1ra-299/20 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-299/20 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-299/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către partea vătămată Roșcovanu Nadejda și de către avocatul Beruceașvili Andrei în

numele inculpaților Buga Galina și Ghevorchean Gaic, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 18 iunie 2018 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2018, în cauza penală

privindu-i pe

Buga Galina xxxx, născută la xx xxxx xxxx,

originară din xxxx, domiciliată xxxx

și

Ghevorchean Gaic xxxx, născut la xx xxxx xxxx,

originar xxxx, domiciliat xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.10.2017 – 18.06.2018;

Instanța de apel: 27.07.2018 – 18.12.2018;

Instanța de recurs: 18.09.2019 – 12.02.2020.

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Galina a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod

penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1 000 unități

convenționale, echivalentul a 50 000 lei.

Prin aceeași sentință a fost recunoscut vinovat Ghevorchean Gaic de comiterea

infracțiunii prevăzute la art.287 alin.(2) lit. b) Codul penal, fiindu-i stabilită o

pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1 000 unități convenționale, echivalentul

1

a 50 000 lei.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Roșcovanu Nadejda, a fost

admisă parțial, și s-a încasat în mod solidar de la Buga Galina și de la Ghevorchean

Gaic în beneficiul lui Roșcovanu Nadejda a prejudiciului moral în sumă de 60 000 lei

și cheltuieli ce țin de asistența juridică în sumă de 5 000 1ei, în rest acțiunea civilă a

fost respinsă ca neîntemeiată.

S-a dispus încasarea de la Buga Galina și de la Ghevorchean Gaic în folosul

statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 448 lei, în legătură cu efectuarea expertizei

medico-legale.

iunie 2017, aproximativ la ora 17.00 min., aflându-se în xxxx, pe xxxx nr.xxxx,

acționând intenționat, de comun acord și împreună cu Ghevorchean Gaic, încălcând

ordinea publică, manifestând o obrăznicie deosebită, după ce cet. Roșcovanu Nadejda

i-a făcut observație primei că realizează la tarabă croasant cu termenul expirat și i-a

solicitat condica de reclamații și sugestii, iar la primirea refuzului a fotografiat

produsul și a plecat, a ajuns-o din urmă și în prezența trecătorilor din stradă, având la

bază motive neînsemnate și ignorând demonstrativ normele morale general acceptate,

a lovit-o de multiple ori cu picioarele peste diferite regiuni ale corpului, au lovit-o de

multiple ori cu pumnii peste diferite regiuni ale corpului și au tras-o de păr, cauzându-

i părții vătămate un prejudiciu moral și potrivit raportului de expertiză judiciară

medico-legală nr.2534 din 20 iunie 2017, excoriații la nivelul feței, echimoză la

nivelul membrului superior stâng, care se califică ca vătămări corporale neînsemnate.

Prin aceeași sentință s-a constatat, că Ghevorchean Gaic la 19 iunie 2017,

aproximativ la ora 17.00 min., aflându-se în xxxx, pe xxxx nr.xxxx, acționând

intenționat, de comun acord și împreună cu Buga Galina, încălcând ordinea publică,

manifestând o obrăznicie deosebită, după ce cet. Roșcovanu Nadejda i-a făcut

observație ultimei că realizează la tarabă croasant cu termenul expirat și i-a solicitat

condica de reclamații și sugestii, iar la primirea refuzului a fotografiat produsul și a

plecat, fiind ajunsă din urmă de Buga Galina, în prezența trecătorilor din stradă, având

la bază motive neînsemnate și ignorând demonstrativ normele morale general

acceptate, au lovit-o de multiple ori cu pumnii peste diferite regiuni ale corpului și au

tras-o de păr, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu moral și potrivit raportului de

expertiză judiciară medico-legală nr.2534 din 20 iunie 2017, excoriații la nivelul feței,

echimoză la nivelul membrului superior stâng, care se califică ca vătămări corporale

neînsemnate.

3.1. Avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpaților Buga Galina și

Ghevorchean Gaic, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Ghevorchean

Gaic să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) Cod penal,

2

iar inculpata Buga Galina să fie condamnată în baza art.287 alin.(1) Cod penal cu

stabilirea pedepsei minime, iar acțiunea civilă depusă de Roșcovanu Nadejda să fie

admisă numai în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică, în rest acțiunea

civilă să fie respinsă ca neîntemeiată.

În argumentarea apelului a invocat că în urma cercetării judecătorești a fost

constatat faptul că acțiunile inculpaților au fost greșit calificate în baza art.287 alin.(2)

lit. b) Cod penal, fiind eronat reținut semnul calificativ ”săvârșită de două persoane”.

Apelantul a indicat că reieșind din probatoriul administrat și cercetat în cadrul

ședințelor de judecată, acțiunile inculpatei Buga Galina urmau a fi calificate corect în

baza art.287 alin.(1) Cod penal, iar inculpatul Ghevorchean Gaic urma a fi achitat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) Cod penal, deoarece fapta

inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.287

alin.(2) Cod penal.

Apelantul a menționat că nu este de acord cu acțiunile imputate de către acuzare

inculpatului Ghevorchean Gaic, menționând că o parte din ele nu puteau fi îndeplinite

de acesta, or ultimul fiind invalid de gradul I, fără un picior fizic nu putea s-o lovească

pe partea vătămată cu picioare peste diferite regiuni ale corpului.

La fel, apărarea a invocat că din înregistrările video se vede clar că acțiunile

inculpatului au fost îndreptate anume pentru aplanarea conflictului. Totodată,

Ghevorchean Gaic nu s-a exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa părții vătămate nu

a înjosit-o, fapt confirmat și de martorii Bahnă Andrei și Tonu Eugen, iar faptul

înjosirii părții vătămate Roșcovanu Nadejda de către inculpați nici nu este formulat în

învinuirea înaintată inculpaților, astfel această circumstanță nu urma a fi reținută de

către instanța de judecată. În acest sens, constatările instanței contravin prevederilor

art.325 alin.(1) Cod de procedură penală, or, instanța de judecată a ieșit de limitele

învinuirii înaintate inculpaților.

Cu referire la recalificarea acțiunilor inculpatei Buga Galina în prevederile alin.(1)

al art.287 Cod penal, partea apărării a indicat că inculpata a recunoscut integral

vinovăția în comiterea infracțiunii, s-a căit sincer și a explicat că nu avea vre-o

înțelegere prealabilă pentru comiterea infracțiunii, a acționat singură. În acest sens,

partea apărării a invocat declarațiile părții vătămate Roșcovanu Nadejda, declarațiile

martorilor Bahnă Andrei, Tonu Eugen, Pruneanu Ghenadie, precum și declarațiile

inculpatului Ghevorchean Gaic.

La fel, în susținerea poziției invocate, partea apărării consideră că la aplicarea

pedepsei inculpatei Buga Galina instanța de judecată nu a ținut cont în plina măsură

de toate circumstanțele cauzei precum și de prevederile art.art.61, 75 Cod penal,

inclusiv de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana de persoana celui vinovat.

Inculpata este pentru prima dată în conflict cu legea penală, este caracterizată

pozitiv la locul de muncă, are loc permanent de muncă, circumstanțele cauzei care

atenuează răspunderea, conform prevederilor art.76 Cod penal - săvârșirea pentru

3

prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave, recunoașterea vinovăției, iar

circumstanțe agravante lipsesc.

Astfel, apărarea a considerat că față de inculpata Buga Galina a fost posibil de

aplicat o pedeapsa sub forma de amendă minimală prevăzută de art.287 alin.(1) Cod

penal, care este o pedeapsă echitabilă în coraport cu fapta comisă și persoana

inculpatei Buga Galina, anume astfel de pedeapsa va atinge scopul pedepsei penale -

corectarea și reeducare inculpatei și prevenirea comiterii altor infracțiuni.

În aceeași ordine de idei, apelantul invocă dezacordul cu soluția instanței de fond

și în partea laturii civile, considerând că instanța urma să încaseze de la inculpata

Buga Galina doar cheltuielile ce țin de asistenta juridică în mărime de 5 000 lei, iar în

partea prejudiciului moral, apărarea invocând jurisprudența CtEDO a specificat că

stabilirea unei pedepse echitabile deja va constitui o reparare a prejudiciului moral

cauzat părții vătămate, considerând inechitabilă încasarea sumei de 60 000 lei cu titlu

de prejudiciu moral în coraport cu circumstanțele cauzei precum și de gravitatea

suferințelor psihice suferite de partea vătămată în urma comiterii infracțiunii.

3.2. Partea vătămată Roșcovanu Nadejda, a invocat dezacordul cu soluția instanței

de fond sub aspectul cuantumului prejudiciului moral încasat de la inculpați,

considerând în acest sens că prejudiciului moral decis de instanța de judecată este net

inferior suferințelor morale suportate în rezultatul acțiunilor infracționale comise de

Buga Galina și Ghevorghean Gaic.

În motivarea apelului, a invocat că a fost supusă unor acțiuni infracționale în

public, în mod obraznic, suferințele morale și fizice cauzate fapt (dovedite prin

rapoartele anexate la materialele cauzei și alte documente medicale), mediatizarea

imaginilor video în care este maltratată, înjurată în surse publice, nerecunoașterea

vinovăției de către inculpați și refuzul de a repara benevol prejudiciul cauzat, apariției

în calitate de consecință a Tulburării de Stres Post- Traumatic (PTSD), Nevrozei

reactive, Sindromului anxios-depresiv cu manifestări psihosomatice, apreciază

cuantumul prejudiciului moral cauzat la suma de 120 000 lei (echivalentul la 6 000

EUR - suma minimă acordată de CtEDO în calitate de prejudiciu moral pentru

încălcarea unui drept material din Convenție), iar suma prejudiciului moral dispusă

spre încasare, fiind una sub limita sumelor decise de CtEDO.

Prin urmare, a reținut că în prezenta cauză nu există temeiuri ca cuantumul

prejudiciului moral să fie diminuat, în condițiile în care prejudiciul moral cauzat părții

vătămate și evaluat în baza chestionarelor HSCL-25 este similar cu indicii stabiliți în

cazul reclamanților în cauza Catan și alții v. Republica Moldova și Federația Rusă (a

se vedea paragraful 163 din Decizia Marii Camere a CtEDO în cauza Catan și alții

vs. Republica Moldova și Federația Rusă, 18454/06). Totodată, a specificat că

urmează să se țină cont că în rețeaua internet circulă imagini video filmate de martori

ai infracțiunii, care au amplificat starea de anxietate a sa.

4

au fost admise parțial apelurile declarate, casată parțial sentința în partea încasării

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit căreia:

S-a dispus încasarea de la Ghevorchean Gaic în beneficiul lui Roșcovanu Nadejda

a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei.

S-a dispus încasarea de la Buga Galina în beneficiul lui Roșcovanu Nadejda a

prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei.

A fost respinsă ca fiind nefondată cerința procurorului privind încasarea

cheltuielilor judiciare.

În rest, sentința a fost menținută.

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe

prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției

inculpaților Buga Galina și Ghevorchean Gaic de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel a indicat, că deși inculpata Buga Galina a recunoscut vina parțial,

iar inculpatul Ghevorchean Gaic nu a recunoscut vinovăția, vina acestora este

dovedită pe deplin prin cumulul de probe administrate de către organul de urmărire

penală, examinate de către instanța de fond și verificate de către instanța de apel,

astfel, reținând că, prima instanță a făcut o analiză amplă a probelor cercetate, iar

concluziile privind vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina

lor rezultă din probele administrate, cărora le-a fost dată o apreciere legală sub toate

aspectele, complet și obiectiv.

Așadar, instanța de apel a conchis că partea acuzării în acest sens a prezentat

probe verosimile care au elucidat în mod clar circumstanțele cazului, fiind reținut că,

acțiunile inculpaților au fost intenționate, reieșind din caracterul vătămărilor cauzate,

numărul loviturilor aplicate și maniera de acțiune a inculpaților.

Prin urmare, instanța de apel a considerat corectă soluția primei instanțe care a

stabilit că coroborarea declarațiilor părții vătămate Roșcovanu Nadejda, a martorilor

E. Tonu și A. Bahnă, cu înregistrările video cercetate în ședința de judecată, confirmă

că la 19 iunie 2017, la adresa mun. Chișinău str. M. Sadoveanu nr.19, inculpații,

aflându-se într-un spațiu public, au încălcat ordinea publică, au manifestat o

obrăznicie deosebită, au ignorat demonstrativ normele general morale și au agrest

partea vătămată.

De asemenea, prima instanță just a stabilit că inculpata Buga Galina a tras-o de

păr pe partea vătămată Roșcovanu Nadejda, și nu doar a tras-o de păr, dar i-a smuls

păr din cap, fapt sesizat chiar și de martorii oculari, a lovit-o în repetate rânduri cu

mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, a numit-o cu cuvinte necenzurate,

acțiuni care în speță, se confirmă pe deplin și prin înregistrările video și care susțin pe

5

deplin versiunea acuzării la capitolul învinuirii inculpatei Buga Galina, iar poziția

inculpatei fiind apreciată critic.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiate

argumentările instanței de fond în confirmarea învinuirii în privința inculpatului

Ghevorchean Gaic, or, în cadrul cercetării judecătorești, prin coroborarea dintre

declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor și din înregistrările video, în mod cert

s-a stabilit că acesta la 19 iunie 2017 a tras-o de păr pe partea vătămată, a lovit-o cu

pumnul și a numit-o cu cuvinte necenzurate.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiate alegațiile avocatului în interesele

inculpatului Ghevorchean Gaic prin care se invocă achitarea acestuia, deoarece

inculpatul a intervenit să aplaneze conflictul între partea vătămată și inculpata Buga

Galina, nefiind confirmată participarea acestuia în conflict și actele de huliganism, or,

contrar acestor argumente, se reține că prin declarațiile martorilor E. Tonu și A. Bahnă

se confirmă contrariul și anume, că inculpatul Ghevorchean Gaic nu a încercat să

aplaneze conflictul, așa cum susține partea apărării, ci dimpotrivă să faciliteze

continuarea lui, acțiuni care au fost stabilite inclusiv și din înregistrările video,

cercetate și analizate în cadrul cercetării judecătorești.

De asemenea, instanța de apel, verificând legalitatea pedepselor stabilite

inculpaților, a reținut că, prima instanță a acordat deplină eficientă prevederilor

art.art.61, 75 Cod penal, stabilind vinovaților o pedeapsă legală, echitabilă și

individualizată, care va atinge scopul pedepsei penale de corectare și reeducare.

Cu privire la solicitarea părții vătămate Roșcovanu Nadejda privind încasarea

prejudiciului moral cauzat, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.1422 Cod

civil, care prevede că în cazul în care unei persoane i se cauzează un prejudiciu moral

(suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personal

nepatrimoniale, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la

repararea prejudiciului prin echivalent bănesc și art.1423 Cod civil, mărimea

compensației pentru prejudicial moral se determină de către instanța de judecată în

funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei

vătămate, gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție

a răspunderii și de măsura în care această compensare duce la satisfacerea persoanei

vătămate, coroborat cu art.219 alin.(4) Cod de procedură penală, iar la determinarea

cuantumului acestuia, ia în considerație atât gravitatea cauzării suferințelor psihice a

părții vătămate, cât și date obiective care certifică acest fapt, și anume nivelul

suportării suferințelor în urma cauzării vătămării corporale părții vătămate Roșcovanu

Nadejda și inclusiv acțiunile infracționale ale inculpaților au provocat în mod

inevitabil părții vătămate disconfort și suferințe psihice, precum și măsura în care

această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate, infracțiunea fiind

comisă de către inculpați cu intenție.

Astfel, instanța de apel a menționat că partea vătămată cu certitudine a suferit

6

anumite prejudicii morale, suferințele fizice fiind confirmate prin actul de expertiză

judiciară nr.2534 din 20.06.2017, iar cele psihice se confirmă prin raportul de

constatare-evaluare nr.21 din 06.11.2017 din care rezultă, că în urma evaluării

psihologice a ultimei i s-a stabilit diagnosticul Traumatism asociat recent. Tulburare

de stres post-traumatic. Nevroză reactivă. Sindromul anxios-depresiv cu

manifestări psihosomatice, astfel consideră cuantumul prejudiciului moral spre

încasare de la inculpatul Ghevorchean Gaic în folosul părții vătămate Roșcovanu

Nadejda, în sumă de 20 000 lei și de la inculpata Buga Galina în folosul părții

vătămate Roșcovanu Nadejda, în sumă de 20 000 lei, drept unul echitabil, suficient și

pasibil de a aduce satisfacție morală și capabilă să remedieze suferințele suportate de

partea vătămată.

De asemenea, instanța de apel a reținut neîntemeiată concluzia instanței de fond

cu privire la încasarea în mod solidar de la inculpați în beneficiul statului suma de 448

lei cu titlu de cheltuieli judiciare suportate în legătură cu efectuarea expertizei medico-

legale.

Astfel, cu trimitere la prevederile art.art.229 alin.(3), 227 alin.(3), 142 alin.(2) Cod

de procedură penală, instanța de apel a indicat că, rapoartele de expertiză judiciară

nr.2534 din 20.06.2017, a fost ordonat de către organul de urmărire penală, în vederea

stabilirii gradului de gravitate a vătămărilor corporale, acestea fiind acțiuni procesuale

ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina

acuzării.

Instanța de apel a reiterat că, cheltuielile pentru efectuarea expertizelor judiciare la

caz, sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale întru acumularea probatoriului

necesar și că acestea sunt trecute, de fapt, în contul statului și nu urmează a fi puse pe

seama inculpatei, or, aceste acțiuni țin de activitatea organului de urmărire penală,

care are un rol activ în procesul de depistare a diferitor circumstanțe care dovedesc

infracțiunea și identifică făptuitorul, pentru aducerea învinuirii.

Roșcovanu Nadejda și avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpaților Buga

Galina și Ghevorchean Gaic, au declarat recursuri ordinare.

6.1. Partea vătămată Roșcovanu Nadejda, invocând ca temeiuri de casare

prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 15) Cod de procedură penală, solicitând casarea

deciziei instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare, în instanța de apel, într-un

alt complet de judecată.

În motivare își exprimă dezacordul său cu soluția instanței de apel sub aspectul

cuantumului prejudiciului moral încasat de la inculpați în cadrul laturii civile,

considerând că mărimea prejudiciului moral încasat prin decizia instanței de apel este

neechitabil și neproporțional suferințelor morale suportate în rezultatul acțiunilor

infracționale comise de Buga Galina și Ghevorghean Gaic.

Recurentul relevă că, a fost supusă unor acțiuni infracționale în public, în mod

7

obraznic, suferințele morale și fizice cauzate fapt (dovedite prin rapoartele anexate la

materialele cauzei și alte documente medicale), mediatizarea imaginilor video în care

este maltratată, înjurată în surse publice, nerecunoașterea vinovăției de către inculpați

și refuzul de a repara benevol prejudiciul cauzat, apariției în consecință a Tulburării de

Stres Post-Traumatic (PTSD), a Nevrozei reactive și Sindromului anxios-depresiv cu

manifestări psihosomatice. Apreciază cuantumul prejudiciului moral cauzat la suma

de 120 000 lei (echivalentul la 6 000 Euro - suma minimă acordată de CtEDO în

calitate de prejudiciu moral pentru încălcarea unui drept material din Convenție),

suma prejudiciului moral dispusă spre încasare, fiind sub limita sumelor decise de

CtEDO.

Prin urmare, a reținut că în prezenta cauză nu există temeiuri ca cuantumul

prejudiciului moral să fie diminuat, în condițiile în care prejudiciul moral cauzat părții

vătămate și evaluat în baza chestionarelor HSCL-25 este similar cu indicii stabiliți în

cazul reclamanților în cauza Catan și alții v. Republica Moldova și Federația Rusă (a

se vedea paragraful 163 din Decizia Marii Camere a CtEDO în cauza Catan și alții

vs. Republica Moldova și Federația Rusă, 18454/06). Totodată, a specificat că

urmează să se țină cont că în rețeaua internet circulă imagini video filmate de martori

ai infracțiunii, care au amplificat starea de anxietate a părții civile.

6.2. Avocatul Beruceașvili Andrei, în recursul declarat în numele inculpaților,

invocând temeiurile de recurs din art.427 alin.(1) pct.6), 8), 10) Cod de procedură

penală, solicitând casarea totală a acesteia, precum și a hotărârii primei instanțe,

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă achitarea lui Ghevorchean Gaic

de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) Cod penal, iar inculpata Buga

Galina să fie condamnată în baza art.287 alin.(1) Cod penal cu stabilirea pedepsei

minime, iar acțiunea civilă depusă de Roșcovanu Nadejda să fie admisă numai în

partea încasării cheltuielilor de asistență juridică, în rest acțiunea civilă să fie respinsă

ca neîntemeiată.

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare celor

menționate în cererea de apel (pct. 3 din prezenta decizie).

declarate, solicitând inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de

temeiuri legale.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată este vădit neîntemeiat.

Potrivit art.424 alin.(2) Cod de procedură penală instanța de recurs examinează

8

cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală,

care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de către

recurent. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat,

atunci când titularul acestuia invocă în cerere temeiuri care în mod evident nu sunt

subsecvente circumstanțelor speței analizate.

Cu referire la recursul părții vătămate Roșcovanu Nadejda.

Potrivit conținutului recursului declarat, recurentul invocă ca temei de casare a

deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct.6) și 15) Cod de procedură penală, care

stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței și când instanța de judecată internațională, prin

hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și

libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată, că autorul nu

contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, încadrarea juridică a

acțiunilor săvârșite și nici pedeapsa stabilită inculpaților, invocând doar dezacordul cu

cuantumul despăgubirii pentru prejudiciului moral cauzat părții vătămate și stabilit de

către instanța de judecată, din care motiv va fi supusă verificării hotărârea

judecătorească contestată doar sub aspectul laturii civile în partea stabilirii

prejudiciului moral.

Verificând materialele cauzei, Colegiul penal constată că, temeiurile invocate de

recurent, prevăzute în pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de

procedură penală, în hotărârea adoptată pronunțându-se asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

În același timp, instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de

fapt și de drept privind mărimea prejudiciului moral cauzat părții vătămate Roșcovanu

Nadejda.

În temeiul art.1423 alin.(1) Cod civil coroborat cu art.219 alin.(4) Cod de

procedură penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de

către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice

cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de

măsura în care compensarea poate aduce satisfacerea persoanei nominalizate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată,

luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul

9

social al persoanei vătămate. Prejudiciului moral se compensează de instanțe doar prin

echivalent bănesc.

Totodată, este important de a specifica că, atunci când partea solicită repararea

prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, instanța este obligată să soluționeze

acțiunea în cadrul procesului penal. Față de cele ce preced, instanța de recurs

menționează că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daune

materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată

prin evaluare.

În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se

ajunge la o îmbogățire fără just temei, este necesar să fie luate în considerare

suferințele fizice și morale care au fost cauzate prin fapta săvârșită de inculpat,

precum și de toate consecințele acesteia, așa cum rezultă din fapta comisă sau alte

probe administrate în cauză.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că instanța de apel prin admiterea parțială a

acțiunii civile și încasarea despăgubirii prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei de la

fiecare inculpat, a ținut cont de nivelul (gradul) suportării de către partea vătămată a

suferințelor fizice și psihice cauzate, posibilitatea reală materială al inculpaților,

precum și de faptul că, condamnarea inculpaților Buga Galina și Ghevorchean Gaic în

sine constituie la fel, o satisfacție echitabilă pentru partea vătămată, astfel, suma

încasată în beneficiul lui Roșcovanu Nadejda, este o sumă reală și corespunde faptelor

comise, care compensează consecințele prejudiciului suportat de către victimă.

Cu privire la temeiul invocat de recurent prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 15) Cod

de procedură penală, potrivit căruia instanța de judecată internațională, prin hotărâre

pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților

omului care poate fi reparată și în această cauză, Colegiul penal îl consideră

neîntemeiat și menționează că recurentul l-a invocat pur declarativ fără a-l descrie

detaliat.

Astfel, reieșind din cele consemnate mai sus, se conchide că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, hotărârea contestată

fiind bazată pe motive clare și legale pe care se întemeiază soluția în latura civilă, iar

din aceste considerente Colegiul penal constată că prezentul recurs ordinar urmează a

fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Cu referire la recursul avocatului Beruceașvili Andrei în numele inculpaților.

Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent și anume pct.6) alin.(1) art.427

Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că astfel de erori de drept nu și-au

găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de

apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8)

Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul părții apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată.

10

Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel

se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de

apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal constată că sunt neîntemeiate argumentele recursului potrivit

cărora instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, or,

potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel în conformitate cu

prevederile art.414 alin.(2) Cod de procedură penală, a verificat declarațiile și probele

materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu

consemnarea în procesul-verbal.

În acest sens Colegiul penal atestă că, la soluționarea cauzei instanța a ținut cont

de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a verificat și a cercetat

probele sub toate aspectele, apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, și

întemeiat a ajuns la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatului de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Colegiul penal de asemenea reține că, recurentul de fapt își exprimă dezacordul cu

aprecierea probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă motivele de reapreciere a

probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură

penală și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a

hotărârii contestate.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se

încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra

probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța

de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei.

Colegiul penal menționează că aprecierea probelor de către instanțele de fond

poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar

în cazul unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau

neluarea în considerare a acestora. Astfel, Colegiul penal apreciază critic argumentele

recurentului, deoarece acestea nu confirmă că soluția emisă de instanța de apel ar

contravine aprecierilor expuse în motivarea acesteia.

Astfel, Colegiul penal conchide, că este întemeiată concluzia instanței de apel

precum că învinuirea înaintată inculpaților Buga Galina și Ghevorchean Gaic este

confirmată prin probe pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc

11

indubitabil vinovăția acestora.

Cu referire la temeiul pentru recurs invocat de recurent prevăzut la pct. 8) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, și anume că în acțiunile inculpatului Ghevorchean

Gaic nu sunt întrunite elementele infracțiunii, Colegiul penal menționează

următoarele.

Potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală.

Colegiul penal constată, că inculpatul Ghevorchean Gaic a fost pus sub învinuire

și ulterior recunoscut vinovat și condamnat de către instanțele de fond în baza

prevederilor art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanei, care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită,

săvârșită de două persoane.

Colegiul penal reține că, argumentele recurentului, prin care se invocă că în

acțiunile inculpatului Ghevorchean Gaic nu sunt întrunite elementele infracțiunii,

deoarece materialele cauzei penale nu conțin probe care să dovedească vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, nu și-a găsit confirmare, deoarece

probele acumulate și examinate de instanța de apel au fost apreciate potrivit

prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, instanțele de fond stabilind

cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept și au ajuns în mod întemeiat și corect

la concluzia că inculpatul Ghevorchean Gaic a comis infracțiunea prevăzută de art.287

alin.(2) lit. b) Cod penal.

Astfel, Colegiul penal menționează că judecând apelul părții apărării, respectând

prevederile art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel a verificat legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de

fond, astfel instanța de apel corect ajungând la concluzia expusă la pct. 5 din prezenta

decizie, stabilind că vinovăția inculpatului a fost dovedită pe deplin în baza probelor

prezentate la cauza penală, iar careva încălcări de procedură, sau încălcări ale

drepturilor și inculpatului în speță nu au fost stabilite.

Mai mult decât atât, Colegiul penal reiterează cele expuse supra, că instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, așa cum

propune recurentul, este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și

aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427

12

Cod de procedură penală, invocarea în recursul ordinar a acestei chestiuni drept temei

de casare, fiind lipsită de suport legal.

Astfel, cu referire la aceste argumente Colegiul penal punctează, că în conținutul

deciziei atacate a fost dată apreciere circumstanțelor ce dovedesc prezența în acțiunile

inculpatului Ghevorchean Gaic a laturii obiective a infracțiunii incriminate, precum și

a probelor ce dovedesc cu certitudine intenția acestuia la comiterea acestei infracțiuni,

cum ar fi declarațiile părții vătămate Roșcovanu Nadejda, a martorilor A. Bahnă și Ev.

Tonu, precum și din înregistrările video, în mod cert s-a stabilit că acesta la 19 iunie

2017 a tras-o de păr pe partea vătămată, a lovit-o cu pumnul, a numit-o cu cuvinte

necenzurate. Prin urmare, instanța de apel corect a respins alegațiile inculpatului și ale

apărării cu privire la lipsa în acțiunile lui Ghevorchean Gaic a elementelor constitutive

ale infracțiunii incriminate.

De asemenea, Colegiul penal, analizând temeiul invocat de către partea apărării

prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, consideră că, în speță

nu și-a găsit confirmarea, instanțele just și argumentat au ținut cont de faptul că

inculpata Buga Galina a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, că anterior nu a fost

condamnat, nu au fost constatate circumstanțe atenuante și agravante, de prevederile

art.art.7, 61, 75 Cod penal, conform cărora, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă

conformitate cu dispozițiile legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea condamnaților, cât și a altor persoane. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanță de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează or

agravează răspunderea, de influenta pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal statuează că pedeapsa sub formă

de amendă în mărime de 1 000 unități convenționale, a fost stabilită și individualizată

corect, în așa fel încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și

totodată, evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Mai mult, Colegiul penal constată că argumentele recurentului au constituit obiect

de examinare în cadrul judecării cauzei în instanța de apel, prin apelurile declarate,

asupra cărora s-au dat răspunsuri complete și motivate ce au fost reiterate inclusiv la

pct.5. al prezentei decizii, motivare pe care instanța de recurs ordinar o însușește

integral reieșind din temeinicia acesteia, acțiune ce este conformă practicii CtEDO,

expuse inclusiv în pct.37 a hotărârii Albert c. România din 16.02.2010.

Prin urmare, Colegiul penal nu a constatat prezența în speță a erorilor de drept

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârile atacate, deoarece soluțiile instanțelor de

fond sunt legale și întemeiate, iar recursul ordinar urmează a fi declarat inadmisibil ca

fiind vădit neîntemeiat

13

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către partea vătămată

Roșcovanu Nadejda și de către avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpaților

Buga Galina și Ghevorchean Gaic, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 18 decembrie 2018, în cauza penală privindu-i pe Buga Galina

xxxx și Ghevorchean Gaic xxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la 12 martie 2020.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

14