1ra-1711/19 — art. 325 alin. 1 CP

1ra-1711/19 — art. 325 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul 1ra-1711/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

02 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia Oficiul Central, Sîrbu Lilia, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 15 mai 2019,

în cauza penală în privința lui

Gușan Vasile Xxxxx, născut la xx.xx.xxxx,

originar din Xxxxx, domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 31.05.2018 - 05.11.2018;

Instanța de apel: 26.11.2018 - 15.05.2019;

Instanța de recurs: 22.07.2019 - 02.10.2019.

C O N S T A T Ă:

în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Gușan Vasile a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 325 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă

de închisoare pe termen de 2 (doi) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip

semiînchis și amendă în mărime de 2 000 (două mii) unități convenționale, echivalent

al sumei de 100 000 (o sută de mii) lei.

Conform prevederilor art. 90 alin. (1), (2) Cod penal, pedeapsa numită lui Gușan

Vasile s-a suspendat condiționat cu stabilirea unui termen de probă de 2 ani și

inculpatul nu va executa pedeapsa stabilită, dacă în termenul de probațiune nu va

săvârși alte infracțiuni și va îndreptăți încrederea acordată.

data de 26 aprilie 2018, conducând motocicleta de model „Zontes ZT 150-5A” cu

numărul de înmatriculare XXX xxx, pe str. Lenin din mun. Comrat, aproximativ la

orele 20:00, a fost stopat de către angajații Batalionului de patrulare Sud a

Inspectoratului Național de patrulare a IGP a MAI, Cioban Alexandr și Perepelița

Alexandr, pentru încălcarea prevederilor Regulamentului circulației Rutiere, urmare a

1

verificării actelor de însoțire a motocicletei de către angajații Batalionului de patrulare

Sud a Inspectoratului Național de patrulare a IGP a MAI fiind depistat faptul că cet.

Gușanu Vasile conducea motocicleta de model „Zontes ZT 150-5 A” fără a fi asigurat

vehiculul și fără a deține categoria corespunzătoare.

Conștientizând că poate fi atras la răspundere pentru acțiunile sale ilegale, în

continuarea acțiunilor sale infracționale, urmărind scopul evitării pedepsei

contravenționale pentru contravențiile prevăzute și sancționate de prevederile art. 229

alin. (3) Cod contravențional al RM și anume „exploatarea unui vehicul care nu a fost

asigurat de răspunderea civilă în modul stabilit” ce prevede o amendă de la 3 la 6 unități

contravenționale fie 2 puncte de penalizare, respectiv, prevederile art. 231 alin. (1) Cod

contravențional al RM și anume „conducerea vehiculului cu permis de conducere de o

categorie necorespunzătoare” ce prevede o amendă de la 18 la 30 de unități

convenționale, Gușan Vasile, aflându-se în interiorul automobilului de serviciu a

echipajului Batalionului de patrulare Sud a Inspectoratului Național de patrulare a IGP

a MAI cu n/î XXX xxxx, contrar faptului că a fost atenționat despre răspunderea penală

de care este pasibil în legătură cu acțiunile sale, a oferit și dat inspectorului de patrulare

Cioban Alexandr mijloace bănești în sumă de 415 lei, pentru ca să nu fie documentat

și sancționat contravențional pentru comiterea contravențiilor prevăzute de art. 229

alin. (3) și art. 231 alin. (1) Cod contravențional al RM, pe care le-a pus lângă maneta

schimbătorului de viteze.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate cet. Gușan Vasile a comis infracțiunea

prevăzută de art. 325 alin. (1) Cod penal, conform indicilor - oferirea și darea personal,

unei persoane publice de bunuri, ce nu i se cuvin, pentru aceasta sau pentru o altă

persoană, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contra acesteia.

înlocuirea pedepsei complementare stabilite sub formă de „amendă” cu pedeapsa sub

formă de „muncă neremunerată în folosul comunității”, motivând că nu dispune de

surse financiare necesare pentru a o achita deoarece nu este angajat în câmpul muncii.

A mai indicat că recent a finisat studiile colegiale și dorește să continue cu studiile

superioare, nu dispune de ajutor din partea nimănui, tatăl este decedat iar mama

lucrează cu un salariu mic. Personal nu poate lucra fizic căci are astm bronșitic din

copilărie.

Vina a recunoscut total și regretă de cele întâmplate, la momentul săvârșirii

infracțiunii avea vârsta de 19 ani și din frică că era într-o localitate străină nu știa cum

să reacționeze, antecedente penale nu are.

admis apelul declarat de inculpat, s-a casat parțial sentința instanței de fond, în partea

stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit căreia:

Lui Gușan Vasile, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

325 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

2

penală și art. 79 Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare în

penitenciar de tip semiînchis, fără aplicarea pedepsei complementare obligatorii sub

formă de amendă.

Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată lui Gușan Vasile, s-a suspendat

condiționat cu stabilirea unui termen de probă de 2 (doi) ani, iar inculpatul nu va

executa pedeapsa stabilită, dacă în termenul de probațiune nu va săvârși alte infracțiuni

și prin respectarea condițiilor probațiunii, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

În rest dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. Verificând împrejurările de fapt și aspectele de drept ale cauzei, precum și

efectuând cercetarea nemijlocită, multilaterală și obiectivă a probelor administrate,

Colegiul a conchis că instanța de fond corect 1-a recunoscut pe Gușan Vasile vinovat

de comiterea infracțiunii imputate, calificând just acțiunile acestuia în baza art. 325

alin. (1) Cod penal.

Faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal de către

Gușan Vasile a fost constatat din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind

corect apreciate de către instanță, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură

penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere a coroborării lor.

Colegiul judiciar, studiind materialele cauzei, analizând hotărârea judecătorească,

a considerat că soluția instanței de fond în latura pedepsei este prea aspră, la stabilirea

căreia nu s-a ținut cont în deplină măsură de toate circumstanțele cauzei ne aplicându-

se corespunzător prevederile art. 75 Cod penal.

În conformitate cu principiul individualizării pedepsei, în coroborare cu criteriile

generale de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța

de judecată aplică pedeapsă luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul

și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează

răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

La caz, s-a reținut că infracțiunea săvârșită de Gușan Vasile, conform art. 16 alin.

(4) Cod penal se clasifică ca fiind una gravă. Potrivit buletinului de identitate, Gușan

Vasile este născut la data de 02 iulie 1998. Infracțiunea comisă de acesta, vinovăția

căreia o recunoaște, a fost săvârșită la 26 aprilie 2018, adică la momentul când

inculpatul avea vârsta de 19 ani. Potrivit formularului nr. 027/e din 17 mai 2018,

inculpatul se află la evidență cu boli cronice, iar conform certificatului de deces anexat

la materialele cauzei, se constată că tatăl inculpatului a decedat la data de 31 iulie 2005.

Anterior inculpatul nu a fost condamnat, iar potrivit cazierului contravențional pentru

perioada 01.01.2009-05.05.2018, Gușan Vasile a fost sancționat doar o singură dată

pentru depășirea vitezei cu amendă în sumă de 600 lei.

3

Conform declarațiilor date de avocatul inculpatului în ședința de apel, acesta a

indicat că Gușan Vasile se caracterizează pozitiv la locul de trai, faptul dat nu a fost

contestat de către acuzatorul de stat, luându-se astfel în considerație declarațiile

avocatului.

Astfel, Colegiul a constatat că circumstanțele menționate nu au fost elucidate de

instanța de fond și nu au fost luate în considerație în modul cuvenit la stabilirea

pedepsei, care în ansamblul lor indică la necesitatea stabilirii inculpatului a unei

pedepse mai blânde decât cea stabilită de instanța de fond.

Ținând cont de materialele cauzei și de cele invocate în conținutul apelului

înaintat, Colegiul a considerat ca fiind corect pentru atingerea echității sociale, cu

aplicarea prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal, și cu luarea în considerație a faptului

că, inculpatul la data comiterii infracțiunii avea vârsta de 19 ani, anterior nu a fost

condamnat, iar contravențional a fost sancționat doar o singură dată, nu este angajat în

câmpul muncii și se caracterizează pozitiv la locul de trai, să-i fie stabilită lui Gușan

Vasile pedeapsa pentru comiterea infracțiunii imputate de la art. 325 alin. (1) Cod

penal, sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani, fără aplicarea pedepsei

complementare obligatorii sub formă de amendă.

Potrivit art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoarea pe termen de 2 ani în

penitenciar de tip semiînchis aplicată lui Gușan Vasile, a fost suspendat condiționat cu

stabilirea unui termen de probă de 2 (doi) ani, iar inculpatul nu va executa pedeapsa

stabilită, dacă în termenul de probațiune nu va săvârși alte infracțiuni și va îndreptăți

încrederea acordată.

În sensul dat, la adoptarea deciziei în latura aplicării pedepsei cu închisoarea prin

prisma prevederilor art. 90 Cod penal în privința lui Gușan Vasile, instanța a luat în

considerare și practica CEDO în ce privește orientarea instanțelor de judecată la

aplicarea sancțiunilor non-privative de liberate.

Astfel, Colegiul judiciar a considerat ca nefondată solicitarea apelantului de a-i fi

stabilită în loc de pedeapsa complementară „amenda” pedeapsa sub formă de „ore de

muncă neremunerate în folosul comunității”.

Pentru motivele expuse, instanța de apel a concluzionat asupra necesității

admiterii apelului depus, casării parțiale a sentinței primei instanțe, în partea stabilirii

pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță în această parte.

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie

menținută sentința instanței de fond.

În motivarea cerințelor procurorul indică că instanța de apel, aplicând în privința

inculpatului prevederile art. 79 Cod penal și neaplicând acestuia pedeapsa

complementară obligatorie, nu a ținut cont de faptul că infracțiunea comisă face parte

4

din categoria celor grave, este una specifică, iar pentru combaterea fenomenului

corupției, care este larg răspândit pe teritoriul țării, e necesar ca persoanele vinovate să

fie pedepsite în mod corespunzător în vederea prevenirii comiterii de către aceștia

faptelor similare în continuare.

În cauza dată nu există și nu au fost stabilite careva circumstanțe care ar micșora

esențial gravitatea faptei inculpatului ce ar permite de a concluziona că corectarea lui

este posibilă fără executarea pedepsei complimentare obligatorii – amenda.

5.1. Pe marginea recursului declarat, depune referință inculpatul, care solicită

respingerea acestuia ca nefondat, cu menținerea deciziei instanței de apel fără

modificări.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de

apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se

constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal reține, că recursul

depus are ca temeiuri pct. 6) și 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală

procurorul specificând că, hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs menționează că, aceste prevederi la care se referă autorul

recursului nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar

servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de

apel.

Colegiul reține că, recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele

de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, dar critică

decizia contestată doar în partea ce ține de aplicarea în privința inculpatului a art. 79

Cod penal și neaplicarea în privința acestuia a pedepsei complementare obligatorii.

Privitor la pedeapsa stabilită inculpatului de către instanța de apel, Colegiul

consideră că aceasta și-a motivat just soluția adoptată în acest sens, acordând deplină

eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, 79 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală,

la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilite conform

sancțiunii articolului incriminat, iar în sprijinul statuării respective relevă următoarele.

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța

de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având

5

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de

regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia

a fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după

cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii

alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau

agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia

cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite.

Astfel, la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei inculpatului, instanța de apel a

ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale acestuia.

Colegiul judiciar a reținut că infracțiunea săvârșită de Gușan Vasile se clasifică

ca fiind una gravă, la momentul săvârșirii infracțiunii ultimul avea vârsta de 19 ani, se

află la evidența medicului cu boli cronice, anterior nu a fost condamnat, fiind sancționat

contravențional doar o singură dată pentru depășirea vitezei cu amendă în sumă de 600

lei, nu este angajat în câmpul muncii, se caracterizează pozitiv la locul de trai, conform

certificatului de deces, tatăl acestuia a decedat la 31 iulie 2005,

În acest context, Colegiul penal susține întru totul poziția instanței de apel care,

ținând cont de cele constatate, just a considerat ca fiind corectă pentru atingerea

echității sociale, aplicarea în privința lui Gușan Vasile a prevederilor art. 79 alin. (1)

Cod penal, și anume a nu-i aplica pedeapsa complementară obligatorie sub formă de

amendă.

Așadar, Colegiul consideră necesar de a menționa că recurentul în susținerea

temeiurilor de drept indicate, nu a adus nici o argumentare ce ar impune necesitatea

casării deciziei instanței de apel, or aceasta s-a expus desfășurat, argumentat și motivat

asupra tuturor chestiunilor necesare unei examinări obiective și multilaterale, rezultând

cu emiterea unei decizii legale și întemeiate.

Din aceste considerente se conchide că, de fapt în cauză nu s-au comis erorile de

drept prevăzute în pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală la care se

face referință de către recurent, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate,

pedeapsa stabilită inculpatului fiind aplicată de către instanța de apel în limitele legii,

din care considerente se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

6

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

UTA Găgăuzia Oficiul Central, Sîrbu Lilia, împotriva deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Comrat din 15 mai 2019, în cauza penală în privința lui Gușan Vasile,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 octombrie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

7