1ra-299/20 — Art. 287 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 18 iunie 2018, Buga Galina a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1 000 unități convenționale, echivalentul a 50 000 lei. Prin aceeași sentință a fost recunoscut vinovat Ghevorchean Gaic de comiterea infracțiunii prevăzute la art.287 alin.(2) lit. b) Codul penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1 000 unități convenționale, echivalentul 1 a 50 000 lei. Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Roșcovanu Nadejda, a fost admisă parțial, și s-a încasat în mod solidar de la Buga Galina și de la Ghevorchean Gaic în beneficiul lui Roșcovanu Nadejda a prejudiciului moral în sumă de 60 000 lei și cheltuieli ce țin de asistența juridică în sumă de 5 000 1ei, în rest acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a dispus încasarea de la Buga Galina și de la Ghevorchean Gaic în folosul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 448 lei, în legătură cu efectuarea expertizei medico-legale.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Buga Galina la 19 iunie 2017, aproximativ la ora 17.00 min., aflându-se în xxxx, pe xxxx nr.xxxx, acționând intenționat, de comun acord și împreună cu Ghevorchean Gaic, încălcând ordinea publică, manifestând o obrăznicie deosebită, după ce cet. Roșcovanu Nadejda i-a făcut observație primei că realizează la tarabă croasant cu termenul expirat și i-a solicitat condica de reclamații și sugestii, iar la primirea refuzului a fotografiat produsul și a plecat, a ajuns-o din urmă și în prezența trecătorilor din stradă, având la bază motive neînsemnate și ignorând demonstrativ normele morale general acceptate, a lovit-o de multiple ori cu picioarele peste diferite regiuni ale corpului, au lovit-o de multiple ori cu pumnii peste diferite regiuni ale corpului și au tras-o de păr, cauzându- i părții vătămate un prejudiciu moral și potrivit raportului de expertiză judiciară medico-legală nr.2534 din 20 iunie 2017, excoriații la nivelul feței, echimoză la nivelul membrului superior stâng, care se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Prin aceeași sentință s-a constatat, că Ghevorchean Gaic la 19 iunie 2017, aproximativ la ora 17.00 min., aflându-se în xxxx, pe xxxx nr.xxxx, acționând intenționat, de comun acord și împreună cu Buga Galina, încălcând ordinea publică, manifestând o obrăznicie deosebită, după ce cet. Roșcovanu Nadejda i-a făcut observație ultimei că realizează la tarabă croasant cu termenul expirat și i-a solicitat condica de reclamații și sugestii, iar la primirea refuzului a fotografiat produsul și a plecat, fiind ajunsă din urmă de Buga Galina, în prezența trecătorilor din stradă, având la bază motive neînsemnate și ignorând demonstrativ normele morale general acceptate, au lovit-o de multiple ori cu pumnii peste diferite regiuni ale corpului și au tras-o de păr, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu moral și potrivit raportului de expertiză judiciară medico-legală nr.2534 din 20 iunie 2017, excoriații la nivelul feței, echimoză la nivelul membrului superior stâng, care se califică ca vătămări corporale neînsemnate.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia au declarat apeluri: 3.1. Avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpaților Buga Galina și Ghevorchean Gaic, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Ghevorchean Gaic să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) Cod penal, 2 iar inculpata Buga Galina să fie condamnată în baza art.287 alin.(1) Cod penal cu stabilirea pedepsei minime, iar acțiunea civilă depusă de Roșcovanu Nadejda să fie admisă numai în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică, în rest acțiunea civilă să fie respinsă ca neîntemeiată. În argumentarea apelului a invocat că în urma cercetării judecătorești a fost constatat faptul că acțiunile inculpaților au fost greșit calificate în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, fiind eronat reținut semnul calificativ ”săvârșită de două persoane”. Apelantul a indicat că reieșind din probatoriul administrat și cercetat în cadrul ședințelor de judecată, acțiunile inculpatei Buga Galina urmau a fi calificate corect în baza art.287 alin.(1) Cod penal, iar inculpatul Ghevorchean Gaic urma a fi achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) Cod penal, deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) Cod penal. Apelantul a menționat că nu este de acord cu acțiunile imputate de către acuzare inculpatului Ghevorchean Gaic, menționând că o parte din ele nu puteau fi îndeplinite de acesta, or ultimul fiind invalid de gradul I, fără un picior fizic nu putea s-o lovească pe partea vătămată cu picioare peste diferite regiuni ale corpului. La fel, apărarea a invocat că din înregistrările video se vede clar că acțiunile inculpatului au fost îndreptate anume pentru aplanarea conflictului. Totodată, Ghevorchean Gaic nu s-a exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa părții vătămate nu a înjosit-o, fapt confirmat și de martorii Bahnă Andrei și Tonu Eugen, iar faptul înjosirii părții vătămate Roșcovanu Nadejda de către inculpați nici nu este formulat în învinuirea înaintată inculpaților, astfel această circumstanță nu urma a fi reținută de către instanța de judecată. În acest sens, constatările instanței contravin prevederilor art.325 alin.(1) Cod de procedură penală, or, instanța de judecată a ieșit de limitele învinuirii înaintate inculpaților. Cu referire la recalificarea acțiunilor inculpatei Buga Galina în prevederile alin.(1) al art.287 Cod penal, partea apărării a indicat că inculpata a recunoscut integral vinovăția în comiterea infracțiunii, s-a căit sincer și a explicat că nu avea vre-o înțelegere prealabilă pentru comiterea infracțiunii, a acționat singură. În acest sens, partea apărării a invocat declarațiile părții vătămate Roșcovanu Nadejda, declarațiile martorilor Bahnă Andrei, Tonu Eugen, Pruneanu Ghenadie, precum și declarațiile inculpatului Ghevorchean Gaic. La fel, în susținerea poziției invocate, partea apărării consideră că la aplicarea pedepsei inculpatei Buga Galina instanța de judecată nu a ținut cont în plina măsură de toate circumstanțele cauzei precum și de prevederile art.art.61, 75 Cod penal, inclusiv de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana de persoana celui vinovat. Inculpata este pentru prima dată în conflict cu legea penală, este caracterizată pozitiv la locul de muncă, are loc permanent de muncă, circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, conform prevederilor art.76 Cod penal - săvârșirea pentru 3 prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave, recunoașterea vinovăției, iar circumstanțe agravante lipsesc. Astfel, apărarea a considerat că față de inculpata Buga Galina a fost posibil de aplicat o pedeapsa sub forma de amendă minimală prevăzută de art.287 alin.(1) Cod penal, care este o pedeapsă echitabilă în coraport cu fapta comisă și persoana inculpatei Buga Galina, anume astfel de pedeapsa va atinge scopul pedepsei penale - corectarea și reeducare inculpatei și prevenirea comiterii altor infracțiuni. În aceeași ordine de idei, apelantul invocă dezacordul cu soluția instanței de fond și în partea laturii civile, considerând că instanța urma să încaseze de la inculpata Buga Galina doar cheltuielile ce țin de asistenta juridică în mărime de 5 000 lei, iar în partea prejudiciului moral, apărarea invocând jurisprudența CtEDO a specificat că stabilirea unei pedepse echitabile deja va constitui o reparare a prejudiciului moral cauzat părții vătămate, considerând inechitabilă încasarea sumei de 60 000 lei cu titlu de prejudiciu moral în coraport cu circumstanțele cauzei precum și de gravitatea suferințelor psihice suferite de partea vătămată în urma comiterii infracțiunii. 3.2. Partea vătămată Roșcovanu Nadejda, a invocat dezacordul cu soluția instanței de fond sub aspectul cuantumului prejudiciului moral încasat de la inculpați, considerând în acest sens că prejudiciului moral decis de instanța de judecată este net inferior suferințelor morale suportate în rezultatul acțiunilor infracționale comise de Buga Galina și Ghevorghean Gaic. În motivarea apelului, a invocat că a fost supusă unor acțiuni infracționale în public, în mod obraznic, suferințele morale și fizice cauzate fapt (dovedite prin rapoartele anexate la materialele cauzei și alte documente medicale), mediatizarea imaginilor video în care este maltratată, înjurată în surse publice, nerecunoașterea vinovăției de către inculpați și refuzul de a repara benevol prejudiciul cauzat, apariției în calitate de consecință a Tulburării de Stres Post- Traumatic (PTSD), Nevrozei reactive, Sindromului anxios-depresiv cu manifestări psihosomatice, apreciază cuantumul prejudiciului moral cauzat la suma de 120 000 lei (echivalentul la 6 000 EUR - suma minimă acordată de CtEDO în calitate de prejudiciu moral pentru încălcarea unui drept material din Convenție), iar suma prejudiciului moral dispusă spre încasare, fiind una sub limita sumelor decise de CtEDO. Prin urmare, a reținut că în prezenta cauză nu există temeiuri ca cuantumul prejudiciului moral să fie diminuat, în condițiile în care prejudiciul moral cauzat părții vătămate și evaluat în baza chestionarelor HSCL-25 este similar cu indicii stabiliți în cazul reclamanților în cauza Catan și alții v. Republica Moldova și Federația Rusă (a se vedea paragraful 163 din Decizia Marii Camere a CtEDO în cauza Catan și alții vs. Republica Moldova și Federația Rusă, 18454/06). Totodată, a specificat că urmează să se țină cont că în rețeaua internet circulă imagini video filmate de martori ai infracțiunii, care au amplificat starea de anxietate a sa.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2018, 4 au fost admise parțial apelurile declarate, casată parțial sentința în partea încasării prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit căreia: S-a dispus încasarea de la Ghevorchean Gaic în beneficiul lui Roșcovanu Nadejda a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei. S-a dispus încasarea de la Buga Galina în beneficiul lui Roșcovanu Nadejda a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei. A fost respinsă ca fiind nefondată cerința procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare. În rest, sentința a fost menținută.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpaților Buga Galina și Ghevorchean Gaic de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel a indicat, că deși inculpata Buga Galina a recunoscut vina parțial, iar inculpatul Ghevorchean Gaic nu a recunoscut vinovăția, vina acestora este dovedită pe deplin prin cumulul de probe administrate de către organul de urmărire penală, examinate de către instanța de fond și verificate de către instanța de apel, astfel, reținând că, prima instanță a făcut o analiză amplă a probelor cercetate, iar concluziile privind vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina lor rezultă din probele administrate, cărora le-a fost dată o apreciere legală sub toate aspectele, complet și obiectiv. Așadar, instanța de apel a conchis că partea acuzării în acest sens a prezentat probe verosimile care au elucidat în mod clar circumstanțele cazului, fiind reținut că, acțiunile inculpaților au fost intenționate, reieșind din caracterul vătămărilor cauzate, numărul loviturilor aplicate și maniera de acțiune a inculpaților. Prin urmare, instanța de apel a considerat corectă soluția primei instanțe care a stabilit că coroborarea declarațiilor părții vătămate Roșcovanu Nadejda, a martorilor E. Tonu și A. Bahnă, cu înregistrările video cercetate în ședința de judecată, confirmă că la 19 iunie 2017, la adresa mun. Chișinău str. M. Sadoveanu nr.19, inculpații, aflându-se într-un spațiu public, au încălcat ordinea publică, au manifestat o obrăznicie deosebită, au ignorat demonstrativ normele general morale și au agrest partea vătămată. De asemenea, prima instanță just a stabilit că inculpata Buga Galina a tras-o de păr pe partea vătămată Roșcovanu Nadejda, și nu doar a tras-o de păr, dar i-a smuls păr din cap, fapt sesizat chiar și de martorii oculari, a lovit-o în repetate rânduri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, a numit-o cu cuvinte necenzurate, acțiuni care în speță, se confirmă pe deplin și prin înregistrările video și care susțin pe 5 deplin versiunea acuzării la capitolul învinuirii inculpatei Buga Galina, iar poziția inculpatei fiind apreciată critic. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiate argumentările instanței de fond în confirmarea învinuirii în privința inculpatului Ghevorchean Gaic, or, în cadrul cercetării judecătorești, prin coroborarea dintre declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor și din înregistrările video, în mod cert s-a stabilit că acesta la 19 iunie 2017 a tras-o de păr pe partea vătămată, a lovit-o cu pumnul și a numit-o cu cuvinte necenzurate. Instanța de apel a respins ca neîntemeiate alegațiile avocatului în interesele inculpatului Ghevorchean Gaic prin care se invocă achitarea acestuia, deoarece inculpatul a intervenit să aplaneze conflictul între partea vătămată și inculpata Buga Galina, nefiind confirmată participarea acestuia în conflict și actele de huliganism, or, contrar acestor argumente, se reține că prin declarațiile martorilor E. Tonu și A. Bahnă se confirmă contrariul și anume, că inculpatul Ghevorchean Gaic nu a încercat să aplaneze conflictul, așa cum susține partea apărării, ci dimpotrivă să faciliteze continuarea lui, acțiuni care au fost stabilite inclusiv și din înregistrările video, cercetate și analizate în cadrul cercetării judecătorești. De asemenea, instanța de apel, verificând legalitatea pedepselor stabilite inculpaților, a reținut că, prima instanță a acordat deplină eficientă prevederilor art.art.61, 75 Cod penal, stabilind vinovaților o pedeapsă legală, echitabilă și individualizată, care va atinge scopul pedepsei penale de corectare și reeducare. Cu privire la solicitarea părții vătămate Roșcovanu Nadejda privind încasarea prejudiciului moral cauzat, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.1422 Cod civil, care prevede că în cazul în care unei persoane i se cauzează un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personal nepatrimoniale, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la repararea prejudiciului prin echivalent bănesc și art.1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudicial moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii și de măsura în care această compensare duce la satisfacerea persoanei vătămate, coroborat cu art.219 alin.(4) Cod de procedură penală, iar la determinarea cuantumului acestuia, ia în considerație atât gravitatea cauzării suferințelor psihice a părții vătămate, cât și date obiective care certifică acest fapt, și anume nivelul suportării suferințelor în urma cauzării vătămării corporale părții vătămate Roșcovanu Nadejda și inclusiv acțiunile infracționale ale inculpaților au provocat în mod inevitabil părții vătămate disconfort și suferințe psihice, precum și măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate, infracțiunea fiind comisă de către inculpați cu intenție. Astfel, instanța de apel a menționat că partea vătămată cu certitudine a suferit 6 anumite prejudicii morale, suferințele fizice fiind confirmate prin actul de expertiză judiciară nr.2534 din 20.06.2017, iar cele psihice se confirmă prin raportul de constatare-evaluare nr.21 din 06.11.2017 din care rezultă, că în urma evaluării psihologice a ultimei i s-a stabilit diagnosticul Traumatism asociat recent. Tulburare de stres post-traumatic. Nevroză reactivă. Sindromul anxios-depresiv cu manifestări psihosomatice, astfel consideră cuantumul prejudiciului moral spre încasare de la inculpatul Ghevorchean Gaic în folosul părții vătămate Roșcovanu Nadejda, în sumă de 20 000 lei și de la inculpata Buga Galina în folosul părții vătămate Roșcovanu Nadejda, în sumă de 20 000 lei, drept unul echitabil, suficient și pasibil de a aduce satisfacție morală și capabilă să remedieze suferințele suportate de partea vătămată. De asemenea, instanța de apel a reținut neîntemeiată concluzia instanței de fond cu privire la încasarea în mod solidar de la inculpați în beneficiul statului suma de 448 lei cu titlu de cheltuieli judiciare suportate în legătură cu efectuarea expertizei medico- legale. Astfel, cu trimitere la prevederile art.art.229 alin.(3), 227 alin.(3), 142 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de apel a indicat că, rapoartele de expertiză judiciară nr.2534 din 20.06.2017, a fost ordonat de către organul de urmărire penală, în vederea stabilirii gradului de gravitate a vătămărilor corporale, acestea fiind acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina acuzării. Instanța de apel a reiterat că, cheltuielile pentru efectuarea expertizelor judiciare la caz, sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale întru acumularea probatoriului necesar și că acestea sunt trecute, de fapt, în contul statului și nu urmează a fi puse pe seama inculpatei, or, aceste acțiuni țin de activitatea organului de urmărire penală, care are un rol activ în procesul de depistare a diferitor circumstanțe care dovedesc infracțiunea și identifică făptuitorul, pentru aducerea învinuirii.

Nefiind de acord cu soluțiile pronunțate de instanțele de fond, partea vătămată Roșcovanu Nadejda și avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpaților Buga Galina și Ghevorchean Gaic, au declarat recursuri ordinare. 6.1. Partea vătămată Roșcovanu Nadejda, invocând ca temeiuri de casare prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 15) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare, în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. În motivare își exprimă dezacordul său cu soluția instanței de apel sub aspectul cuantumului prejudiciului moral încasat de la inculpați în cadrul laturii civile, considerând că mărimea prejudiciului moral încasat prin decizia instanței de apel este neechitabil și neproporțional suferințelor morale suportate în rezultatul acțiunilor infracționale comise de Buga Galina și Ghevorghean Gaic. Recurentul relevă că, a fost supusă unor acțiuni infracționale în public, în mod 7 obraznic, suferințele morale și fizice cauzate fapt (dovedite prin rapoartele anexate la materialele cauzei și alte documente medicale), mediatizarea imaginilor video în care este maltratată, înjurată în surse publice, nerecunoașterea vinovăției de către inculpați și refuzul de a repara benevol prejudiciul cauzat, apariției în consecință a Tulburării de Stres Post-Traumatic (PTSD), a Nevrozei reactive și Sindromului anxios-depresiv cu manifestări psihosomatice. Apreciază cuantumul prejudiciului moral cauzat la suma de 120 000 lei (echivalentul la 6 000 Euro - suma minimă acordată de CtEDO în calitate de prejudiciu moral pentru încălcarea unui drept material din Convenție), suma prejudiciului moral dispusă spre încasare, fiind sub limita sumelor decise de CtEDO. Prin urmare, a reținut că în prezenta cauză nu există temeiuri ca cuantumul prejudiciului moral să fie diminuat, în condițiile în care prejudiciul moral cauzat părții vătămate și evaluat în baza chestionarelor HSCL-25 este similar cu indicii stabiliți în cazul reclamanților în cauza Catan și alții v. Republica Moldova și Federația Rusă (a se vedea paragraful 163 din Decizia Marii Camere a CtEDO în cauza Catan și alții vs. Republica Moldova și Federația Rusă, 18454/06). Totodată, a specificat că urmează să se țină cont că în rețeaua internet circulă imagini video filmate de martori ai infracțiunii, care au amplificat starea de anxietate a părții civile. 6.2. Avocatul Beruceașvili Andrei, în recursul declarat în numele inculpaților, invocând temeiurile de recurs din art.427 alin.(1) pct.6), 8), 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea totală a acesteia, precum și a hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă achitarea lui Ghevorchean Gaic de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) Cod penal, iar inculpata Buga Galina să fie condamnată în baza art.287 alin.(1) Cod penal cu stabilirea pedepsei minime, iar acțiunea civilă depusă de Roșcovanu Nadejda să fie admisă numai în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică, în rest acțiunea civilă să fie respinsă ca neîntemeiată. În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare celor menționate în cererea de apel (pct. 3 din prezenta decizie).

Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor ordinare declarate, solicitând inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată este vădit neîntemeiat. Potrivit art.424 alin.(2) Cod de procedură penală instanța de recurs examinează 8 cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de către recurent. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, atunci când titularul acestuia invocă în cerere temeiuri care în mod evident nu sunt subsecvente circumstanțelor speței analizate. Cu referire la recursul părții vătămate Roșcovanu Nadejda. Potrivit conținutului recursului declarat, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct.6) și 15) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și când instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată, că autorul nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite și nici pedeapsa stabilită inculpaților, invocând doar dezacordul cu cuantumul despăgubirii pentru prejudiciului moral cauzat părții vătămate și stabilit de către instanța de judecată, din care motiv va fi supusă verificării hotărârea judecătorească contestată doar sub aspectul laturii civile în partea stabilirii prejudiciului moral. Verificând materialele cauzei, Colegiul penal constată că, temeiurile invocate de recurent, prevăzute în pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată pronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. În același timp, instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind mărimea prejudiciului moral cauzat părții vătămate Roșcovanu Nadejda. În temeiul art.1423 alin.(1) Cod civil coroborat cu art.219 alin.(4) Cod de procedură penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de măsura în care compensarea poate aduce satisfacerea persoanei nominalizate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul 9 social al persoanei vătămate. Prejudiciului moral se compensează de instanțe doar prin echivalent bănesc. Totodată, este important de a specifica că, atunci când partea solicită repararea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, instanța este obligată să soluționeze acțiunea în cadrul procesului penal. Față de cele ce preced, instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare. În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei, este necesar să fie luate în considerare suferințele fizice și morale care au fost cauzate prin fapta săvârșită de inculpat, precum și de toate consecințele acesteia, așa cum rezultă din fapta comisă sau alte probe administrate în cauză. Prin urmare, Colegiul penal conchide că instanța de apel prin admiterea parțială a acțiunii civile și încasarea despăgubirii prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei de la fiecare inculpat, a ținut cont de nivelul (gradul) suportării de către partea vătămată a suferințelor fizice și psihice cauzate, posibilitatea reală materială al inculpaților, precum și de faptul că, condamnarea inculpaților Buga Galina și Ghevorchean Gaic în sine constituie la fel, o satisfacție echitabilă pentru partea vătămată, astfel, suma încasată în beneficiul lui Roșcovanu Nadejda, este o sumă reală și corespunde faptelor comise, care compensează consecințele prejudiciului suportat de către victimă. Cu privire la temeiul invocat de recurent prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 15) Cod de procedură penală, potrivit căruia instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat și menționează că recurentul l-a invocat pur declarativ fără a-l descrie detaliat. Astfel, reieșind din cele consemnate mai sus, se conchide că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, hotărârea contestată fiind bazată pe motive clare și legale pe care se întemeiază soluția în latura civilă, iar din aceste considerente Colegiul penal constată că prezentul recurs ordinar urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat. Cu referire la recursul avocatului Beruceașvili Andrei în numele inculpaților. Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent și anume pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. 10 Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal constată că sunt neîntemeiate argumentele recursului potrivit cărora instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, or, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel în conformitate cu prevederile art.414 alin.(2) Cod de procedură penală, a verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. În acest sens Colegiul penal atestă că, la soluționarea cauzei instanța a ținut cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a verificat și a cercetat probele sub toate aspectele, apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, și întemeiat a ajuns la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal. Colegiul penal de asemenea reține că, recurentul de fapt își exprimă dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate. Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Colegiul penal menționează că aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea în considerare a acestora. Astfel, Colegiul penal apreciază critic argumentele recurentului, deoarece acestea nu confirmă că soluția emisă de instanța de apel ar contravine aprecierilor expuse în motivarea acesteia. Astfel, Colegiul penal conchide, că este întemeiată concluzia instanței de apel precum că învinuirea înaintată inculpaților Buga Galina și Ghevorchean Gaic este confirmată prin probe pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc 11 indubitabil vinovăția acestora. Cu referire la temeiul pentru recurs invocat de recurent prevăzut la pct. 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și anume că în acțiunile inculpatului Ghevorchean Gaic nu sunt întrunite elementele infracțiunii, Colegiul penal menționează următoarele. Potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Colegiul penal constată, că inculpatul Ghevorchean Gaic a fost pus sub învinuire și ulterior recunoscut vinovat și condamnat de către instanțele de fond în baza prevederilor art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de două persoane. Colegiul penal reține că, argumentele recurentului, prin care se invocă că în acțiunile inculpatului Ghevorchean Gaic nu sunt întrunite elementele infracțiunii, deoarece materialele cauzei penale nu conțin probe care să dovedească vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, nu și-a găsit confirmare, deoarece probele acumulate și examinate de instanța de apel au fost apreciate potrivit prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, instanțele de fond stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept și au ajuns în mod întemeiat și corect la concluzia că inculpatul Ghevorchean Gaic a comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal. Astfel, Colegiul penal menționează că judecând apelul părții apărării, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond, astfel instanța de apel corect ajungând la concluzia expusă la pct. 5 din prezenta decizie, stabilind că vinovăția inculpatului a fost dovedită pe deplin în baza probelor prezentate la cauza penală, iar careva încălcări de procedură, sau încălcări ale drepturilor și inculpatului în speță nu au fost stabilite. Mai mult decât atât, Colegiul penal reiterează cele expuse supra, că instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, așa cum propune recurentul, este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 12 Cod de procedură penală, invocarea în recursul ordinar a acestei chestiuni drept temei de casare, fiind lipsită de suport legal. Astfel, cu referire la aceste argumente Colegiul penal punctează, că în conținutul deciziei atacate a fost dată apreciere circumstanțelor ce dovedesc prezența în acțiunile inculpatului Ghevorchean Gaic a laturii obiective a infracțiunii incriminate, precum și a probelor ce dovedesc cu certitudine intenția acestuia la comiterea acestei infracțiuni, cum ar fi declarațiile părții vătămate Roșcovanu Nadejda, a martorilor A. Bahnă și Ev. Tonu, precum și din înregistrările video, în mod cert s-a stabilit că acesta la 19 iunie 2017 a tras-o de păr pe partea vătămată, a lovit-o cu pumnul, a numit-o cu cuvinte necenzurate. Prin urmare, instanța de apel corect a respins alegațiile inculpatului și ale apărării cu privire la lipsa în acțiunile lui Ghevorchean Gaic a elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate. De asemenea, Colegiul penal, analizând temeiul invocat de către partea apărării prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, consideră că, în speță nu și-a găsit confirmarea, instanțele just și argumentat au ținut cont de faptul că inculpata Buga Galina a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, că anterior nu a fost condamnat, nu au fost constatate circumstanțe atenuante și agravante, de prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal, conform cărora, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanță de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează or agravează răspunderea, de influenta pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal statuează că pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1 000 unități convenționale, a fost stabilită și individualizată corect, în așa fel încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și totodată, evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Mai mult, Colegiul penal constată că argumentele recurentului au constituit obiect de examinare în cadrul judecării cauzei în instanța de apel, prin apelurile declarate, asupra cărora s-au dat răspunsuri complete și motivate ce au fost reiterate inclusiv la pct.5. al prezentei decizii, motivare pe care instanța de recurs ordinar o însușește integral reieșind din temeinicia acesteia, acțiune ce este conformă practicii CtEDO, expuse inclusiv în pct.37 a hotărârii Albert c. România din 16.02.2010. Prin urmare, Colegiul penal nu a constatat prezența în speță a erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârile atacate, deoarece soluțiile instanțelor de fond sunt legale și întemeiate, iar recursul ordinar urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat 13

În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către partea vătămată Roșcovanu Nadejda și de către avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpaților Buga Galina și Ghevorchean Gaic, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2018, în cauza penală privindu-i pe Buga Galina xxxx și Ghevorchean Gaic xxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la 12 martie 2020. Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac 14