1ra-768/2019 — art. 248 alin. 5 lit. d CP

1ra-768/2019 — art. 248 alin. 5 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-768/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

11 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor, Mardari Dumitru

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie

2018, în cauza penală privindu-l pe

Khalmukhamedov Timur Xxxx, născut la xxxx,

locuitor al or. xxx, str. xxx, ap. xxx, cetățean

xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Khalmukhamedov Timur a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 6 ani

6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

De asemenea, s-a soluționat și soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că la 02

septembrie 2015, în cadrul postului vamal intern 2 – ÎS „Poșta Moldovei CPTP”,

cu adresa juridică în mun. Chișinău, str. Aleea Gării 3, fiind verificate la intrare

trimiterile poștale internaționale, în rezultatul controlului fizic detaliat al coletului

nr. CC044527317NL, parvenit din Olanda în adresa inculpatului

Khalmukhamedov Timur, domiciliat în or. xxxstr. xxx, ap. x a fost depistată o

pungă de polietilenă cu conținutul „praf în stare solidă de culoare alb - gălbuie”,

nefiind declarată în declarația vamală a țării de export CN 23 nr. CC044527317NL

din 21 august 2015.

1

Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 8856 din 03

septembrie 2015, substanța reținută din coletul nr. CC044527317NL constituie

cocaină, materie uscată, în cantitate de 13,547 g, care conform prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 1088 din 05 octombrie 2004, cu privire la aprobarea

tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora,

supuse controlului, se atribuie la categoria substanțelor narcotice, iar conform

prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 79 din 05.10.2004, privind aprobarea Listei

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, 13,547 g de cocaină

constituie proporții deosebit de mari.

Prima instanță a încadrat juridic acțiunile inculpatului Khalmukhamedov

Timur în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, contrabandă, adică trecerea peste

frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, eludându-se

controlul vamal și tăinuindu-le de el, acțiuni comise în proporții deosebit de mari.

Mariana, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, din lipsa faptei infracționale în acțiunile

acestuia, invocând în argumentare că:

- nici unul din martorii acuzării nu a declarat că Khalmukhamedov Timur

știa ce se află în acel plic;

- instanța a omis să constate în sentință, că la întrebarea apărării, martorii

Dediu S. și Pleșca A. au declarat că acest pachet nu trebuia declarat de către

inculpat, ci de către expeditor, iar persoana care îl primește nu trebuie să

întocmească nici o declarație;

- prima instanță nu a specificat cum a fost realizată latura obiectivă a

infracțiunii de contrabandă: prin eludarea controlului vamal și cum s-a manifestat

acest element; prin tăinuirea controlului vamal și cum s-a manifestat acest element,

în care locuri special pregătite sau adaptate în acest scop a fost ascuns plicul și de

către cine și în ce circumstanțe. Toate acestea în situația în care inculpatul nu a

săvârșit nici una din acțiunile indicate;

- poziția inculpatului înaintată instanței în formă scrisă, a fost ignorată de

către aceasta, nefiind combătută de acuzare. Astfel, în cererea depusă de inculpat la

25.11.2015, acesta a indicat că în cadrul urmăririi penale, ofițerul Guzic M. i-a

explicat că unica sa șansă de a nu sta în penitenciar este recunoașterea vinovăției,

deoarece nu va fi ascultat de nimeni, pentru că este de naționalitate rus. Ulterior, a

aflat că a fost mințit și că atitudinea organului de urmărire penală a fost una

tendențioasă. Nu a săvârșit infracțiunea respectivă, deoarece el a comandat de pe

internet o substanță pentru slăbire, iar când a venit la poștă, pachetul era desfăcut

comunicându-i-se că este cocaină;

2

- instanța nu a dat o apreciere faptului că potrivit raportului de constatare

tehnico-științifică, corpurile delicte supuse examinării au fost aduse de curier,

ambalate într-un plic de hârtie de culoare albă, care la momentul prezentării nu era

sigilat, cu cantitatea de 13,547 g;

- nu este clar, cum a stabilit instanța de judecată cantitatea substanței

narcotice și cum a pus la baza sentinței de condamnare raportul de constatare, în

situația în care corpurile delicte supuse examinării au fost prezentate expertului

criminalist, fiind încălcată procedura de ridicare și sigilare a acestora, fapt

confirmat prin procesul – verbal de examinare din 02.09.2015, unde lipsesc careva

mențiuni că plicul a fost sigilat, însă sunt prezente mai multe corectări cu privire la

cantitatea substanței narcotice;

- instanța a făcut trimitere la mai multe articole din Codul penal și Codul de

procedură penală, fără a explica cum se raportează acestea la inculpat. Astfel,

făcând trimitere la prevederile art. 7, 75 Cod penal, nu a motivat de ce consideră

imposibilă corectarea și reeducarea inculpatului fără izolarea lui de societate, în

situația în care inculpatul anterior nu a săvârșit infracțiuni, iar că acesta a săvârșit

infracțiunea incriminată nu există dovezi.

2017, apelul a fost respins ca nefondat și menținută sentința fără modificări.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că vinovăția

inculpatului Khalmukhamedov Timur în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

248 alin. (5) lit. d) Cod penal, a fost pe deplin dovedită prin probele administrate la

cauza penală, care au fost cercetate de prima instanță și verificate în instanța de

apel, iar careva temeiuri de a pronunța o sentință de achitare în privința

inculpatului, instanța de apel a indicat că nu a stabilit.

Totodată, s-a menționat că prima instanță a acordat deplină eficiență

criteriilor privind individualizarea pedepsei penale și executării pedepsei, fiind

evidențiat caracterul periculos al faptei, neconștientizarea acesteia de către

inculpat, precum și inaplicabilitatea altor categorii de pedeapsă non-privative de

libertate.

Arabadji Mariana, care a indicat temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8) Cod de procedură penală și a solicitat casarea hotărârilor adoptate și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, din motivul lipsei

elementelor infracțiunii în acțiunile lui.

În argumentarea recursului, recurentul a invocat că:

- instanțele inferioare au dat o apreciere eronată probelor, acestea

neconfirmând existența componenței de infracțiune în acțiunile inculpatului, probe

care la rândul lor nu au fost apreciate de instanțele de fond și de apel, fiind doar

enumerate;

3

- instanțele au considerat ca și stabilită vinovăția inculpatului, doar bazându-

se pe faptul că destinatarul pachetului era Khalmukhamedov Timur și pe faptul

lipsei acestuia din urmă la examinarea cauzei, lipsă pe care a motivat-o și explicat-

o în cererea sa adresată primei instanțe, dar care nu a fost luată în considerare nici

de prima instanță și nici de instanța de apel;

- instanțele de judecată nu au dat o apreciere faptului că acuzarea nu a

demonstrat că în pachețelul ridicat inițial în cadrul postului vamal intern -2 ÎS

„Poșta Moldovei” se afla substanța narcotică, deoarece conform probei prezentate

de acuzare și pusă la baza sentinței de condamnare și anume raportul de constatare

tehnico – științifică nr. 8856 din 03.09.2015, conform descrierii expertului,

corpurile delicte supuse examinării au fost aduse de curier, ambalate într-un plic de

hârtie de culoare albă, care la momentul prezentării nu era sigilat. Acest fapt

trezește dubii, dacă în genere în acest pachet s-a aflat substanță narcotică, cu atât

mai mult cu cât conform procesului verbal de ridicare lipsește mențiunea că acesta

a fost sigilat și toate aceste dubii urmau a fi interpretate în favoarea inculpatului.

noiembrie 2017, a fost admis recursul ordinar declarat, casată total decizia instanței

de apel din 29 martie 2017, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

5.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a constatat că instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu a apreciat

fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor, inclusiv în coroborare cu normele de procedură penală care vizează natura

juridică a acestor probe, cât și în raport cu circumstanțele în fapt și în drept

invocate în rechizitoriu, nu a indicat de ce a respins probele și versiunile apărării.

Mai mult, instanța de recurs ordinar a conchis că instanța de apel și-a

întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel

și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi declarațiile inculpatului

Khalmukhamedov T. date în calitate de bănuit și învinuit, declarațiile martorului

Sinogaci M. și procesul verbal de ridicare din 17.09.2015, a declarației vamale

seria CN23, de expediție din țara de origine Olanda, cu nr. CC044527317NL.

Totodată, s-a notat că instanța de apel nu a ținut cont de dispoziția art. 248

alin. (2), 113 alin. (1) Cod penal și de jurisprudența națională, care prevede că

acțiunile legate de transportarea ilegală a drogurilor peste frontiera vamală a R.

Moldova urmează a fi calificate în baza unui concurs ideal de infracțiuni prevăzute

de art. 248 alin. (2) Cod penal, indiferent de proporțiile în care a fost comisă, și,

după caz, de art. 217 sau de art. 2171 Cod penal.

Astfel, instanța de recurs ordinar a stabilit că instanța de apel nu a judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

4

invocate în apel, adoptând o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, și că recursul de pe rol este întemeiat.

2018, a fost admis apelul declarat, casată total sentința, inclusiv din oficiu,

conform art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, fiind pronunțată o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Khalmukhamedov Timur a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii

prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

6.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că Khalmukhamedov

Timur este învinuit că, la 02.09.2015, în cadrul postului vamal intern 2 - ÎS „Poșta

Moldovei CPTP”, cu adresa juridică Republica Moldova, mun. Chișinău, str. Aleea

Gării 3, fiind verificate la intrare trimiterile poștale internaționale, în rezultatul

controlului fizic detaliat al coletului nr. CC044527317NL, parvenit din Olanda în

adresa lui Khalmukhamedov Timur, domiciliat în xxxx, str. xxx, ap. x, a fost

depistată o pungă de polietilenă cu conținutul „praf în stare solidă de culoare alb -

gălbuie”, nefiind declarată în declarația vamală a țării de export CN 23 nr.

CC044527317NL din 21.08.2015. Conform raportului de constatare tehnico -

științifică nr. 8856 din 03.09.2015, substanța reținută din coletul nr.

CC044527317NL, constituie cocaină, materie uscată, în cantitate de 13,547 g, care

conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1088 din 05.10.2004 cu privire la

aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor

acestora, supuse controlului se atribuie la categoria substanțelor narcotice, iar

conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.79 din 05.10.2004 privind aprobarea

Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, 13,547 g de

cocaină constituie proporții deosebit de mari.

Instanța de apel a indicat că acțiunile lui Khalmukhamedov Timur au fost

încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod

penal - contrabanda, după semnele calificative trecerea peste frontiera vamală a

Republicii Moldova a substanțelor narcotice, eludându-se controlul vamal și

tăinuindu-le de el, acțiuni comise în proporții deosebit de mari.

Totodată, instanța de apel a notat că în ședința instanței de apel la fel ca și în

ședința de judecată a primei instanțe, nu a fost posibilă audierea inculpatului

Khalmukhamedov Timur, în privința acestuia fiind pornit dosarul de căutare

nr.2016010172, motive pentru care au fost date citirii declarațiile acestuia de la

etapa urmăririi penale în calitate de bănuit la 16.09.2014 și în calitate de învinuit la

18.09.2015, conform cărora, vina în privința comiterii infracțiunii incriminate nu o

recunoaște.

5

Instanța de apel a menționat că în sprijinul învinuirii înaintate lui

Khalmukhamedov Timur, partea acuzării a prezentat următoarele probe, care au

fost analizate de către instanța de apel din punct de vedere al concludenții,

pertinenței și veridicității:

- declarațiile martorilor Pușca Aurelia, Dediu Sergiu, Sinogaci Marcel;

- procesul - verbal de examinare a coletului nr. CC044527317NL din

02.09.2015, conform căruia, în urma efectuării controlului fizic s-a depistat un

pachet de polietilenă de culoare neagră, care conținea un alt pachet de polietilenă

cu o substanță solidă de culoare albă, în cantitate de aproximativ 15 g. Totodată, s-

a constatat că, pachetul dat a fost expediat în adresa lui Khalmukhamedov Timur,

or. Dubăsari, str. Lenin 178, ap. 2 (f.d. 14, vol. I);

- procesul - verbal de ridicare din 17.09.2015, conform căruia, a fost ridicată

declarația vamală seria CN23, de expediție din țara de origine Olanda, cu nr.

CC044527317NL, cu același cod de bare, destinatarul - Khalmukhamedov Timur,

cu adresa xxx street xxx appartment, xxx, MD-4500, Moldova, cu specificația

„Gift 1” (f.d.33, vol. I);

- procesul - verbal din 17.10.2015 de examinare a declarației vamale de

export cu inscripția CN 23 cu nr. CC044527317 NL din 21.08.2015, prin care s-a

constatat că, aceasta este divizată pe compartimente: I - reprezintă adresa

expeditorului „Used Products, Ujnbaun 61.5000 NH; II - reprezintă adresa

destinatarului, „Timur Khalmukhamedov, xxx street xxx appartament, xxxxy, MD-

4500, Moldova”; III - reprezintă conținutul trimiterii poștale, „gift” (traducere din

limba engleză - cadou) în cantitate de una unitate (f.d. 34, vol. I);

- raportul de constatare tehnico - științifică nr.8856 din 03.09.2015, conform

căruia, substanța cu aspect de pulbere de culoare albă ridicată din coletul nr.

CC044527317 NL, parvenit din Olanda, reprezintă cocaină, care se atribuie la

categoria substanțelor narcotice. Cantitatea de substanță narcotică (cocaină)

alcătuiește 13,547 g (materie uscată) (f.d.19-21, vol. I);

- procesul - verbal nr. 4436 de examinare medicală din 16.09.2015, prin

care, în mostrele biologice ale lui Khalmukhamedov Timur s-a constatat

consecințele consumului de stupefiante (f.d. 40, vol. I).

În continuare, instanța de apel a atestat că deși prima instanță 1-a recunoscut

vinovat pe inculpatul Khalmukhamedov Timur de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 248 alin. (5), lit. d) Cod penal, aceasta nu a relatat în sentință declarațiile

acestuia date la etapa urmăririi penale și nici nu le-a dat apreciere acestora, având

în vedere că, instanța a considerat că faptele inculpatului constituie infracțiune,

precum și ținând cont de faptul că audierea inculpatului nu a fost posibilă în

ședința de judecată, deoarece acesta este anunțat în căutare.

De asemenea, instanța de apel a notat că din analiza materialelor cauzei nu a

stabilit că inculpatul Khalmukhamedov Timur ar fi eludat controlul vamal or,

6

trimiterea poștală a fost trecută peste frontiera vamală pe la punctul de trecere a

frontierei de stat, dar nu prin alte locuri decât cele destinate pentru aceasta.

La fel, s-a reținut că din materialele dosarului nu rezultă că,

Khalmukhamedov Timur ar fi tăinuit de controlul vamal coletul care urma să-1

recepționeze or, substanțele narcotice erau în plic, nefiind camuflate, disimilate sau

plasate în vreun ascunziș și mai mult, acesta s-a prezentat personal la oficiul poștal

pentru a ridica coletul.

În același context, instanța de apel a menționat că reieșind din declarațiile

martorilor bazate pe legislația vamală în vigoare, nu rezultă indubitabil obligația

inculpatului în calitate de destinatar de a completa declarația vamală, care urma să

fie completată în țara de expediere - Olanda.

În acest sens, instanța de apel a relevat că în învinuirea înaintată lui

Khalmukhamedov Timur, este indicată metoda „tăinuirii de controlul vamal” și nu

„nedeclararea bunurilor” (f.d. 101, vol. I).

Totodată, s-a specificat că descrierea faptei de comiterea căreia este învinuit

inculpatul face referire la „nedeclararea bunurilor” în declarația vamală - [...] a fost

depistată o pungă de polietilenă cu conținutul „praf în stare solidă de culoare alb -

gălbuie”, nefiind declarată în declarația vamală a țării de export CN 23 nr.

CC044527317NL din 21.08.2015 (f.d. 101, vol.I).

Prin urmare, instanța de apel a atestat că deși partea acuzării a descris

metoda nedeclarării, aceasta nu a indicat cărei litere și din care alineat al art.248

Cod penal îi corespunde aceasta, nefiind clară fapta de comiterea căreia este

învinuit Khalmukhamedov Timur, contrar prevederilor art. 50 alin. (1) Cod penal,

conform căruia, temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă

săvârșită, iar componența infracțiunii, stipulată în legea penală, reprezintă temeiul

juridic al răspunderii penale.

Astfel, instanța de apel a menționat că deși s-a stabilit că, Khalmukhamedov

Timur cunoștea că urma să primească prin poștă substanțe narcotice, acuzatorul de

stat nu a demonstrat că, Khalmukhamedov Timur a eludat controlul vamal și că a

tăinuit substanțe narcotice de controlul vamal or, acestea nu erau tăinuite, dar de

fapt erau nedeclarate și nu de către inculpat, dar de către expeditorul coletului din

Olanda, care nu a fost identificat de către organul de urmărire penală și care nici nu

are nici o calitate procesuală.

Mai mult, instanța de apel a stabilit că nici un martor nu a declarat că,

Khalmukhamedov Timur știa ce se află în plicul respectiv, iar martorii Pleșca

Aurelia și Dediu Sergiu au declarat că, trimiterea poștală respectivă nu trebuia să

fie declarată de către inculpat, dar de către expeditor, deoarece destinatarul nu

trebuie să întocmească declarație.

Astfel, instanța de apel a accentuat că în ipoteza existenței unui destinatar al

trimiterii poștale internaționale cu substanțe narcotice (acțiune care este ilegală în

7

esență), ar trebui să existe și un expeditor, care acționează prin participație cu

destinatarul, motiv pentru care învinuirea urma să conțină descrierea faptei prin

participație, lucru care nu a avut loc.

Totodată, instanța de apel a indicat că în afara faptului că, organul de

urmărire penală nu a identificat un alt posibil autor al infracțiunii (se are în vedere

expeditorul substanțelor narcotice), acesta nu a ținut cont nici de faptul că,

acțiunile legate de trecerea ilegală a drogurilor peste frontiera vamală a Republicii

Moldova urmează a fi calificate în baza unui concurs ideal de infracțiuni prevăzute

de art. 248 alin. (2) Cod penal, indiferent de proporțiile în care a fost comisă și,

după caz, de art. 217 sau de art. 2171 Cod penal, fapt care a fost indicat de către

instanța ierarhic superioară la examinarea prezentei cauze anterior remiterii

acesteia la rejudecare.

În acest sens, instanța de apel a stabilit că organul de urmărire penală a

încadrat eronat acțiunile lui Khalmukhamedov Timur, fără a stabili gradul de

participație al acestuia și implicit - posibila existență a unui alt autor al infracțiunii.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că nu se întrunește latura obiectivă a

infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal deoarece nu sunt

prezente acțiunile de eludare și tăinuire de controlul vamal, contrar învinuirii

înaintate.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a concluzionat că deoarece partea

acuzării nu a demonstrat în afara oricărui dubiu că, inculpatul Khalmukhamedov

Timur a eludat controlul vamal și că, a tăinuit de controlul vamal substanțe

narcotice în proporții deosebit de mari or, acestea de fapt nu erau tăinuite, dar

nedeclarate, și nu de către inculpat, dar de către expeditorul coletului din Olanda,

care nu a fost identificat de către organul de urmărire penală și care nici nu are nici

o calitate procesuală în prezenta cauză, având în vedere că, s-a stabilit că, nu se

întrunește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod

penal, iar inculpatul nu are calitatea de subiect al infracțiunii menționate, ținând

cont de faptul că, organul de urmărire penală a încadrat eronat acțiunile lui

Khalmukhamedov Timur, fără a stabili gradul de participație al acestuia și implicit

- posibila existență a unui alt autor al infracțiunii, precum și nu a examinat

posibilitatea calificării acțiunilor lui Khalmukhamedov Timur și/sau a unei alte

persoane în baza unui concurs ideal de infracțiuni prevăzute de art.248 alin.(2) Cod

penal și, după caz, de art. 217 sau de art.2171 Cod penal, rezultă că vinovăția lui

Khalmukhamedov Timur nu a fost stabilită fără echivoc prin probele cercetate,

acesta urmând a fi achitat, cu trimitere la principiul in dubio pro reo, de învinuirea

de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5), lit. d) Cod penal, din

motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

care indică temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

8

procedură penală, și solicită casarea deciziei instanței de apel din 02 aprilie 2018,

cu menținerea sentinței primei instanțe, deoarece apelul declarat a fost greșit

admis.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, or

motivarea soluției este expusă neclar;

- din speța supusă examinării cert se stabilește că, în cadrul postului vamal

nr. 2 - ÎS „Poșta Moldovei CPTP”, cu adresa juridică RM, mun. Chișinău, str.

Aleea Gării 3, fiind verificate la intrare trimiterile poștale internaționale, în

rezultatul controlului fizic detaliat al coletului nr. CC044527317NL, parvenit din

Olanda, în adresa lui Khalmukhamedov Timur, s-a constatat că acest colet,

beneficiarul căruia era inculpatul, conținea praf în stare solidă de culoare alb-

gălbuie, substanțe depistate în trafic ilicit, iar cantitatea acestora care constituie

13,547 g cocaină, se atribuie la proporții deosebit de mari;

- metodele de comitere a infracțiunii de contrabandă au caracter alternativ,

însă prezența a cel puțin uneia dintre ele, denotă stabilirea în procesul încadrării

faptei prejudiciabile ca infracțiune, respectiv devreme ce fapta prejudiciabilă

comisă de către inculpatul Khalmukhamedov Timur, a fost materializată prin

trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova, a substanțelor narcotice prin

metodele, eludării controlului vamal și tăinuirea de controlul vamal, aceste acțiuni

just au fost încadrate prin prisma art. 248 Cod penal;

- introducerea substanțelor narcotice pe teritoriul vamal a RM, s-a derulat

prin intermediul expedierii poștale internaționale, fără participarea directă a

expeditorului, deși acest colet care conținea substanțe narcotice a ajuns la locul de

destinație, astfel încât pe acest colet a fost specificată doar țara de origine

OLANDA de unde a fost expediată trimiterea poștală, destinatarul în persoana lui

Khalmukhamedov Timur și nicidecum numele expeditorului, care ar permite

identificarea lui. Respectiv argumentul instanței precum că organul de urmărire

penală nu a identificat un alt posibil autor al infracțiunii (expeditorul substanțelor

narcotice), în cazul din speța noastră este absolut nefondată, or din declarația

vamală seria CN 23 de expediție din țara de origine Olanda, cu nr.

CC044527317NL, cu același ștrih-cod rezultă că, destinatarul coletului este -

Timur Khalmukhamedov, cu adresa xxx street xxx apartament, xxxxx, MD-4500,

Moldova și nicidecum nu sunt specificate rechizitele expeditorului;

- însăși Khalmukhamedov Timur, a indicat în cadrul audierii sale în calitate

de învinuit că, la data de 05.08.2015, aflând despre existența browserului „Tor” a

depistat web-site „Hiddle-Earth Market” prin care a comandat cocaină pentru

consum propriu în cantitate de 13,5 g;

- cocaina dată a fost achiziționată cu ajutorul banilor virtuali „Bitcoin” având

valută în sumă de 3.36 B - echivalentul a 850 Euro, bani care au fost extrași de pe

9

cardul bancar personal, ceea ce denotă că expeditorul substanțelor narcotice,

practic se face imposibil de identificat;

- făptuitorul sub imperiul unei singure intenții criminale și anume de a trece

peste frontiera vamală a RM a substanțelor narcotice pentru consum propriu, a

realizat această infracțiune prin tăinuirea și eludarea de la controlul vamal a

coletului, ascunzând originea conținutului acestuia, beneficiar al cărora era el;

- nemijlocit Khalmukhamedov Timur fiind audiat la etapa urmăririi penaale,

a relatat că el, prezentându-se la oficiul poștal a negat inițial care este conținutul

coletului, susținând precum că a comandat prin internet o substanță pentru slăbire;

- este inacceptabil argumentul instanței de apel, care a menționat că organul

de urmărire penală, la încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului nu a ținut cont

nici de faptul că, acțiunile legate de trecerea ilegală a drogurilor peste frontiera

vamală a Republicii Moldova, urmează a fi calificate în baza unui concurs ideal de

infracțiuni prevăzute de art. 248 alin. (2) Cod penal, indiferent de proporțiile în

care a fost comisă și, după caz, de art. 217 sau de art. 2171 Cod penal, or aceste

două infracțiuni la care se referă instanța de apel, nu reperezintă o omogenitate

materială, acestea nefiind susceptibile de reunire într-o acțiune unică, motiv pentru

care se exclude ipoteza concursului ideal de infracțiuni.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Arabadji Mariana

în numele inculpatului, care pledează pentru inadmisibilitatea recursului, ca fiind

vădit neîntemeiat.

În acest sens, menționează că recursul este unul formal și declarativ, iar

recurentul și-a manifestat dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de

apel.

Totodată, indică că toate circumstanțele invocate în recurs, au fost analizate

de instanța de apel, iar criticile invocate nu pot constitui temei de admitere a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept.

Mai mult, consideră că recursul nu corespunde nici prevederilor din alin. (5)

art. 430 Cod de procedură penală.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să

dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

10

Conducându-se de dispozițiile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres

de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurentul invocă ca temei de recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume cazurile

când: „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, or

motivarea soluției este expusă neclar”.

Verificând materialele cauzei prin prisma aspectelor și temeiului de recurs

invocat, Colegiul penal lărgit constată că se confirmă incidența acestuia, în sensul

că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal au fost

corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și

în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu

legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de

casare.

Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod

de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont

pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.

11

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul părții

descriptive a deciziei atacate (f.d. 25-38, vol. III), rezultă că instanța de apel

contrar prevederilor art.101, 414 Cod de procedură penală, a adoptat soluția în

cauză și nu s-a expus, fără a întreprinde toate măsurile de a elucida toate

circumstanțele cauzei, în privința chestiunii esențiale rezultate în urma verificării

materialelor cauzei penale, și anume asupra prezenței contradicțiilor din

declarațiile inculpatului de la faza urmăririi penale în coraborare cu celelalte probe

administrate la prezenta cauză penală, cu respectarea cerințelor stipulate la art. 103,

368 Cod de procedură penală, or inculpatul Khalmukhamedov Timur fiind audiat

suplimentar în calitate de învinuit a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii

incriminate (f.d. 62, vol. I),

Mai mult, se atestă că instanța de apel în decizia sa în pct. 13 (f.d. 28, vol.

III), a menționat arbitrar că: „în ședința instanței de apel la fel ca și în ședința de

judecată a primei instanțe, nu a fost posibilă audierea inculpatului

Khalmukhamedov Timur, în privința acestuia fiind pornit dosarul de căutare

nr.2016010172, motive pentru care au fost date citirii declarațiile acestuia de la

etapa urmăririi penale în calitate de bănuit la 16.09.2014 și în calitate de învinuit

la 18.09.2015, conform cărora, vina în privința comiterii infracțiunii incriminate

nu o recunoaște”, fără a corobora declarațiile inculpatului cu celelalte probe

cercetate în prima instanță și declarațiile acestuia din 29 septembrie 2015 (f.d. 61-

62, vol. I), în care ultimul în prezența apărătorului și-a recunoscut vinovăția în

fapta incriminată, despre ce instanța de apel a făcut mențiune în decizia sa pct. 14,

52-60, dar a notat că nu sunt temeiuri de a considera aceste declarații ca fiind

veridice și că nu sunt probe care să le confirme.

Mai mult, Colegiul penal lărgit analizând decizia instanței de apel, constată

că deși instanța de apel face referire în partea descriptivă a deciziei sale (f.d. 28,

30, 31, 35 vol. III), la declarațiile inculpatului Khalmukhamedov Timur date în

calitate de bănuit din 16.09.2014 și în calitate de învinuit din 18.09.2015, se atestă

că în procesul-verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 13-23, vol.

III), lipsesc careva consemnări care ar confirma că aceste declarații ar fi fost

verificate de către instanța de apel în ședința de judecată, fapt ce contravine

cerințelor stipulate de art. 414 alin. (1), (2), (6) Cod de procedură penală, în care se

stipulează că: „Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței

de apel, instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de

prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-

verbal și că instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe

probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de

judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal” și de art.

12

24 alin. (3) Cod de procedură penală, ce prevede că: „Instanța de judecată pune la

baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în

egală măsură”.

Totodată, se atestă că instanța de apel la judecarea apelului nu a verificat

corectitudinea încadrării acțiunilor inculpatului Khalmukhamedov Timur în baza

art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, după indicii calificativi „contrabandă, adică

trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice,

eludându-se controlul vamal și tăinuindu-le de el, acțiuni comise în proporții

deosebit de mari”.

În acest sens, se reține că prin rechizitoriu (f.d. 101, vol. I), inculpatului

Khalmukhamedov Timur de către organul de urmărire penală s-a incriminat

infracțiunea de contrabandă cu substanțe narcotice - cocaină, în proporții deosebit

de mari calificată în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, ținându-se cont de

volumul cantitativ a substanțelor depistate.

De asemenea, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că

calificarea acțiunilor de contrabandă cu substanțe narcotice (stupefiante), se

efectuează în baza art. 248 alin. (2) Cod penal, fără a se ține cont de valoarea

acestora în bani sau cantitatea acestora. Or, în acest sens se menționează că

acțiunile legate de transportarea ilegală a substanțelor narcotice (stupefiante), peste

frontiera vamală a R. Moldova urmează a fi calificate în baza unui concurs ideal de

infracțiuni prevăzute de art. 248 alin. (2) Cod penal, indiferent de proporțiile în

care a fost comisă, și, după caz, de art. 217 sau de art. 2171 Cod penal, proporțiile

cantitative a substanțelor narcotice (stupefiante) având efect juridic doar pentru

calificarea în alineatele corespunzătoare din art. 217 sau 2171 Cod penal.

Totodată, pentru calificarea faptei în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal,

se ține cont de valoarea bunurilor, mărfurilor (cu excepția substanțelor narcotice -

stupefiante) în echivalentul în bani a drepturilor de import ce depășește 200 de

salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în

vigoare la momentul săvârșirii faptei, (după modificările operate prin Legea nr.

179 din 26.07.2018 (în vigoare din 17.08.2018), sau în proporții deosebit de mari,

în cuantumurile prevăzute de art. 126 Cod penal, conform prevederilor în vigoare

până la intervenirea modificărilor enunțate, ținând cont de momentul comiterii

faptei și dispozițiile art. 10 Cod penal.

În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat o

decizie de casare a sentinței primei instanțe și pronunțare a unei noi hotărâri de

achitare a inculpatului Khalmukhamedov Timur de sub învinuirea de comitere a

infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, printr-o motivare

superficială, fără a clarifica aspectele esențiale descrise supra, prin ce a fost

afectată soluția adoptată, or aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

13

această soluție și astfel recursul declarat de procuror urmează a fi admis, iar decizia

instanței de apel casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea

de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursul declarat,

nominalizate în prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale

în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica

relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o

hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Khalmukhamedov Timur Xxxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 11 iulie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

Mardari Dumitru

14