1ra-646/2019 — Art. 42 alin. 2, 3; 46, 244 alin. 2 lit. b; 46, 244 alin. 1 CP

Prima instanță: 20.03.2018 – 06.04.2018;

Instanța de apel: 23.07.2018 – 25.09.2018;

Instanța de recurs: 11.02.2019 – 21.05.2019. CONSTATĂ: 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul central din 06 aprilie 2018, Gargalîc Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.42 alin.(3), 46, 244 alin.(2) lit.b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, la 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a gestiona întreprinderi, societăți comerciale pe un termen de 5 1 ani. În temeiul art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 2 ani. Gargalîc Lada a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.42 alin.(2), 46, 244 alin.(2) lit.b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, la amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a gestiona întreprinderi, societăți comerciale pe un termen de 3 ani. Sturzu Aliona a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.42 alin.(2), 46, 244 alin.(2) lit.b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, la amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu privarea de dreptul a gestiona întreprinderi, societăți comerciale pe un termen de 2 ani. Persoana juridică „Club Royal Park Company” SRL a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.46, 244 alin.(2) lit.b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, la amendă în mărime de 5000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a presta servicii hoteliere și în domeniul alimentației publice pe un termen de 2 ani. Persoana juridică „Cubal-Exim” SRL a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.46, 244 alin.(1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa penală, cu aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, la amendă în mărime de 4000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a presta servicii hoteliere și în domeniul alimentației publice pe un termen de 2 ani. A fost dispusă încasarea din contul inculpațior Gargalîc Andrei, Gargalîc Lada, Sturzu Aliona, „Club Royal Park Company” SRL și Cubal-Exim” SRL în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 30717 lei. 2. Prima instanță, examinând cauza în procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, a constatat că Gargalîc Andrei în calitate de organizator, în rezultatul înțelegerii prealabile, împreună și de comun acord cu Gargalîc Lada, Sturzu Aliona și alte persoane în curs de identificare, cu un înalt grad de coordonare între ei, cu caracter retras, cu regulile sale de comunicare, de subordonare, disciplină, având un plan bine determinat de activitate infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni concrete, cu intenția de a săvârși infracțiuni, au format un grup criminal organizat cu scopul și intenție unică de a comite evaziune fiscală în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe: Gargalîc Andrei, în perioada 01 ianuarie 2013 – 31 octombrie 2017, aflându- se în mun. Chișinău, a administrat „Club Royal Park Company” SRL; Cubal-Exim” SRL; „Impex Bussinescom” SRL și „Royal Park Residents” SRL, fondate de el și care aveau ca gen de activitate - prestarea serviciilor în domeniul alimentației publice (restaurant, bar), prestarea serviciilor hoteliere și serviciilor de cazare, comercializarea bunurilor imobiliare, importul și comerțul mărfurilor industriale, comerțul produselor alimentare, gestionându-le personal sau prin intermediul persoanelor interpuse menționate mai sus, care erau în subordinea sa directă, executând cu precizie indicațiile date de el. Pentru realizarea intențiilor criminale, Gargalîc Andrei, în prealabil, a repartizat rolurile fiecărui membru al grupării criminale create și conduse de el. Astfel, Gargalîc Lada, care activa în calitate de director al „Club Royal Park Company” SRL și Sturzu Aliona, care activa în calitate de contabil-șef al aceleeași companii, aveau rolul să acumuleze mijloacele bănești de la subdiviziunile economice 2 ce-i aparțin întreprinderilor menționate mai sus și ulterior, aveau rolul de acumulare a mijloacelor bănești și divizarea acestora după principiul separării mijloacelor bănești reflectate și nereflectate în evidența contabilă, iar mai apoi, informația necesară era prezentată de către Sturzu Aliona, în măsura în care este nevoie, potrivit indicației lui Gargalîc Andrei, cu predarea către ultimul și/sau către Gargalîc Lada la oficiul din str. Trandafirilor 6, bloc 2, mun. Chișinău a mijloacelor financiare nereflectate în evidenta contabilă. Ulterior, Gargalîc Andrei, acționând de comun acord și în înțelegere prealabilă cu Gargalîc Lada, Sturzu Aliona și alte persoane în curs de identificare, în cadrul grupului criminal organizat, prin intermediul cărora a săvârșit acțiuni prejudiciabile de eschivare de la achitarea impozitelor și taxelor la bugetul public național a întreprinderilor sus menționate, prin includerea în documente contabile, fiscale și financiare a datelor vădit denaturate privind veniturile și cheltuielile, a unor cheltuieli care nu au fost folosite în activitatea întreprinderilor și care au la bază operațiuni ce nu au existat, contra remunerării necontabilizate, legalizau mijloacelor bănești obținute în urma vânzării mărfurilor și prestarea serviciilor nereflectate în evidenta contabilă, reflectau cheltuieli pentru bunuri și servicii ce nu erau folosite în activitatea întreprinderii, cu scoaterea banilor în numerar, fapt ce a condus la neachitarea impozitului în proporții deosebit de mari. Astfel, în perioada 01.01.2013 – 31.10.2017, membrii grupului criminal organizat, condus de către Gargalîc Andrei, de comun acord și după o înțelegere prealabilă, având scopul și intențiea unică de comitere a evaziunii fiscale a întreprinderilor ÎCS „Club Royal Park Company” SRL; „Cubal-Exim” SRL; „Impex Businesscom” SRL și „Royal Park Residents” SRL, contrar art.8 alin.(2) lit.c) Cod fiscal, care prevede că „contribuabilul este obligat să țină contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislație, să întocmească și să prezinte Serviciul Fiscal de Stat și serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidentă în conformitate cu cerințele legislației... „ și ale art.2 din Legea Contabilității nr.113- XVI din 27.04.2007, care stipulează că „prevederile prezentei legi se aplică tuturor persoanelor juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător...”, art.7 din aceeași lege, care prevede că „entitatea este obligată să tina contabilitatea și să întocmească situațiile financiare în modul prevăzut de prezenta lege, de standardele de contabilitate, de planul de conturi contabile și de alte acte normative aprobate în conformitate cu art.11 alin.(2) lit.a) din lege” și art.43 din lege, care prevede că „entitatea este obligată să păstreze pe suport de hârtie sau în formă electronică documentele contabile care includ: documentele primare, registrele contabile, situațiile financiare și alte documente aferente organizării și tinerii contabilității, în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, conducătorul entității este obligat să le restabilească în termen de până la 2 luni, începând cu data constatării faptului respectiv”, art.83 alin.(4) Cod fiscal, care prevede că „declarația cu privire la impozitul pe venit se completează în conformitate cu procedura stabilită de Guvern, potrivit formei aprobate de acesta și se prezintă Serviciul Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune ...”, titlului II din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea 3 decontărilor în numerar nr. 474 din 28.04.1998 și ale Hotărârii Guvernului privind declarația cu privire la impozitul pe venit nr.596 din 13.08.2012, în scopul tăinuirii obiectului impozabil, nu au utilizat mașinile de casă și control cu memorie fiscală, pentru prestarea serviciilor în domeniul alimentației publice (restaurant, bar), prestarea serviciilor hoteliere și serviciilor de cazare, la diferite persoane fizice și juridice, a dedus în scopuri fiscale cheltuieli legate de asigurarea și amortizarea a două autoturisme Porsche Cayenne și Mercedes Benz Viano, care nu au fost folosite în activitatea întreprinderii; a reflectat în activitatea întreprinderii cheltuieli în scopuri fiscale în rezultatul comercializării autoturismului Porsche Cayenne persoanei interdependente Gargalîc Lada - soția fondatorului Gargalîc Andrei și a autoturismului „Mercedes Benz S class” persoanei interdependente Gargalîc Andrei; a reflectat cheltuieli privind diferențe negative de curs valutar pentru împrumuturile ce nu au fost necesare în activitatea întreprinderii din motiv că creditele și împrumuturile au fost acordate ca împrumuturi altor întreprinderi fără dobândă, a reflectat dobânzile pentru achitarea leasingului financiar pentru autoturismele „Porsche Cayenne” și „Mercedes Benz S class”, care nu au fost folosite în activitatea întreprinderii, incluzând în declarațiile cu privire la impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător pentru perioada anilor 2013-2016 a companiilor sus indicate, acte care sunt documente fiscal, a unor date denaturate cu privire la venituri și cheltuieli, acțiuni intenționate ce au dus la necalcularea și neachitarea impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător, respectiv s-au eschivat în mod intenționat de la plata taxelor și impozitelor la bugetul de stat, în sumă de 2728407 lei, ce constituie proporții deosebit de mari. Gargalîc Lada, acționând în calitate de membră a grupului criminal organizat creat și condus de către Gargalîc Andrei, în rezultatul înțelegerii prealabile, împreună și de comun acord cu acesta și cu Sturzu Aliona, precum și cu alte persoane în curs de identificare, cu un înalt grad de coordonare între ei, cu caracter retras, cu regulile sale de comunicare, de subordonare, disciplină, având un plan bine determinat de activitate infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni concrete, cu intenția de a săvârși infracțiuni, au format un grup criminal organizat cu scopul și intenție unică de a comite evaziune fiscală, în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe: Gargalîc Lada, în perioada 01.01.2013-01.01.2017, aflându-se în mun. Chișinău, a administrat „Club Royal Park Company” SRL; „Cubal-Exim” SRL; „Impex Bussinescom”; „Royal Park Residents”, fondate de către ea și soțul ei Gargalîc Andrei și care aveau ca gen de activitate - prestarea serviciilor în domeniul alimentației publice (restaurant, bar), prestarea serviciilor hoteliere și serviciilor de cazare, comercializarea bunurilor imobiliare, importul și comerțul mărfurilor industriale, comerțul produselor alimentare, gestionându-le personal sau prin intermediul persoanelor interpuse menționate mai sus, care erau în subordinea sa directă, executând cu precizie indicațiile date de către Gargalîc Andrei. Pentru realizarea intențiilor criminale, Gargalîc Andrei, în prealabil, a repartizat rolurile fiecărui membru al grupării criminale create și conduse de el. Tot ea, activând în calitate de director al „Club Royal Park Company” SRL și Sturzu Aliona, care activa în calitate de contabil-șef al aceleeași companii, Gargalîc Lada activând inclusiv în calitate de contabil al „Cubal-Exim” SRL aveau rolul să acumuleze mijloacele bănești de la subdiviziunile economice ce-i aparțin 4 întreprinderilor menționate mai sus și ulterior aveau rolul de acumulare a mijloacelor bănești și divizarea acestora după principiul separării mijloacelor bănești reflectate și nereflectate în evidenta contabilă, iar mai apoi, informația necesară era prezentată de către Sturzu Aliona, în măsura în care este nevoie, potrivit indicației lui Gargalîc Andrei, cu predarea către Gargalîc Lada și/sau către Gargalîc Andrei la oficiul din str. Trandafirilor 6, bloc 2, mun. Chișinău a mijloacelor financiare nereflectate în evidenta contabilă. Ulterior, Gargalîc Lada, acționând de comun acord și în înțelegere prealabilă cu Gargalîc Andrei, Sturzu Aliona și alte persoane în curs de identificare, în cadrul grupului criminal organizat, prin intermediul cărora a săvârșit acțiuni prejudiciabile de eschivare de la achitarea impozitelor și taxelor la bugetul public național a întreprinderilor sus menționate, prin includerea în documente contabile, fiscale și financiare a datelor vădit denaturate privind veniturile și cheltuielile, a unor cheltuieli care nu au fost folosite în activitatea întreprinderilor și care au la bază operațiuni ce nu au existat, contra remunerării necontabilizate, legalizau mijloacelor bănești obținute în urma vânzării mărfurilor și prestarea serviciilor nereflectate în evidenta contabilă, reflectau cheltuieli pentru bunuri și servicii ce nu erau folosite în activitatea întreprinderii, cu scoaterea banilor în numerar, fapt ce a condus la neachitarea impozitului în proporții deosebit de mari. Astfel, Gargalîc Lada, în perioada 01.01.2013–31.10.2017, în calitate de membră a grupului criminal organizat, condus de către Gargalîc Andrei, de comun acord și după o înțelegere prealabilă, având scopul și intenție unică de comitere a evaziunii fiscale a întreprinderilor ÎCS „Club Royal Park Company” SRL; „Cubal- Exim” SRL; „Impex Businesscom” SRL; „Royal Park Residents” SRL, contrar art.8 alin.(2) lit.c) Cod fiscal, care prevede că „contribuabilul este obligat să tina contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislație, să întocmească și să prezinte Serviciul Fiscal de Stat și serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidentă în conformitate cu cerințele legislației...„ și ale art.2 din Legea Contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007, care stipulează că „prevederile prezentei legi se aplică tuturor persoanelor juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător...”, art.7 din aceeași lege, care prevede că „entitatea este obligată să tina contabilitatea și să întocmească situațiile financiare în modul prevăzut de prezenta lege, de standardele de contabilitate, de planul de conturi contabile și de alte acte normative aprobate în conformitate cu art.11 alin.(2) lit.a) din lege” și art.43 din lege, care prevede că „entitatea este obligată să păstreze pe suport de hârtie sau în formă electronică documentele contabile care includ: documentele primare, registrele contabile, situațiile financiare și alte documente aferente organizării și tinerii contabilității, în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, conducătorul entității este obligat să le restabilească în termen de până la 2 luni, începând cu data constatării faptului respectiv”, art.83 alin.(4) Cod fiscal, care prevede că „declarația cu privire la impozitul pe venit se completează în conformitate cu procedura stabilită de Guvern, potrivit formei aprobate de acesta și se prezintă Serviciul Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune”, titlului II din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală 5 pentru efectuarea decontărilor în numerar nr.474 din 28.04.1998 și ale Hotărârii Guvernului privind declarația cu privire la impozitul pe venit nr.596 din 13.08.2012, în scopul tăinuirii obiectului impozabil, nu au utilizat mașinile de casă și control cu memorie fiscală, pentru prestarea serviciilor în domeniul alimentației publice (restaurant, bar), prestarea serviciilor hoteliere și serviciilor de cazare, la diferite persoane fizice și juridice, incluzând în declarațiile cu privire la impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător pentru perioada anilor 2013-2016 a companiilor sus indicate, acte care sunt documente fiscale, a unor date denaturate cu privire la venituri, acțiuni intenționate ce a dus la necalcularea și neachitarea impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător, respectiv s-au eschivat în mod intenționat de la plata taxelor și impozitelor la bugetul de stat, în sumă totală de 2728407 lei, ce constituie proporții deosebit de mari. Sturzu Aliona, acționând în calitate de membră a grupului criminal organizat creat și condus de către Gargalîc Andrei, în rezultatul înțelegerii prealabile, împreună și de comun acord cu acesta și cu Gargalîc Lada, precum și cu alte persoane în curs de identificare, cu un înalt grad de coordonare între ei, cu caracter retras, cu regulile sale de comunicare, de subordonare, disciplină, având un plan bine determinat de activitate infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni concrete, cu intenția de a săvârși infracțiuni, au format un grup criminal organizat cu scopul și intenție unică de a comite evaziune fiscală, în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe: Sturzu Aliona, în perioada 01.01.2013-01.01.2017, aflându-se în mun. Chișinău, activând în calitate de contabil-șef al „Club Royal Park Company” SRL; fondată și administrată de facto de către Gargalîc Andrei, care a fondat și administrat de facto și „Cubal-Exim” SRL; „Impex Bussinescom” SRL; „Royal Park Residents” SRL; care aveau ca gen de activitate prestarea serviciilor în domeniul alimentației publice (restaurant, bar), prestarea serviciilor hoteliere și serviciilor de cazare, comercializarea bunurilor imobiliare, importul și comerțul mărfurilor industriale, comerțul produselor alimentare, a executat cu precizie indicațiile date de către Gargalîc Andrei. În realizarea intențiilor criminale, Gargalîc Andrei, în prealabil, a repartizat rolurile fiecărui membru al grupării criminale create și conduse de el. Tot ea, activând în calitate contabil-șef al „Club Royal Park Company” SRL și Gargalîc Lada, care activa în calitate de director al aceleeași companii, aveau rolul să acumuleze mijloacele bănești de la subdiviziunile economice ce-i aparțin întreprinderilor menționate mai sus și ulterior aveau rolul de acumulare a mijloacelor bănești și divizarea acestora după principiul separării mijloacelor bănești reflectate și nereflectate în evidenta contabilă, iar mai apoi, informația necesară era prezentată de Sturzu Aliona, în măsura în care este nevoie, potrivit indicației lui Gargalîc Andrei, cu predarea către Gargalîc Lada și/sau către Gargalîc Andrei la oficiul din str. Trandafirilor 6, bloc 2, mun. Chișinău a mijloacelor financiare nereflectate în evidența contabilă. Ulterior, Sturzu Aliona, acționând de comun acord și în înțelegere prealabilă cu Gargalîc Andrei, Gargalîc Lada și alte persoane în curs de identificare, în cadrul grupului criminal organizat, prin intermediul cărora a săvârșit acțiuni prejudiciabile de eschivare de la achitarea impozitelor și taxelor la bugetul public național a întreprinderilor sus menționate, prin includerea în documente contabile, fiscale și 6 financiare a datelor vădit denaturate privind veniturile și cheltuielile, a unor cheltuieli care nu au fost folosite în activitatea întreprinderilor și care au la bază operațiuni ce nu au existat, contra remunerării necontabilizate, legalizau mijloacelor bănești obținute în urma vânzării mărfurilor și prestarea serviciilor nereflectate în evidenta contabilă, reflectau cheltuieli pentru bunuri și servicii ce nu erau folosite în activitatea întreprinderii, cu scoaterea banilor în numerar, fapt ce a condus la neachitarea impozitului în proporții deosebit de mari. Astfel, Sturzu Aliona, în perioada 01.01.2013–31.10.2017, în calitate de membră a grupului criminal organizat, condus de către Gargalîc Andrei, de comun acord și după o înțelegere prealabilă, având scopul și intenție unică de comitere a evaziunii fiscale a întreprinderilor ÎCS „Club Royal Park Company” SRL; „Cubal- Exim” SRL; „Impex Businesscom” SRL; „Royal Park Residents” SRL, contrar art.8 alin.(2) lit.c) Cod fiscal, care prevede că „contribuabilul este obligat să tina contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislație, să întocmească și să prezinte Serviciul Fiscal de Stat și serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidentă în conformitate cu cerințele legislației...” și ale art.2 din Legea Contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007, care stipulează că „prevederile prezentei legi se aplică tuturor persoanelor juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător...”, art.7 din aceeași lege, care prevede că „entitatea este obligată să tina contabilitatea și să întocmească situațiile financiare în modul prevăzut de prezenta lege, de standardele de contabilitate, de planul de conturi contabile și de alte acte normative aprobate în conformitate cu art.11 alin.(2) lit.a) din lege” și art.43 din lege, care prevede că „entitatea este obligată să păstreze pe suport de hârtie sau în formă electronică documentele contabile care includ: documentele primare, registrele contabile, situațiile financiare și alte documente aferente organizării și tinerii contabilității, în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, conducătorul entității este obligat să le restabilească în termen de până la 2 luni, începând cu data constatării faptului respectiv”, art.83 alin.(4) Cod fiscal, care prevede că „declarația cu privire la impozitul pe venit se completează în conformitate cu procedura stabilită de Guvern, potrivit formei aprobate de acesta și se prezintă Serviciul Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune”, titlului II din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar nr.474 din 28.04.1998 și ale Hotărârii Guvernului privind declarația cu privire la impozitul pe venit nr.596 din 13.08.2012, în scopul tăinuirii obiectului impozabil, nu au utilizat mașinile de casă și control cu memorie fiscală, pentru prestarea serviciilor în domeniul alimentației publice (restaurant, bar), prestarea serviciilor hoteliere și serviciilor de cazare, la diferite persoane fizice și juridice, incluzând în declarațiile cu privire la impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător pentru perioada anilor 2013-2016 a companiilor sus indicate, acte care sunt documente fiscale, a unor date denaturau cu privire la venituri, acțiuni intenționate ce a dus la necalcularea și neachitarea impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător, respectiv s-au eschivat în mod intenționat de la plata taxelor și impozitelor la bugetul de stat, în sumă totală de 2728407 lei, ce constituie proporții deosebit de mari. 7 Persoana juridică „Club Royal Park Company” SRL, înregistrată la 26.04.2007 la Camera înregistrării de Stat, înregistrată ca subiect al impunerii cu TVA la 01.05.2007, certificat 0305588, genul principal de activitate al acesteia fiind prestarea serviciilor în domeniul alimentației publice (restauram, bar), prestarea serviciilor hoteliere, comercializarea bunurilor imobiliare (încăpere cu destinație nelocativă), în perioada 01.01.2013 – 31.10.2017, a săvârșit intenționat infracțiunea prelungită de evaziune fiscală în proporții deosebit de mari în următoarele circumstanțe: Gargalîc Andrei în calitate de organizator în rezultatul înțelegerii prealabile, împreună și de comun acord cu Gargalîc Lada, Sturzu Aliona și alte persoane în curs de identificare, activând în cadrul „Club Royal Park Company” SRL, cu un înalt grad de coordonare între ei, cu caracter retras, cu regulile sale de comunicare, de subordonare, disciplină, având un plan bine determinat de activitate infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni concrete, cu intenția de a săvârși infracțiuni, au format un grup criminal organizat cu scopul și intenție unică de a comite evaziune fiscală, în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe: Gargalîc Andrei, în perioada 01.01.2013 – 31.10.2017, aflându- se în mun. Chișinău, a administrat „Club Royal Park Company” SRL, precum și „Cubal-Exim” SRL; „Impex Bussinescom” SRL; „Royal Park Residents” SRL, fondate de către el și care aveau ca gen de activitate - prestarea serviciilor în domeniul alimentației publice (restaurant, bar), prestarea serviciilor hoteliere și serviciilor de cazare, comercializarea bunurilor imobiliare, importul și comerțul mărfurilor industriale, comerțul produselor alimentare, gestionându-le personal sau prin intermediul persoanelor interpuse menționate mai sus, care erau în subordinea sa directă, executând cu precizie indicațiile date de către el. Pentru realizarea intențiilor criminale, Gargalîc Andrei, în prealabil, a repartizat rolurile fiecărui membru al grupării criminale create și conduse de el. Astfel, Gargalîc Lada, care activa în calitate de director al „Club Royal Park Company” SRL și Sturzu Aliona, care activa în calitate de contabil-șef al aceleeași companii, aveau rolul să acumuleze mijloacele bănești de la subdiviziunile economice ce aparțin întreprinderilor menționate mai sus și ulterior aveau rolul de acumulare a mijloacelor bănești și divizarea acestora după principiul separării mijloacelor bănești reflectate și nereflectate în evidenta contabilă, iar mai apoi, informația necesară era prezentată de Sturzu Aliona, în măsura în care este nevoie, potrivit indicației lui Gargalîc Andrei, cu predarea către ultimul și/sau către Gargalîc Lada la oficiul din str. Trandafirilor 6, bloc 2, mun. Chișinău a mijloacelor financiare nereflectate în evidenta contabilă. Ulterior, Gargalîc Andrei, acționând de comun acord și în înțelegere prealabilă cu Gargalîc Lada, Sturzu Aliona și alte persoane în curs de identificare, în cadrul grupului criminal organizat, prin intermediul cărora a săvârșit acțiuni prejudiciabile de eschivare de la achitarea impozitelor și taxelor la bugetul public național a întreprinderilor sus menționate, prin includerea în documente contabile, fiscale și financiare a datelor vădit denaturate privind veniturile și cheltuielile, a unor cheltuieli care nu au fost folosite în activitatea întreprinderilor și care au la bază operațiuni ce nu au existat, contra remunerării necontabilizate, legalizau mijloacelor bănești obținute în urma vânzării mărfurilor și prestarea serviciilor nereflectate în evidenta contabilă, 8 reflectau cheltuieli pentru bunuri și servicii ce nu erau folosite în activitatea întreprinderii, cu scoaterea banilor în numerar, fapt ce a condus la neachitarea impozitului în proporții deosebit de mari. Astfel, în perioada 01.01.2013 – 31.10.2017, membrii grupului criminal organizat, condus de către Gargalîc Andrei, de comun acord și după o înțelegere prealabilă, având scopul și intenție unică de comitere a evaziunii fiscale a întreprinderilor ÎCS „Club Royal Park Company” SRL; „Cubal-Exim” SRL; „Impex Businesscom” SRL; „Royal Park Residents” SRL, contrar art.8 alin.(2) lit.c) Cod fiscal, care prevede că „contribuabilul este obligat să tina contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislație, să întocmească și să prezinte Serviciul Fiscal de Stat și serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidentă în conformitate cu cerințele legislației...” și ale art.2 din Legea Contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007, care stipulează că „prevederile prezentei legi se aplică tuturor persoanelor juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător...”, art.7 din lege, care prevede că „entitatea este obligată să tina contabilitatea și să întocmească situațiile financiare în modul prevăzut de prezenta lege, de standardele de contabilitate, de planul de conturi contabile și de alte acte normative aprobate în conformitate cu art.11 alin.(2) lit.a) din lege” și art.43 din lege, care prevede că „entitatea este obligată să păstreze pe suport de hârtie sau în formă electronică documentele contabile care includ: documentele primare, registrele contabile, situațiile financiare și alte documente aferente organizării și tinerii contabilității, în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, conducătorul entității este obligat să le restabilească în termen de până la 2 luni, începând cu data constatării faptului respectiv”, art.83 alin.(4) Cod fiscal, care prevede că „declarația cu privire la impozitul pe venit se completează în conformitate cu procedura stabilită de Guvern, potrivit formei aprobate de acesta și se prezintă Serviciul Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune…”, titlului II din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului „cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar nr.474 din 28.04.1998 și ale Hotărârii Guvernului privind declarația cu privire la impozitul pe venit nr.596 din 13.08.2012, în scopul tăinuirii obiectului impozabil, nu au utilizat mașinile de casă și control cu memorie fiscală, pentru prestarea serviciilor în domeniul alimentației publice (restaurant, bar), prestarea serviciilor hoteliere si serviciilor de cazare, la diferite persoane fizice si juridice, incluzând în declarațiile cu privire la impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător pentru perioada anilor 2013-2016 a companiilor sus indicate, acte care sunt documente fiscale, a unor date denaturate cu privire la venituri, acțiuni intenționate ce a dus la necalcularea și neachitarea impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător respectiv s-au eschivat în mod intenționat de la plata taxelor și impozitelor la bugetul de stat, în sumă totală de 2557941 lei, ce constituie proporții deosebit de mari. Persoana juridică „Cubal-Exim” SRL, înregistrată la 03.10.2000, la Camera Înregistrării de Stat, înregistrată ca subiect al impunerii cu TVA la data ce 01.09.2010, certificat numărul 0307096, cu genul principal de activitate - comercializarea zahărului; vânzarea bunurilor imobile (spații comerciale amplasate în mun. Chișinău, 9 str. Trandafirilor 6, bl.2), în perioada 01.01.2013 – 01.01.2017, a săvârșit intenționat infracțiunea prelungită de evaziune fiscală în proporții deosebit de mari în următoarele circumstanțe: Gargalîc Andrei în calitate de organizator în rezultatul înțelegerii prealabile, împreună și de comun acord cu Gargalîc Lada, și alte persoane în curs de identificare, activând în cadrul „Cubal-Exim” SRL, și anume Gargalîc Andrei fiind unicul fondator și administrator, iar Gargalîc Lada activând în calitate de contabil al acestei companii, cu un înalt grad de coordonare între ei, cu caracter retras, cu regulile sale de comunicare, de subordonare, disciplină, având un plan bine determinat de activitate infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni concrete, cu intenția de a săvârși infracțiuni, au format un grup criminal organizat cu scopul și intenție unică de a comite evaziune fiscală, în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe: Astfel, Gargalîc Andrei, în perioada 01.01.2013 – 01.01.2017, aflându- se în mun. Chișinău, a administrat „Cubal-Exim” SRL; precum și „Club Royal Park Company” SRL; „Impex Bussinescom” SRL; „Royal Park Residents” SRL, fondate de către el și care aveau ca gen de activitate - comercializarea zahărului; vânzarea bunurilor imobile; prestarea serviciilor în domeniul alimentației publice (restaurant, bar), prestarea serviciilor hoteliere și serviciilor de cazare, importul și comerțul mărfurilor industriale, comerțul produselor alimentare, gestionându-le personal sau prin intermediul persoanelor interpuse menționate mai sus, care erau în subordinea sa directă, executând cu precizie indicațiile date de către el. Pentru realizarea intențiilor criminale, Gargalîc Andrei, în prealabil, a repartizat rolurile fiecărui membru al grupării criminale create și conduse de el. Astfel, Gargalîc Andrei care activa în calitate de director a „Cubal-Exim” SRL și Gargalîc Lada, care activa în calitate de contabil al aceleeași companii, aveau rolul să acumuleze mijloacele bănești de la subdiviziunile economice ce aparțin întreprinderilor menționate mai sus și ulterior aveau rolul de acumulare a mijloacelor bănești și divizarea acestora după principiul separării mijloacelor bănești reflectate și nereflectate în evidenta contabilă, iar mai apoi, informația necesară era prezentată, în măsura în care este nevoie, potrivit indicației lui Gargalîc Andrei, cu predarea către ultimul și/sau către Gargalîc Lada la oficiul din str. Trandafirilor 6, bloc 2, mun. Chișinău a mijloacelor financiare nereflectate în evidenta contabilă. Ulterior, Gargalîc Andrei, acționând de comun acord și în înțelegere prealabilă cu Gargalîc Lada, Sturzu Aliona și alte persoane în curs de identificare, în cadrul grupului criminal organizat, prin intermediul cărora a săvârșit acțiuni prejudiciabile de eschivare de la achitarea impozitelor și taxelor la bugetul public național a întreprinderilor sus menționate, prin includerea în documente contabile, fiscale și financiare a datelor vădit denaturate privind veniturile și cheltuielile, a unor cheltuieli care nu au fost folosite în activitatea întreprinderilor și care au la bază operațiuni ce nu au existat, contra remunerării necontabilizate, legalizau mijloacelor bănești obținute în urma vânzării mărfurilor bunurilor și prestarea serviciilor nereflectate în evidenta contabilă, reflectau cheltuieli pentru bunuri și servicii ce nu erau folosite în activitatea întreprinderii, cu scoaterea banilor în numerar, fapt ce a condus la neachitarea impozitului în proporții deosebit de mari. Astfel, în perioada 01.01.3013 – 31.10.2017, membrii grupului criminal organizat, condus de către Gargalîc Andrei, de comun acord și după o înțelegere 10 prealabilă, având scopul și intenție unică de comitere a evaziunii fiscale a întreprinderi „Cubal-Exim” SRL, contrar art.24 alin. (1) Cod fiscal, care prevede că „Se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.” și alin.(3) care prevede că „Deducerea cheltuielilor de delegații, de reprezentanță, de asigurare a agenților economici se permite în limitele stabilite de Guvern, cu excepția celor reglementate de prezentul articol”, art.26 alin.(1) Cod fiscal, care prevede că „Mărimea deducerii uzurii calculate a proprietății se determină în conformitate cu prezentul articol, cu art.24 și 27”, alin.(2) care prevede că „proprietatea pe care se calculează uzura este proprietatea materială reflectată în bilanțul contabil al contribuabilului în conformitate cu legislația și folosită în activitatea de întreprinzător...”, art.26 alin.(10) Cod fiscal care prevede că „Evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern” și a prevederilor Regulamentului privind evidenta și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.289 din 14.03.2007, art.24 alin.(8) Cod fiscal care prevede că „Nu se permite deducerea pierderilor în urma vânzării sau schimbului proprietății, îndeplinirii lucrărilor și prestării serviciilor, efectuate, în mod direct sau mijlocit, între persoanele interdependente.”, art.27 alin.(2) Cod fiscal care prevede că „Mijloacele obținute de la înstrăinarea mijloacelor fixe, cu excepția celor obținute din înstrăinarea autoturismului care a fost inclus în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la art.26 alin.(9) lit.b), se raportează la reducerea bazei valorice a categoriei respective de proprietate. Dacă reducerea indicată conduce, la sfârșitul perioadei de gestiune, la un rezultat negativ pe categoria de proprietate, atunci acest rezultat se include în venit, iar valoarea categoriei respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune corespunzătoare se egalează cu zero. În cazul înstrăinării autoturismului inclus în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la art.26 alin.(9) lit.b), baza valorică a categoriei respective de proprietate se reduce cu valoarea rămasă a autoturismului înstrăinat, determinată pornind de la valoarea cu care acesta a fost inclus în categoria respectivă. Venitul sau pierderea calculată ca diferență între suma mijloacelor obținute de la înstrăinarea autoturismului și baza valorică a acestuia se recunoaște drept venit sau pierdere a perioadei fiscale în care a avut loc înstrăinarea. Baza valorică a autoturismului reprezintă valoarea acestuia micșorată cu suma uzurii calculate”, art.30 alin.(1) Cod fiscal, care stipulează că „nu se permite deducerea impozitului pe venit, instituit în prezentul titlu, a penalităților și a amenzilor aferente lui, precum și a amenzilor și penalităților aferente altor impozite, taxe și plăti obligatorii la buget”, în scopul tăinuirii obiectului impozabil a dedus în scopuri fiscale cheltuieli legate de asigurarea și amortizarea a două autoturisme: „Porsche Cayenne” și „Mercedes Benz Viano”, care nu au fost folosite în activitatea întreprinderii; a reflectat în activitatea întreprinderii cheltuieli în scopuri fiscale în rezultatul comercializării autoturismului „Porsche Cayenne” persoanei interdependente Gargalîc Lada - soția fondatorului Gargalîc Andrei și a autoturismului „Mercedes Benz S class” persoanei interdependente Gargalîc Andrei; a reflectat cheltuieli privind diferențe negative de curs valutar pentru împrumuturile ce nu au fost necesare în activitatea întreprinderii din motiv că creditele și împrumuturile au fost acordate ca împrumuturi altor întreprinderi fără dobândă, a reflectat dobânzile pentru achitarea leasingului financiar pentru autoturismele „Porsche Cayenne” și „Mercedes Benz S class”, care nu au fost 11 folosite în activitatea întreprinderii, incluzând în declarațiile cu privire la impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător pentru perioada anilor 2013-2016 a companiei sus indicate, acte care sunt documente fiscale, a unor date denaturate cu privire la venituri și cheltuieli, acțiuni intenționate ce a dus la necalcularea și neachitarea impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător, respectiv s-au eschivat în mod intenționat de la plata taxelor și impozitelor la bugetul de stat, în sumă totală de 151564 lei, ce constituie proporții mari. 3. Sentința a fost atacată cu apeluri : - la data de 20 aprilie 2018, de către avocatul Mîța Oleg în numele inculpatului Gargalîc Andrei și inculpatul au declarat apel împotriva sentinței, solicitând casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei în partea casată și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care din pedeapsa stabilită să fie exclusă pedeapsa complementară - privarea de dreptul de a gestiona întreprinderi, societăți comerciale pe un termen de 5 ani, invocând că în speță instanța urma să aplice prevederile art.79 Cod penal; - astfel, instanța nu a ținut cont de comportamentul inculpatului după consumarea infracțiunii, în special poziția sa sinceră față de organul de urmărire penală, contribuția prin declarațiile făcute în vederea descoperirii faptei și stabilirii altor circumstanțe importante, în special în parte ce se referă la determinarea cuantumului prejudiciului cauzat în urma acțiunilor de evaziune fiscală, că a întreprins mai multe acțiuni în vederea achitării integrale a sumei prejudiciului cauzat în termeni cât mai restrânși; - din momentul reținerii până la pronunțarea sentinței inculpatul s-a aflat în stare de arest preventiv, durata acestei măsuri, per total, a depășit 6 luni de zile, iar pe parcursul deținției a suferit mai multe boli, starea lui de sănătate agravându-se considerabil; - instanța urma să examineze posibilitatea aplicării pedepsei sub formă de privare de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumită activitate, prin prisma prevederilor art.385 alin.(6) Cod de procedură penală; - la data de 20 aprilie 2018, de către avocatul Mîța Oleg în numele inculpatei Gargalîc Lada și inculpata, solicitând casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei în partea casată și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care față de inculpată să fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 2512 unități convenționale și să fie exclusă pedeapsa complementară - privarea de dreptul de a gestiona întreprinderi, societăți comerciale pe un termen de 3 ani, invocând că instanța i-a aplicat inculpatei o pedepasă prea aspră; - instanța urma să aplice față de inculpată prevederile art.79 Cod penal; - instanța nu a ținut cont de faptul că Gargalîc Lada și-a recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, și astfel mărimea amenzii urma să se facă luând în considerare prevederile art.244 alin.(2) Cod penal; - în partea pedepsei complementare, instanța nu a ținut cont de comportamentul inculpatei după consumarea infracțiunii, în special poziția sa sinceră față de organul de urmărire penală, contribuția prin declarațiile făcute la descoperirea faptei și stabilirea altor circumstanțe importante, în special în parte ce se referă la determinarea cuantumului prejudiciului cauzat în urma acțiunilor de evaziune fiscală; - instanța a omis faptul că inculpata, în termeni foarte restrânși, a achitat integral prejudiciul cauzat; - la data de 20 aprilie 2018, de către avocatul Mîța Oleg în numele persoanei juridice „Club Royal Park Company” SRL și reprezentantul acesteia Dobrotvor Igor, solicitând casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei în partea 12 casată și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care persoanei juridice „Club Royal Park Company” SRL să-i fie aplicată pedeapsă penală sub formă de amendă în mărime de 3000 unități convenționale și excluderea pedepsei complementare – privare de dreptul de a gestiona întreprinderi, societăți comerciale pe un termen de 3 ani, invocând aceleași argumente ca și în apelurile declarate în numele inculpaților Gargalîc Andrei și Gargalîc Lada; - la data de 20 aprilie 2018, de către avocatul Mîța Oleg în numele persoanei juridice „Cubal-Exim” SRL și reprezentantul acesteia Dobrotvor Igor, solicitând casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei în partea casată și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care persoanei juridice „Cubal-Exim” SRL să-i fie aplicată pedeapsă penală sub formă de amendă în mărime de 3000 unități convenționale și excluderea pedepsei complementare – privare de dreptul de a gestiona întreprinderi, societăți comerciale pe un termen de 3 ani, invocând aceleași argumente ca și în apelurile declarate în numele inculpaților Gargalîc Andrei și Gargalîc Lada; - la data de 21 aprilie 2018, de către inculpata Sturzu Aliona, solicitând casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei în partea casată și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să-i fie aplicată pedeapsă penală sub formă de amendă în mărime de 2512 unități convenționale, fără aplicarea pedepsei complementare, invocând că instanța i-a aplicat o pedeapsă prea aspră, scopul pedepsei penale putând fi atins și cu aplicarea unei pedepse mai blânde; - la stabilirea pedepsei complementare, instanța nu a avut în vedere prevederile art.79 Cod penal; - instanța nu a ținut cont de faptul că nu are antecedente penale, anterior nu a fost judecată, este la prima abatere de la legea penală, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, se căiește sincer pentru cele comise, fapt demonstrat prin comportamentul ei pe parcursul procesului penal, că a colaborat activ și cu bună credință cu organul de urmărire penală, a contribuit la descoperirea și elucidarea circumstanțelor și faptelor care au constituit obiectul învinuirii, că prin declarațiile făcute au fost elucidate faptele ce nu erau înțelese și clare organului de urmărire penală (date contabile) și specialiștilor atrași în procesul penal de la Serviciul Fiscal de Stat, că anume declarațiile ei au ajutat la constatarea corectă și cu plenitudine a întregului tablou faptic și au servit sprijin pentru stabilirea exactă și corectă a cuantumului prejudiciului cauzat, natura încălcărilor din evidența contabilă, descifrarea și clasificarea taxelor și impozitelor neachitate conform legii, și că anume datorită implicării și atitudinii pe care a avut-o în cadrul procesului de urmărire penală a fost stabilit adevărul și încheiată urmărirea penală în termen rezonabil, fiind economisit timpul, resursele umane și financiare, că a fost achitat integral prejudiciul cauzat prin infracțiune și că nu a acționat pe cont propriu, și nu a avut beneficii din acțiunile săvârșite, acționând la indicația factorilor săi de decizie; - de asemenea instanța nu a avut în vedere că o altă profesie decât cea de contabil, nu are, precum și alte abilități profesionale, decât cele obținute în domeniul profesiei obținute, iar privarea de dreptul de a presta activitatea sa profesională o privează de dreptul fundamental garantat de Constituție - dreptul la muncă, precum și de posibilitatea de a se întreține, adică de o sursă de existență; - încasarea cheltuielilor de judecată din contul ei este inechitabilă, deoarece salariul mediu pentru participarea procurorului în procesul penal nu este inclus în art.228 alin.(1) Cod de procedură penală, iar 13 consumabilele solicitate de către procuror - costul materialelor care au fost utilizate, potrivit aceluiași articol, se compensează doar expertului și specialistului; - totodată, dacă instanța de judecată, potrivit art.229 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, dispune plata cheltuielilor judiciare din contul inculpatului, acestea urmează a fi dispuse spre încasare în limitele legii, fără a crea o povară inechitabilă și neîntemeiată (în afara legii) pentru condamnat, iar în speță, prin dispunerea încasării în mod solidar de la ea a cheltuielilor judiciare, solicitate de către procuror, și anume a sumei de 5720 lei, ce constituie cheltuieli pentru interpret la acțiuni de urmărire penală cu participarea învinuiților (11 ore) și traducerile actelor procesuale în privința învinuiților (12 file - ordonanțe de punere sub învinuire) efectuată în cadrul urmăriri penale, instanța a emis o soluție inechitabilă și neîntemeiată, or ea nu a beneficiat de așa servicii, acțiunile procesuale în privința ei fiind efectuate fără participarea interpretului. 3.1. În cadrul examinării cauzei în ordine de apel apelanții sus-numiți au depus apeluri suplimentare, după cum urmează: - la data de 11 septembrie 2018, de către avocatul Mîța Oleg în numele inculpaților Gagarlîc Andrei, Gagarlîc Lada, „Club Royal Park Company” SRL, „Cubal-Exim” SRL și inculpații, solicitând casarea integrală a sentinței în temeiul art.10 Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul penal să fie încetat în baza art.275 pct.9) Cod de procedură penală, invocând că acțiunile inculpaților au fost calificate drept evaziunea fiscală comisă de un grup criminal organizat, având ca formă de comitere a faptei acțiunile, precum includerea în documentele contabile, fiscale și financiare a unor date denaturate privind veniturile și cheltuielile, prin tăinuirea unor obiecte impozabile. Prin modificările introduse în Codul penal prin Legea nr.179 din 26.07.18, au fost decriminalizate unele forme de comitere ale infracțiunii de evaziune fiscală, cu introducerea unor modalități noi de comitere a acestei fapte. Astfel, legiuitorul în mod esențial a redus formele de comitere a acestor fapte infracționale, așa încât nu orice acțiune de includerea în documentele contabile, fiscale sau financiare a unor date denaturate privind veniturile sau cheltuielile, ci doar includerea intenționată în documentele contabile, fiscale și/sau financiare, inclusiv în cele electronice, a unor date vădit denaturate privind veniturile sau cheltuielile care nu au la bază operațiuni reale ori care au la bază operațiuni ce nu au existat. Cu referire la speța din respectiva cauză penală, acțiunile incriminate inculpaților – prezentarea datelor contabile denaturate cu privire la venituri și cheltuieli nu mai constituie o infracțiune. De asemenea, legiuitor a stabilit clar prescripția termenului de tragere la răspundere penală pentru infracțiunea de evaziune fiscală, și anume de un an. Prin decizia SFS nr.59 din 14.03.2018, emisă în baza actului controlului fiscal nr.5-65958 1 din 16.02.2018, în privința ÎCS „Club Royal Parc Company” SRL, s-a dispus calcularea sumelor neachitate la buget. În acest sens, apelanții au precizat că contribuțiile de asigurări sociale de stat nu fac parte din sistemul național de impozite și la acel moment nu erau incluse în prevederile art.244 Cod penal ca acțiune de evaziune fiscală. Mai mult, potrivit art.1 al Legii privind sistemul public de asigurări sociale, contribuție de asigurări sociale este suma datorată în mod obligatoriii de participant la sistemul public de asigurări sociale. Prin urmare, sumele calculate în urma controlului fiscal în mărime de 405157 lei cu titlul de prime de asigurare obligatorii de asistență medicală, 735824 lei cu titlul de contribuții de asigurări sociale 14 de stat obligatorii virate de angajator, precum și 191957 lei cu titlul de contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii la momentul comiterii faptelor incriminate nu au făcut parte din obiectul infracțiunii imputate și urmează a fi excluse de către instanță. De asemenea, prin actul controlului fiscal nr.5-659581 din 16.02.2018, întocmit în privința ÎCS „Club Royal Parc Company” SRL, acțiunile de evaziune fiscală au avut loc în privința mai multor tipuri de impozite și în diferite perioade de timp. Respectiv, neachitarea impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător în mărime de 605063 lei a avut loc în perioada A/2013 - 350139 lei și A/2014 254924 lei. Rezultă că, pentru aceste tipuri de impozite, faptele nu pot fi apreciate ca evaziune fiscală întrucât nu a fost depășit plafonul minim, stabilit de lege, iar un simplu calcul demonstrează cu desăvârșire că, dacă întreaga perioada de evaziune fiscală, inclusă în rechizitoriu, este împărțită la anii fiscali vizați în actul de învinuire, atunci pentru fiecare din acești ani cuantumul sumei impozitelor și taxelor ce nu au fost achitate în bugetul de stat nu va depăși sumele calculate în baza salariului mediu pe economie prognozat pentru anul în care a fost comisă fapta; - la data de 12 septembrie 2018, de către inculpata Sturzu Aliona solicitând casarea integrală a sentinței în temeiul art.10 Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul penal să fie încetat în baza art.275 pct.9) Cod de procedură penală, invocând că prin Legea nr.179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, au fost operate modificări la Codul penal, prin care au fost modificată latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.244 Cod penal. Astfel, după noile modificări, o persoană poate fi trasă la răspundere penală pentru evaziune fiscală doar dacă suma cumulativă impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuției de asigurări sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente unui an fiscal depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate. Dacă în cursul unui an fiscal, suma cumulativă a impozitelor neachitate în rezultatul evaziunii fiscale nu atinge pragul de 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, faptele respective nu constituie infracțiune. În cauza penală de față, în conformitate cu actul de control fiscal nr.5-659581, prelungit pe formularele 5-659582, 5-659583, 1- 748614, 1-748615 și 1-748616 din 16.02.2018 suma cumulativă a impozitelor și taxelor neachitate pe toate perioadele (anii fiscali 2013, 2014, 2015, 2016, 2017) constituie un cuantum sub nivelul cuantumului care stă la baza calificării infracțiunii de evaziune fiscală. Potrivit deciziei SFS nr.59 din 14.03.2018, emisă în privința ÎCS „Club Royal Parc Company” SRL sunt indicate sumele cumulative pentru întreaga perioadă supusă controlului (A/2013-A/2017), perioadă inclusă în învinuirea înaintată. La momentul comiterii faptei incriminate, art.244 Cod penal, la elementele laturii obiective prevedea în mod expres sintagma „dacă suma impozitului care trebuia să fie plătit depășește”. Prin modificarea normei penale, legiuitorul a completat această sintagmă cu noi tipuri de plăti față de bugetele de stat, și anume: taxe prevăzute de Codul fiscal, contribuție de asigurări sociale de stat obligatorii, primă de asigurare obligatorie de asistență medicală. Astfel, evaziunea fiscală în privința taxelor prevăzute de Codul fiscal, contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și primei de asigurare obligatorie de asistență medicale a fost incriminată prin lege din data de 17.08.2018. Or, noțiunea de impozit are definire exactă, prevăzută de Codul Fiscal, iar tipurile impozitelor sunt prevăzute în mod exhaustiv în art.5 Cod fiscal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 15 2018, apelurile, inclusiv cele suplimentare, au fost admise, casată sentința, inclusiv din oficiu în baza art.409 alin.(2) Cod penal, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Procesul penal intentat în privința inculpaților Gargalîc Andrei în baza art.42 alin.(3), 46, 244 alin.(2) lit.b) Cod penal, Gargalîc Lada în baza art.42 alin.(2), 46, 244 alin.(2) lit.b) Cod penal, Sturzu Aliona în baza art.42 alin.(2), 46, 244 alin.(2) lit.b) Cod penal, „Club Royal Park Company” SRL în baza art.46, 244 alin.(2) lit.b) Cod penal și „Cubal Exim” SRL în baza art.46, 244 alin.(1) Cod penal, a fost încetat pe motiv că există alte circumstanțe care exclud pornirea urmăririi penale și tragerea la răspunderea penală. În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că cercetarea judecătorească s-a efectuat în procedură simplificată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și că sentința este contestată în sensul că prevederile art.244 Cod penal au fost modificate prin Legea nr.179 din 26.07.18, procesul penal urmând a fi încetat în temeiul art.275 pct.9) Cod de procedură penală. Astfel, instanța de apel având în vedere că noul text al art.244 Cod penal, introdus prin art.IV pct.11) din Legea nr.179 din 26.07.18, în vigoare din 17.08.2018, prevede la alineatul unu și doi pedepse penale mai blânde, precum și că însăși conținutul acestei norme este mai blând, stabilind un plafon mai înalt al prejudiciului material cauzat bugetului de stat, ținând cont de prevederile art.8 și 10 Cod penal, a considerat că față de inculpați urmează a fi aplicate anume prevederile art.244 Cod penal, în vigoare din 17.08.2018, introduse prin Legea nr.179 din 26.07.18. Or, potrivit acestuia, pentru ca fapta să constituie infracțiune, suma cumulativă a impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuției de asigurări sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente unui an fiscal trebuie să depășească 50 de salarii medii lunare pe economie prognozate (alin.(1) al art.244 Cod penal) sau 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate (alin.(2) al art.244 Cod penal). Consecvent, potrivit Hotărârii Guvernului nr.951 din 20.12.2012 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2013, cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2013 a fost de 3850 lei, potrivit Hotărârii Guvernului nr.1000 din 13.12.2013 - cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2014 a fost de 4225 lei, potrivit Hotărârii Guvernului nr.974 din 04.12.2014 - cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2015 a fost de 4500 lei, potrivit Hotărârii Guvernului nr.879 din 23.12.2015 - cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016 a fost de 5050 lei și potrivit Hotărârii Guvernului nr.1233 din 09.11.2016 - cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2017 a fost de 5600 lei. Pentru ca fapta inculpaților să poată fi calificată drept evaziune fiscală, conform art.244 alin.(1) Cod penal, suma cumulativă a impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuției de asigurări sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente anului fiscal 2013 trebuie să depășească suma de 192500 lei, pentru anul fiscal 2014 - 211250 lei, pentru anul fiscal 2015 - 225000 lei, pentru anul fiscal 2016 - 252500 lei și pentru anul fiscal 2017 - 280000 lei, iar pentru încadrarea acțiunilor inculpaților în baza art.244 alin.(2) lit.b) Cod penal, suma cumulativă a impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuției de 16 asigurări sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente anului fiscal 2013 trebuie să depășească suma de 385000 lei, pentru anul fiscal 2014 - 422500 lei, pentru anul fiscal 2015 - 450000 lei, pentru anul fiscal 2016 - 505000 lei și pentru anul fiscal 2017 - 560000 lei. În contextul expus, instanța de apel a precizat că în conformitate cu actul de control fiscal nr.5-659581, prelungit pe formularele 5-659582, 5-659583, 1-748614, 1-748615 și 1-748616 din 16.02.2018, suma cumulativă a impozitelor și taxelor neachitate de către „Club Royal Park Company” SRL pe toate perioadele - anii fiscali 2013, 2014, 2015, 2016, 2017 – nu atinge plafonul minim prevăzut de art.244 alin.(1) Cod penal și în conformitate cu prevederile art.275 pct.9), 332 alin.(1) și 391 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, procesul penal urmează să fie încetat, pe motiv că există alte circumstanțe care exclud pornirea urmăririi penale și tragerea la răspunderea penală. Totodată, instanța de apel a menționat că inculpații au înlăturat încălcările imputate în speță, recuperând integral prejudiciul cauzat.

La data de 29 noiembrie 2018, împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul care, indicând temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 7), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, pe motiv că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - decizia instanței nu conține fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelurilor, precum și motivele adoptării soluției; - instanța a admis o cale de atac neprevăzută de lege sau apelul a fost introdus tardiv; - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - instanța de apel a admis apelurile suplimentare contrar prevederilor art.402 alin.(4) și (5) Cod de procedură penală; - soluția instanței de apel nu are suport legal, alegațiile instanței fiind preluate din apelurile suplimentare; - instanța nu a făcut nicio mențiune cu referire la suma evaziunii fiscale, or, anume această circumstanță constituie temelia deciziei de încetare a procesului penal; - și-a pronunțat hotărârea fără a soluționa fondul apelurilor, fără aprecierea acțiunilor inculpaților din perspectiva încadrării acestora în baza alin.(1) art.244 Cod penal, limitându-se doar la constatarea lipsei laturii obiective; - instanța eronat a constatat că suma obligației fiscale nu este suficientă pentru ca fapta să fie încadrată în baza art.244 Cod penal; - a omis să se expună referitor la existența unei posibile componențe de contravenție fiscală, din moment ce a constatat existența unei evaziuni fiscale într-o sumă oarecare, dar care nu atinge plafonul minim prevăzut de norma penală pre-citată; - instanța a interpretat eronat prevederile art.10 alin.(1) Cod penal și greșit a conchis că prin Legea nr.179 din 26.07.2018 a fost dezincriminată fapta imputată inculpaților, or, indiferent de modalitatea calculării sumei cumulative a obligațiilor fiscale, pentru fiecare an fiscal în parte sau pentru toată perioada în care a fost comisă infracțiunea de evaziune fiscală, componența de infracțiune după operarea noilor modificări a rămas aceeași.

Judecând recursul ordinar declarat de către procuror, în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel. 17 În susținerea recursului, recurentul invocă temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 7), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o cale de atac neprevăzută de lege, precum și atunci când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Astfel, cu referire la argumentul recurentului, precum că instanța a admis o cale de atac neprevăzută de lege, Colegiul penal consideră că acesta nu este întemeiat. Motivul pentru care recurentul a invocat acest temei de recurs este faptul că instanța de apel a admis apelurile suplimentare contrar prevederilor art.402 alin.(4) și (5) Cod de procedură penală. În viziunea recurentului, reieșind din prevederile acestor norme, apelurile suplimentare declarate în respectiva cauză penală nu întrunesc condițiile de admisibilitate stabilite în textul normelor. Însă, recurentul nu a luat în considerare că apelurile suplimentare au fost depuse ca urmare a modificării articolului Codului penal în baza căruia inculpații au fost recunoscuți vinovați, creându-le o posibilă situație mai favorabilă. Or, art.244 Cod penal a fost modificat prin Legea pentru modificarea unor acte legislative nr.179 din 26.07.18, în vigoare din 17.08.2018. Potrivit materialelor cauzei, inițial sentința a fost contestată cu apeluri, în partea stabilirii pedepselor penale, de către avocatul Mîța Oleg în numele inculpaților Gargalîc Andrei, Gargalîc Lada, „Club Royal Park Company” SRL, „Cubal-Exim” SRL și inculpații, precum și de către inculpata Sturzu Aliona, la 20 și respectiv, 21 aprilie 2018 – date anterioare modificărilor operate prin Legea nr.179 din 26.07.18. La data de 11 și 12 septembrie 2018, posterior intrării în vigoare a Legii nominalizate, apelanții enumerați supra au declarat împotriva sentinței recursuri suplimenare, invocând anume intervenția acestei Legi și prin urmare, instanța de apel corect a admis spre examinare apelurile suplimentare declarate de către sus-numiții. Cu referire la argumentele recursului, potrivit cărora hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, instanța de recurs menționează următoarele. Potrivit art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Potrivit art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal sesizează că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate întocmai de către instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel. Or, instanța a conchis că suma cumulativă a impozitelor și taxelor neachitate pe toate perioadele – anii fiscali 2013, 2014, 2015, 2016, 2017 – nu atinge plafonul minim prevăzut de art.244 alin.(1) Cod penal, fără a indica care este anume această sumă, stabilită în condițiile articolului citat. Astfel, Colegiul penal menționează că potrivit art.244 alin.(1) Cod de procedură penală, se consideră evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor prin includerea intenționată în documentele contabile, fiscale și/sau financiare, 18 inclusiv în cele electronice, a unor date vădit denaturate privind veniturile sau cheltuielile care nu au la bază operațiuni reale ori care au la bază operațiuni ce nu au existat, fie prin tăinuirea intenționată a unor obiecte impozabile, acte contabile, fiscale și/sau financiare, dacă suma cumulativă a impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuției de asigurări sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente unui an fiscal depășește 50 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, iar în cazul alin.(2) al aceluiași articol – 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Reieșind din prevederile acestei norme, pentru încadrarea acțiunilor persoanei inculpate, în infracțiunea respectivă, suma impozitelor, taxelor prevăzute de Codul fiscal, contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii sau a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, trebuie: - să fie cumulative; - aferente unui an fiscal; - să depășească 50 și respectiv, 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Potrivit Hotărârii Guvernului nr.951 din 20.12.2012 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2013, cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2013 a fost de 3850 lei, potrivit Hotărârii Guvernului nr.1000 din 13.12.2013 - cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2014 a fost de 4225 lei, potrivit Hotărârii Guvernului nr.974 din 04.12.2014 - cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2015 a fost de 4500 lei, potrivit Hotărârii Guvernului nr.879 din 23.12.2015 - cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016 a fost de 5050 lei și potrivit Hotărârii Guvernului nr.1233 din 09.11.2016 - cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2017 a fost de 5600 lei. Instanța de apel, făcând referire la prevederile art.422 alin.(1) Cod penal în cumul cu Hotărârile Guvernului enumerate mai sus, a stabilit că pentru ca fapta inculpaților să poată fi calificată drept evaziune fiscală, conform art.244 alin.(1) Cod penal, suma cumulativă a impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuției de asigurări sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente anilor fiscali: - 2013 - trebuie să depășească suma de 192500 lei; - 2014 - 211250 lei; - 2015 - 225000 lei; - 2016 - 252500 lei; - 2017 - 280000 lei, iar pentru încadrarea acțiunilor inculpaților în baza art.244 alin.(2) lit.b) Cod penal, suma cumulativă a impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuției de asigurări sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente anilor fiscali: - 2013 - trebuie să depășească suma de 385000 lei; - 2014 - 422500 lei; - 2015 - 450000 lei; - 2016 - 505000 lei; - 2017 - 560000 lei. Însă, din textul deciziei instanței de apel nu este clar cum instanța a ajuns la concluzia că suma cumulativă a impozitelor și taxelor neachitate de către inculpați nu atinge plafonul minim prevăzut de art.244 Cod penal, din moment ce nu a făcut referire la nici o cifră, adică nu a stabilit care este această sumă, precum nu este clar nici cum a fost calculată suma pe care a catalogat-o ca fiind mai mică, este ea cumulativă și aferentă fiecărui an fiscal (în speță - 2013, 2014, 2015, 2016, 2017), așa 19 cum prevede art.244 Cod penal, sau este cumulativă și aferentă pentru întreaga perioadă 2013-2017, circumstanță imperativă pentru încadrarea juridică corectă a faptei. Totodată, stabilind că suma cumulativă a impozitelor și taxelor neachitate nu atinge plafonul minim prevăzut de art.244 alin.(1) Cod penal, motiv pentru care, în temeiul art.332 Cod de procedură penală, a dispus încetarea procesului penal, instanța de apel nu a dat apreciere juridică faptelor imputate inculpaților prin actul de învinuire, pentru care de altfel, aceștia și-au recunoscut vina, solicitând examinarea cauzei penale în procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală. Având în vedere cele descrise supra, Colegiul penal conchide că instanța de apel a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, fapt prin care a admis eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală. Subsecvent, potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel. Având în vedere că erorile de drept menționate nu pot fi corectate de către instanța de recurs, decizia instanței de apel în respectiva cauză urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.436 Cod de procedură penală, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de apel și recurs, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunii imputate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să-și argumenteze clar concluziile, ținând cont de motivele casării deciziei recurate, să respecte prevederile art.394, 414 Cod de procedură penală și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale Barbalat Nadejda, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2018, în cauza penală în privința inculpaților Cargalîc Andrei, Cargalîc Lada, Sturzu Aliona, persoana juridică „Club Royal Park Company” SRL și persoana juridică „Cubal- Exim” SRL și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Decizia motivată, pronunțată la data de 06 iunie 2019. 20 Președinte Vladimir Timofti Judecători Victor Boico Nadejda Toma Anatolie Țurcan Elena Cobzac 21