnarea lui Xenișchevici Mihail prin decizia

din data de 24 iulie 2019;

- a menționat că unele ședințe de judecată au avut loc în lipsa

interpretului, în rezultatul căreia consideră că decizia și sentința sunt

pasibile de casat, dat fiind faptul că a fost încălcat dreptul la un interpret;

- consideră că instanța urma să stabilească împrejurările privind

aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege în

conformitate cu art.79 Cod penal.

alin. (1) pct. 11 ) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul care

pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, și

menționează că instanța de apel și-a motivat soluția adoptată în

corespundere cu criteriile generale și speciale privind individualizarea

pedepsei.

declarat, pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate,

Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil

din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în

acest articol.

8

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de

consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că

titularul acestuia critică decizia instanție de ape sub aspectul temeiului de

casare stipulat la pct.4) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit

căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când judecata a avut

loc fără participarea traducătorului, când participarea lor era obligatorie

potrivit legii.

Colegiul penal menționează, că avocatul Odobescu Ghenadie în

numele inculpatului xxxx invocând temeiul de casare menționat supra, fără

a prezenta o argumentare concretă, susține că unele ședințe de judecată au avut

loc în lipsa interpretului, în rezultatul căreia consideră că decizia și sentința sunt

pasibile de casat, dat fiind faptul că a fost încălcat dreptul la un interpret.

În cadrul examinării cauzei în prima instanță, inculpații nu au solicitat

asigurarea prezenței interpretului, precum nici avocații acestora nu au

înaintat astfel de cereri. Fiindu-le explicate toate drepturile, inculpații au

acceptat examinarea cauzei în baza probelor acumulate pe parcursul

urmăririi penale, depunând și cererile respective, fapt, care confirmă că,

inculpații au cunoscut despre învinuirea adusă și aceasta le-a fost clară. De

asemenea inculpați au depus și au semnat apelul împotriva sentinței, apel,

întocmit în limba de stat, în care s-au referit doar la individualizarea

pedepsei, solicitând doar stabilirea unei pedepsei mai blânde.

Ulterior, la examinarea cauzei în instanța de apel, în ședințele judiciare

a fost prezent interpretul (procesul-verbal din 24.07.2019, f.d.177-178), iar în

urma audierii inculpaților, avocaților, procurorului, aceștia nu au invocat o

asemenea încălcare și nu au înaintat careva cereri, demersuri sau obiecții în

acest sens, iar prezenței interpretului a fost asigurată din oficiu de către

completul care a judecat apelul inculpaților.

Colegiul penal reține că, nu poate fi reținută alegația recurentului or,

sub aspectul expus, se constată că nu a fost motivat și nu au fost redate

careva circumstanțe concrete din care ar rezulta încălcarea dreptului

inculpatului Xenișchevici Mihail la un proces echitabil prin neasigurarea

unui interpret. În acest context, instanța de recurs examinând materialele

dosarului constată, că argumentele respective nu și-au găsit confirmare la

examinarea recursului în cauză.

9

Potrivit art.427 alin.(2) Cod de procedură penală, temeiurile menționate

la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în

apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. Astfel, revenind la

afirmația recurentului cu privire la încălcarea dreptului inculpatului

Xenișchevici Mihail de ai fi asigurat un interpret, se constată că nu a fost

invocat în apel. Mai mult potrivit deciziei recurate se constată că în instanța

de apel Xenișchevici Mihail a fost asigurat cu interpret.

Totodată, Colegiul penal reține că, în esență, criticele inculpatului se

axează pe ideea că, instanța nu a ținut cont că Xenișchevici Mihail este la prima

abatere penală, a comis infracțiunea neavând atinsă vârsta de 21 ani, a recunoscut

vina integral și se caracterizează pozitiv, a solicitat judecarea cauzei penale în baza

probelor administrate în faza de urmărire penală și se căiește sincer și că instanța

urma să stabilească împrejurările privind aplicarea unei pedepse mai blânde decât

cea prevăzută de lege în conformitate cu art.79 Cod penal.

Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante,

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În speță, Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea

cauzei a respectat prevederile art. 414 alin.(1), (5), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelurile declarate în raport cu soluția primei instanțe,

argumentelor apelanților și a materialului probator, cuprinzând motivele pe

care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Colegiul penal reține, că instanța de apel verificând probele în ședința

de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei

metode de cercetare coroborată a probelor, ce au servit ca temei pentru

soluționarea elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare

dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la

concluzia de vinovăție a inculpatului Xenișchevici Mihail în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal.

10

Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurent, Colegiul penal,

subsidiar verificând materialele dosarului specifică faptul că argumentele

recurentului invocate în recurs, referitor la asprimea pedepsei aplicate

acestuia, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, prin apelul

declarat, în care au fost indicate aceleași motive, asupra cărora s-a formulat

și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile de către instanța de apel.

În contextul dat, Colegiul penal reiterează că instanța de recurs verifică

legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești atacate, exclusiv prin

prisma prezenței sau absenței temeiurilor pentru recurs, prevăzute la art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Astfel, argumentele recurentului în această parte sunt inadmisibile de

drept și nu pot constitui temei pentru casarea deciziei instanței de apel.

Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată, că

decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legislației

procesual-penale, fiind legală și întemeiată.

De asemenea cercetând decizia instanței de apel sub aspectul aplicării

pedepsei inculpatului Xenișchevici Mihail, Colegiul penal reieșind din

circumstanțele și de vinovăția inculpatului stabilită de instanța de apel,

conchide că pedeapsa aplicată este corectă, legală și echitabilă, corespunde

atât principiului proporționalității cât și scopului pedepsei penale,

restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât în partea acestuia cât și a altor persoane.

Rezumând cele expuse, Colegiul penal din materialele cauzei

apreciază că, instanțele legal și întemeiat au constatat și valorificat

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate

inculpatei, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală și prescripțiilor de drept material, de faptul că inculpata a recunoscut

integral vina, solicitând judecarea cauzei în procedură simplificată, cât și de

prevederile art.art.7, 61, 75, Cod penal și art.3641 Cod de procedură penală,

conform căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei

și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

11

care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia. Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în

rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate

în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor

de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare.

Deci, pedeapsa stabilită inculpatului Xenișchevici Mihail a fost

motivată, individualizată și aplicată în corespundere cu prevederile legale,

fiind una echitabilă și proporțională în raport cu gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, cât și a scopului pedepsei penale sub aspectul

restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de

noi infracțiuni atât din partea acesteia, cât și din partea altor persoane.

Colegiul penal reține că, așa cum se reține din doctrina penală, în cazul

săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să

înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru

infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune

în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și

principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un

proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și

autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute

de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat

inculpatul.

Instanța de recurs ordinar reține că, solicitarea recurentului privind

aplicarea unei pedepse mai blânde, cu aplicarea prevederilor art. 79 și art.90

Cod penal, este neîntemeiată, doar faptul că inculpatul nu este de acord cu

pedeapsa stabilită, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca temei pentru

aplicarea în privința lui xxxx a unei pedepse mai blânde.

Mai mult, după cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal

constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art.417

alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt

și de drept care au dus la menținerea sentinței primei instanțe, or, în fapt,

decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură

penală, ea fiind legală și întemeiată, soluție pe care instanța de recurs și-o

însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și

faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art.424 alin.(2)

Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia nu s-au stabilit.

Colegiul penal constată, că pedeapsa individualizată de instanțele de

fond, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut

12

în art.61 alin.(2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea

inculpatei, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

acesteia, cât și a altor persoane.

În ansamblul circumstanțelor constatate, din motiv că temeiurile

pentru recurs indicate în cerere nu și-au găsit confirmare, iar la examinarea

recursului nu s-au depistat erori de drept, care ar impune soluția casării

deciziei instanței de apel, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

recursului ordinar declarat în cauză, deoarece este vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Odobescu Ghenadie în numele inculpatului Xenișchevici Mihail, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 iulie 2019, în cauza

penală în privința lui Xenișchevici Mihail xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25 iunie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

13