1ra-646/2019 — art. 42 alin. 2, 3; 46, 244 alin. 2 lit. b; 46, 244 alin. 1 CP

1ra-646/2019 — art. 42 alin. 2, 3; 46, 244 alin. 2 lit. b; 46, 244 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-646/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma, Anatolie Țurcan, Elena Cobzac

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale Barbalat

Nadejda, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 25 septembrie 2018, în cauza penală în privința inculpaților

Gargalîc Andrei XXX, născut la XXX,

originar din XXX, domiciliat în XXX,

cu viza de reședință în XXX;

Gargalîc Lada XXX, născută la XXX,

originară din XXX, domiciliată în XXX,

cu viza de reședință în XXX;

Sturzu Aliona XXX, născută la XXX,

originară din XXX, domiciliată în XXX;

persoana juridică „Club Royal Park

Company” SRL, IDNO

1007600029087, cu adresa juridică în

mun. Chișinău, str. Trandafirilor 6/2

și

persoana juridică „Cubal-Exim”

SRL, IDNO 1004600047925, cu adresa

juridică în mun. Chișinău, str.

Trandafirilor 6/2.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă:

Gargalîc Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.42 alin.(3), 46, 244

alin.(2) lit.b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală,

la 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu

privarea de dreptul de a gestiona întreprinderi, societăți comerciale pe un termen de 5

1

ani.

În temeiul art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

Gargalîc Lada a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.42 alin.(2),

46, 244 alin.(2) lit.b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură

penală, la amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de

a gestiona întreprinderi, societăți comerciale pe un termen de 3 ani.

Sturzu Aliona a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.42 alin.(2),

46, 244 alin.(2) lit.b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură

penală, la amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu privarea de dreptul a

gestiona întreprinderi, societăți comerciale pe un termen de 2 ani.

Persoana juridică „Club Royal Park Company” SRL a fost recunoscută

vinovată și condamnată în baza art.46, 244 alin.(2) lit.b) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, la amendă în mărime de 5000 unități

convenționale, cu privarea de dreptul de a presta servicii hoteliere și în domeniul

alimentației publice pe un termen de 2 ani.

Persoana juridică „Cubal-Exim” SRL a fost recunoscută vinovată și

condamnată în baza art.46, 244 alin.(1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa penală, cu

aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, la amendă în mărime de

4000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a presta servicii hoteliere și în

domeniul alimentației publice pe un termen de 2 ani.

A fost dispusă încasarea din contul inculpațior Gargalîc Andrei, Gargalîc Lada,

Sturzu Aliona, „Club Royal Park Company” SRL și Cubal-Exim” SRL în beneficiul

statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 30717 lei.

procedură penală, a constatat că Gargalîc Andrei în calitate de organizator, în

rezultatul înțelegerii prealabile, împreună și de comun acord cu Gargalîc Lada, Sturzu

Aliona și alte persoane în curs de identificare, cu un înalt grad de coordonare între ei,

cu caracter retras, cu regulile sale de comunicare, de subordonare, disciplină, având

un plan bine determinat de activitate infracțională, cu desemnarea rolurilor și

funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni concrete, cu intenția de a

săvârși infracțiuni, au format un grup criminal organizat cu scopul și intenție unică de

a comite evaziune fiscală în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe:

Gargalîc Andrei, în perioada 01 ianuarie 2013 – 31 octombrie 2017, aflându- se

în mun. Chișinău, a administrat „Club Royal Park Company” SRL; Cubal-Exim”

SRL; „Impex Bussinescom” SRL și „Royal Park Residents” SRL, fondate de el și

care aveau ca gen de activitate - prestarea serviciilor în domeniul alimentației publice

(restaurant, bar), prestarea serviciilor hoteliere și serviciilor de cazare, comercializarea

bunurilor imobiliare, importul și comerțul mărfurilor industriale, comerțul produselor

alimentare, gestionându-le personal sau prin intermediul persoanelor interpuse

menționate mai sus, care erau în subordinea sa directă, executând cu precizie

indicațiile date de el.

Pentru realizarea intențiilor criminale, Gargalîc Andrei, în prealabil, a repartizat

rolurile fiecărui membru al grupării criminale create și conduse de el.

Astfel, Gargalîc Lada, care activa în calitate de director al „Club Royal Park

Company” SRL și Sturzu Aliona, care activa în calitate de contabil-șef al aceleeași

companii, aveau rolul să acumuleze mijloacele bănești de la subdiviziunile economice

2

ce-i aparțin întreprinderilor menționate mai sus și ulterior, aveau rolul de acumulare a

mijloacelor bănești și divizarea acestora după principiul separării mijloacelor bănești

reflectate și nereflectate în evidența contabilă, iar mai apoi, informația necesară era

prezentată de către Sturzu Aliona, în măsura în care este nevoie, potrivit indicației lui

Gargalîc Andrei, cu predarea către ultimul și/sau către Gargalîc Lada la oficiul din str.

Trandafirilor 6, bloc 2, mun. Chișinău a mijloacelor financiare nereflectate în evidenta

contabilă.

Ulterior, Gargalîc Andrei, acționând de comun acord și în înțelegere prealabilă

cu Gargalîc Lada, Sturzu Aliona și alte persoane în curs de identificare, în cadrul

grupului criminal organizat, prin intermediul cărora a săvârșit acțiuni prejudiciabile de

eschivare de la achitarea impozitelor și taxelor la bugetul public național a

întreprinderilor sus menționate, prin includerea în documente contabile, fiscale și

financiare a datelor vădit denaturate privind veniturile și cheltuielile, a unor cheltuieli

care nu au fost folosite în activitatea întreprinderilor și care au la bază operațiuni ce nu

au existat, contra remunerării necontabilizate, legalizau mijloacelor bănești obținute în

urma vânzării mărfurilor și prestarea serviciilor nereflectate în evidenta contabilă,

reflectau cheltuieli pentru bunuri și servicii ce nu erau folosite în activitatea

întreprinderii, cu scoaterea banilor în numerar, fapt ce a condus la neachitarea

impozitului în proporții deosebit de mari.

Astfel, în perioada 01.01.2013 – 31.10.2017, membrii grupului criminal

organizat, condus de către Gargalîc Andrei, de comun acord și după o înțelegere

prealabilă, având scopul și intențiea unică de comitere a evaziunii fiscale a

întreprinderilor ÎCS „Club Royal Park Company” SRL; „Cubal-Exim” SRL; „Impex

Businesscom” SRL și „Royal Park Residents” SRL, contrar art.8 alin.(2) lit.c) Cod

fiscal, care prevede că „contribuabilul este obligat să țină contabilitatea conform

formelor și modului stabilit de legislație, să întocmească și să prezinte Serviciul Fiscal

de Stat și serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale dările de seamă

fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidentă în

conformitate cu cerințele legislației... „ și ale art.2 din Legea Contabilității nr.113-

XVI din 27.04.2007, care stipulează că „prevederile prezentei legi se aplică tuturor

persoanelor juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător...”, art.7 din

aceeași lege, care prevede că „entitatea este obligată să tina contabilitatea și să

întocmească situațiile financiare în modul prevăzut de prezenta lege, de standardele de

contabilitate, de planul de conturi contabile și de alte acte normative aprobate în

conformitate cu art.11 alin.(2) lit.a) din lege” și art.43 din lege, care prevede că

„entitatea este obligată să păstreze pe suport de hârtie sau în formă electronică

documentele contabile care includ: documentele primare, registrele contabile,

situațiile financiare și alte documente aferente organizării și tinerii contabilității, în

cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, conducătorul

entității este obligat să le restabilească în termen de până la 2 luni, începând cu data

constatării faptului respectiv”, art.83 alin.(4) Cod fiscal, care prevede că „declarația cu

privire la impozitul pe venit se completează în conformitate cu procedura stabilită de

Guvern, potrivit formei aprobate de acesta și se prezintă Serviciul Fiscal de Stat nu

mai târziu de data de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune ...”, titlului

II din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru

efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului cu privire la

aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea

3

decontărilor în numerar nr. 474 din 28.04.1998 și ale Hotărârii Guvernului privind

declarația cu privire la impozitul pe venit nr.596 din 13.08.2012, în scopul tăinuirii

obiectului impozabil, nu au utilizat mașinile de casă și control cu memorie fiscală,

pentru prestarea serviciilor în domeniul alimentației publice (restaurant, bar),

prestarea serviciilor hoteliere și serviciilor de cazare, la diferite persoane fizice și

juridice, a dedus în scopuri fiscale cheltuieli legate de asigurarea și amortizarea a două

autoturisme Porsche Cayenne și Mercedes Benz Viano, care nu au fost folosite în

activitatea întreprinderii; a reflectat în activitatea întreprinderii cheltuieli în scopuri

fiscale în rezultatul comercializării autoturismului Porsche Cayenne persoanei

interdependente Gargalîc Lada - soția fondatorului Gargalîc Andrei și a

autoturismului „Mercedes Benz S class” persoanei interdependente Gargalîc Andrei; a

reflectat cheltuieli privind diferențe negative de curs valutar pentru împrumuturile ce

nu au fost necesare în activitatea întreprinderii din motiv că creditele și împrumuturile

au fost acordate ca împrumuturi altor întreprinderi fără dobândă, a reflectat dobânzile

pentru achitarea leasingului financiar pentru autoturismele „Porsche Cayenne” și

„Mercedes Benz S class”, care nu au fost folosite în activitatea întreprinderii,

incluzând în declarațiile cu privire la impozitul pe venit din activitatea de

întreprinzător pentru perioada anilor 2013-2016 a companiilor sus indicate, acte care

sunt documente fiscal, a unor date denaturate cu privire la venituri și cheltuieli, acțiuni

intenționate ce au dus la necalcularea și neachitarea impozitul pe venitul din

activitatea de întreprinzător, respectiv s-au eschivat în mod intenționat de la plata

taxelor și impozitelor la bugetul de stat, în sumă de 2728407 lei, ce constituie

proporții deosebit de mari.

Gargalîc Lada, acționând în calitate de membră a grupului criminal organizat

creat și condus de către Gargalîc Andrei, în rezultatul înțelegerii prealabile, împreună

și de comun acord cu acesta și cu Sturzu Aliona, precum și cu alte persoane în curs de

identificare, cu un înalt grad de coordonare între ei, cu caracter retras, cu regulile sale

de comunicare, de subordonare, disciplină, având un plan bine determinat de activitate

infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și

operațiuni concrete, cu intenția de a săvârși infracțiuni, au format un grup criminal

organizat cu scopul și intenție unică de a comite evaziune fiscală, în proporții deosebit

de mari, în următoarele circumstanțe:

Gargalîc Lada, în perioada 01.01.2013-01.01.2017, aflându-se în mun.

Chișinău, a administrat „Club Royal Park Company” SRL; „Cubal-Exim” SRL;

„Impex Bussinescom”; „Royal Park Residents”, fondate de către ea și soțul ei

Gargalîc Andrei și care aveau ca gen de activitate - prestarea serviciilor în domeniul

alimentației publice (restaurant, bar), prestarea serviciilor hoteliere și serviciilor de

cazare, comercializarea bunurilor imobiliare, importul și comerțul mărfurilor

industriale, comerțul produselor alimentare, gestionându-le personal sau prin

intermediul persoanelor interpuse menționate mai sus, care erau în subordinea sa

directă, executând cu precizie indicațiile date de către Gargalîc Andrei.

Pentru realizarea intențiilor criminale, Gargalîc Andrei, în prealabil, a repartizat

rolurile fiecărui membru al grupării criminale create și conduse de el.

Tot ea, activând în calitate de director al „Club Royal Park Company” SRL și

Sturzu Aliona, care activa în calitate de contabil-șef al aceleeași companii, Gargalîc

Lada activând inclusiv în calitate de contabil al „Cubal-Exim” SRL aveau rolul să

acumuleze mijloacele bănești de la subdiviziunile economice ce-i aparțin

4

întreprinderilor menționate mai sus și ulterior aveau rolul de acumulare a mijloacelor

bănești și divizarea acestora după principiul separării mijloacelor bănești reflectate și

nereflectate în evidenta contabilă, iar mai apoi, informația necesară era prezentată de

către Sturzu Aliona, în măsura în care este nevoie, potrivit indicației lui Gargalîc

Andrei, cu predarea către Gargalîc Lada și/sau către Gargalîc Andrei la oficiul din str.

Trandafirilor 6, bloc 2, mun. Chișinău a mijloacelor financiare nereflectate în evidenta

contabilă.

Ulterior, Gargalîc Lada, acționând de comun acord și în înțelegere prealabilă cu

Gargalîc Andrei, Sturzu Aliona și alte persoane în curs de identificare, în cadrul

grupului criminal organizat, prin intermediul cărora a săvârșit acțiuni prejudiciabile de

eschivare de la achitarea impozitelor și taxelor la bugetul public național a

întreprinderilor sus menționate, prin includerea în documente contabile, fiscale și

financiare a datelor vădit denaturate privind veniturile și cheltuielile, a unor cheltuieli

care nu au fost folosite în activitatea întreprinderilor și care au la bază operațiuni ce nu

au existat, contra remunerării necontabilizate, legalizau mijloacelor bănești obținute în

urma vânzării mărfurilor și prestarea serviciilor nereflectate în evidenta contabilă,

reflectau cheltuieli pentru bunuri și servicii ce nu erau folosite în activitatea

întreprinderii, cu scoaterea banilor în numerar, fapt ce a condus la neachitarea

impozitului în proporții deosebit de mari.

Astfel, Gargalîc Lada, în perioada 01.01.2013–31.10.2017, în calitate de

membră a grupului criminal organizat, condus de către Gargalîc Andrei, de comun

acord și după o înțelegere prealabilă, având scopul și intenție unică de comitere a

evaziunii fiscale a întreprinderilor ÎCS „Club Royal Park Company” SRL; „Cubal-

Exim” SRL; „Impex Businesscom” SRL; „Royal Park Residents” SRL, contrar art.8

alin.(2) lit.c) Cod fiscal, care prevede că „contribuabilul este obligat să tina

contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislație, să întocmească și să

prezinte Serviciul Fiscal de Stat și serviciului de colectare a impozitelor și taxelor

locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea

documentelor de evidentă în conformitate cu cerințele legislației...„ și ale art.2 din

Legea Contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007, care stipulează că „prevederile

prezentei legi se aplică tuturor persoanelor juridice și fizice care desfășoară activitate

de întreprinzător...”, art.7 din aceeași lege, care prevede că „entitatea este obligată să

tina contabilitatea și să întocmească situațiile financiare în modul prevăzut de prezenta

lege, de standardele de contabilitate, de planul de conturi contabile și de alte acte

normative aprobate în conformitate cu art.11 alin.(2) lit.a) din lege” și art.43 din lege,

care prevede că „entitatea este obligată să păstreze pe suport de hârtie sau în formă

electronică documentele contabile care includ: documentele primare, registrele

contabile, situațiile financiare și alte documente aferente organizării și tinerii

contabilității, în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile,

conducătorul entității este obligat să le restabilească în termen de până la 2 luni,

începând cu data constatării faptului respectiv”, art.83 alin.(4) Cod fiscal, care

prevede că „declarația cu privire la impozitul pe venit se completează în conformitate

cu procedura stabilită de Guvern, potrivit formei aprobate de acesta și se prezintă

Serviciul Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 25 martie a anului următor anului

fiscal de gestiune”, titlului II din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de

casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea

Guvernului cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală

5

pentru efectuarea decontărilor în numerar nr.474 din 28.04.1998 și ale Hotărârii

Guvernului privind declarația cu privire la impozitul pe venit nr.596 din 13.08.2012,

în scopul tăinuirii obiectului impozabil, nu au utilizat mașinile de casă și control cu

memorie fiscală, pentru prestarea serviciilor în domeniul alimentației publice

(restaurant, bar), prestarea serviciilor hoteliere și serviciilor de cazare, la diferite

persoane fizice și juridice, incluzând în declarațiile cu privire la impozitul pe venit din

activitatea de întreprinzător pentru perioada anilor 2013-2016 a companiilor sus

indicate, acte care sunt documente fiscale, a unor date denaturate cu privire la

venituri, acțiuni intenționate ce a dus la necalcularea și neachitarea impozitul pe

venitul din activitatea de întreprinzător, respectiv s-au eschivat în mod intenționat de

la plata taxelor și impozitelor la bugetul de stat, în sumă totală de 2728407 lei, ce

constituie proporții deosebit de mari.

Sturzu Aliona, acționând în calitate de membră a grupului criminal organizat

creat și condus de către Gargalîc Andrei, în rezultatul înțelegerii prealabile, împreună

și de comun acord cu acesta și cu Gargalîc Lada, precum și cu alte persoane în curs de

identificare, cu un înalt grad de coordonare între ei, cu caracter retras, cu regulile sale

de comunicare, de subordonare, disciplină, având un plan bine determinat de activitate

infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și

operațiuni concrete, cu intenția de a săvârși infracțiuni, au format un grup criminal

organizat cu scopul și intenție unică de a comite evaziune fiscală, în proporții deosebit

de mari, în următoarele circumstanțe:

Sturzu Aliona, în perioada 01.01.2013-01.01.2017, aflându-se în mun.

Chișinău, activând în calitate de contabil-șef al „Club Royal Park Company” SRL;

fondată și administrată de facto de către Gargalîc Andrei, care a fondat și administrat

de facto și „Cubal-Exim” SRL; „Impex Bussinescom” SRL; „Royal Park Residents”

SRL; care aveau ca gen de activitate prestarea serviciilor în domeniul alimentației

publice (restaurant, bar), prestarea serviciilor hoteliere și serviciilor de cazare,

comercializarea bunurilor imobiliare, importul și comerțul mărfurilor industriale,

comerțul produselor alimentare, a executat cu precizie indicațiile date de către

Gargalîc Andrei.

În realizarea intențiilor criminale, Gargalîc Andrei, în prealabil, a repartizat

rolurile fiecărui membru al grupării criminale create și conduse de el.

Tot ea, activând în calitate contabil-șef al „Club Royal Park Company” SRL și

Gargalîc Lada, care activa în calitate de director al aceleeași companii, aveau rolul să

acumuleze mijloacele bănești de la subdiviziunile economice ce-i aparțin

întreprinderilor menționate mai sus și ulterior aveau rolul de acumulare a mijloacelor

bănești și divizarea acestora după principiul separării mijloacelor bănești reflectate și

nereflectate în evidenta contabilă, iar mai apoi, informația necesară era prezentată de

Sturzu Aliona, în măsura în care este nevoie, potrivit indicației lui Gargalîc Andrei, cu

predarea către Gargalîc Lada și/sau către Gargalîc Andrei la oficiul din str.

Trandafirilor 6, bloc 2, mun. Chișinău a mijloacelor financiare nereflectate în evidența

contabilă.

Ulterior, Sturzu Aliona, acționând de comun acord și în înțelegere prealabilă cu

Gargalîc Andrei, Gargalîc Lada și alte persoane în curs de identificare, în cadrul

grupului criminal organizat, prin intermediul cărora a săvârșit acțiuni prejudiciabile de

eschivare de la achitarea impozitelor și taxelor la bugetul public național a

întreprinderilor sus menționate, prin includerea în documente contabile, fiscale și

6

financiare a datelor vădit denaturate privind veniturile și cheltuielile, a unor cheltuieli

care nu au fost folosite în activitatea întreprinderilor și care au la bază operațiuni ce nu

au existat, contra remunerării necontabilizate, legalizau mijloacelor bănești obținute în

urma vânzării mărfurilor și prestarea serviciilor nereflectate în evidenta contabilă,

reflectau cheltuieli pentru bunuri și servicii ce nu erau folosite în activitatea

întreprinderii, cu scoaterea banilor în numerar, fapt ce a condus la neachitarea

impozitului în proporții deosebit de mari.

Astfel, Sturzu Aliona, în perioada 01.01.2013–31.10.2017, în calitate de

membră a grupului criminal organizat, condus de către Gargalîc Andrei, de comun

acord și după o înțelegere prealabilă, având scopul și intenție unică de comitere a

evaziunii fiscale a întreprinderilor ÎCS „Club Royal Park Company” SRL; „Cubal-

Exim” SRL; „Impex Businesscom” SRL; „Royal Park Residents” SRL, contrar art.8

alin.(2) lit.c) Cod fiscal, care prevede că „contribuabilul este obligat să tina

contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislație, să întocmească și să

prezinte Serviciul Fiscal de Stat și serviciului de colectare a impozitelor și taxelor

locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea

documentelor de evidentă în conformitate cu cerințele legislației...” și ale art.2 din

Legea Contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007, care stipulează că „prevederile

prezentei legi se aplică tuturor persoanelor juridice și fizice care desfășoară activitate

de întreprinzător...”, art.7 din aceeași lege, care prevede că „entitatea este obligată să

tina contabilitatea și să întocmească situațiile financiare în modul prevăzut de prezenta

lege, de standardele de contabilitate, de planul de conturi contabile și de alte acte

normative aprobate în conformitate cu art.11 alin.(2) lit.a) din lege” și art.43 din lege,

care prevede că „entitatea este obligată să păstreze pe suport de hârtie sau în formă

electronică documentele contabile care includ: documentele primare, registrele

contabile, situațiile financiare și alte documente aferente organizării și tinerii

contabilității, în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile,

conducătorul entității este obligat să le restabilească în termen de până la 2 luni,

începând cu data constatării faptului respectiv”, art.83 alin.(4) Cod fiscal, care

prevede că „declarația cu privire la impozitul pe venit se completează în conformitate

cu procedura stabilită de Guvern, potrivit formei aprobate de acesta și se prezintă

Serviciul Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 25 martie a anului următor anului

fiscal de gestiune”, titlului II din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de

casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea

Guvernului cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală

pentru efectuarea decontărilor în numerar nr.474 din 28.04.1998 și ale Hotărârii

Guvernului privind declarația cu privire la impozitul pe venit nr.596 din 13.08.2012,

în scopul tăinuirii obiectului impozabil, nu au utilizat mașinile de casă și control cu

memorie fiscală, pentru prestarea serviciilor în domeniul alimentației publice

(restaurant, bar), prestarea serviciilor hoteliere și serviciilor de cazare, la diferite

persoane fizice și juridice, incluzând în declarațiile cu privire la impozitul pe venit din

activitatea de întreprinzător pentru perioada anilor 2013-2016 a companiilor sus

indicate, acte care sunt documente fiscale, a unor date denaturau cu privire la venituri,

acțiuni intenționate ce a dus la necalcularea și neachitarea impozitul pe venitul din

activitatea de întreprinzător, respectiv s-au eschivat în mod intenționat de la plata

taxelor și impozitelor la bugetul de stat, în sumă totală de 2728407 lei, ce constituie

proporții deosebit de mari.

7

Persoana juridică „Club Royal Park Company” SRL, înregistrată la

26.04.2007 la Camera înregistrării de Stat, înregistrată ca subiect al impunerii cu TVA

la 01.05.2007, certificat 0305588, genul principal de activitate al acesteia fiind

prestarea serviciilor în domeniul alimentației publice (restauram, bar), prestarea

serviciilor hoteliere, comercializarea bunurilor imobiliare (încăpere cu destinație

nelocativă), în perioada 01.01.2013 – 31.10.2017, a săvârșit intenționat infracțiunea

prelungită de evaziune fiscală în proporții deosebit de mari în următoarele

circumstanțe:

Gargalîc Andrei în calitate de organizator în rezultatul înțelegerii prealabile,

împreună și de comun acord cu Gargalîc Lada, Sturzu Aliona și alte persoane în curs

de identificare, activând în cadrul „Club Royal Park Company” SRL, cu un înalt grad

de coordonare între ei, cu caracter retras, cu regulile sale de comunicare, de

subordonare, disciplină, având un plan bine determinat de activitate infracțională, cu

desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni

concrete, cu intenția de a săvârși infracțiuni, au format un grup criminal organizat cu

scopul și intenție unică de a comite evaziune fiscală, în proporții deosebit de mari, în

următoarele circumstanțe:

Gargalîc Andrei, în perioada 01.01.2013 – 31.10.2017, aflându- se în mun.

Chișinău, a administrat „Club Royal Park Company” SRL, precum și „Cubal-Exim”

SRL; „Impex Bussinescom” SRL; „Royal Park Residents” SRL, fondate de către el și

care aveau ca gen de activitate - prestarea serviciilor în domeniul alimentației publice

(restaurant, bar), prestarea serviciilor hoteliere și serviciilor de cazare, comercializarea

bunurilor imobiliare, importul și comerțul mărfurilor industriale, comerțul produselor

alimentare, gestionându-le personal sau prin intermediul persoanelor interpuse

menționate mai sus, care erau în subordinea sa directă, executând cu precizie

indicațiile date de către el.

Pentru realizarea intențiilor criminale, Gargalîc Andrei, în prealabil, a repartizat

rolurile fiecărui membru al grupării criminale create și conduse de el.

Astfel, Gargalîc Lada, care activa în calitate de director al „Club Royal Park

Company” SRL și Sturzu Aliona, care activa în calitate de contabil-șef al aceleeași

companii, aveau rolul să acumuleze mijloacele bănești de la subdiviziunile economice

ce aparțin întreprinderilor menționate mai sus și ulterior aveau rolul de acumulare a

mijloacelor bănești și divizarea acestora după principiul separării mijloacelor bănești

reflectate și nereflectate în evidenta contabilă, iar mai apoi, informația necesară era

prezentată de Sturzu Aliona, în măsura în care este nevoie, potrivit indicației lui

Gargalîc Andrei, cu predarea către ultimul și/sau către Gargalîc Lada la oficiul din str.

Trandafirilor 6, bloc 2, mun. Chișinău a mijloacelor financiare nereflectate în evidenta

contabilă.

Ulterior, Gargalîc Andrei, acționând de comun acord și în înțelegere prealabilă

cu Gargalîc Lada, Sturzu Aliona și alte persoane în curs de identificare, în cadrul

grupului criminal organizat, prin intermediul cărora a săvârșit acțiuni prejudiciabile de

eschivare de la achitarea impozitelor și taxelor la bugetul public național a

întreprinderilor sus menționate, prin includerea în documente contabile, fiscale și

financiare a datelor vădit denaturate privind veniturile și cheltuielile, a unor cheltuieli

care nu au fost folosite în activitatea întreprinderilor și care au la bază operațiuni ce nu

au existat, contra remunerării necontabilizate, legalizau mijloacelor bănești obținute în

urma vânzării mărfurilor și prestarea serviciilor nereflectate în evidenta contabilă,

8

reflectau cheltuieli pentru bunuri și servicii ce nu erau folosite în activitatea

întreprinderii, cu scoaterea banilor în numerar, fapt ce a condus la neachitarea

impozitului în proporții deosebit de mari.

Astfel, în perioada 01.01.2013 – 31.10.2017, membrii grupului criminal

organizat, condus de către Gargalîc Andrei, de comun acord și după o înțelegere

prealabilă, având scopul și intenție unică de comitere a evaziunii fiscale a

întreprinderilor ÎCS „Club Royal Park Company” SRL; „Cubal-Exim” SRL; „Impex

Businesscom” SRL; „Royal Park Residents” SRL, contrar art.8 alin.(2) lit.c) Cod

fiscal, care prevede că „contribuabilul este obligat să tina contabilitatea conform

formelor și modului stabilit de legislație, să întocmească și să prezinte Serviciul Fiscal

de Stat și serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale dările de seamă

fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidentă în

conformitate cu cerințele legislației...” și ale art.2 din Legea Contabilității nr.113-XVI

din 27.04.2007, care stipulează că „prevederile prezentei legi se aplică tuturor

persoanelor juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător...”, art.7 din

lege, care prevede că „entitatea este obligată să tina contabilitatea și să întocmească

situațiile financiare în modul prevăzut de prezenta lege, de standardele de

contabilitate, de planul de conturi contabile și de alte acte normative aprobate în

conformitate cu art.11 alin.(2) lit.a) din lege” și art.43 din lege, care prevede că

„entitatea este obligată să păstreze pe suport de hârtie sau în formă electronică

documentele contabile care includ: documentele primare, registrele contabile,

situațiile financiare și alte documente aferente organizării și tinerii contabilității, în

cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, conducătorul

entității este obligat să le restabilească în termen de până la 2 luni, începând cu data

constatării faptului respectiv”, art.83 alin.(4) Cod fiscal, care prevede că „declarația cu

privire la impozitul pe venit se completează în conformitate cu procedura stabilită de

Guvern, potrivit formei aprobate de acesta și se prezintă Serviciul Fiscal de Stat nu

mai târziu de data de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune…”, titlului

II din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru

efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului „cu privire la

aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea

decontărilor în numerar nr.474 din 28.04.1998 și ale Hotărârii Guvernului privind

declarația cu privire la impozitul pe venit nr.596 din 13.08.2012, în scopul tăinuirii

obiectului impozabil, nu au utilizat mașinile de casă și control cu memorie fiscală,

pentru prestarea serviciilor în domeniul alimentației publice (restaurant, bar),

prestarea serviciilor hoteliere si serviciilor de cazare, la diferite persoane fizice si

juridice, incluzând în declarațiile cu privire la impozitul pe venit din activitatea de

întreprinzător pentru perioada anilor 2013-2016 a companiilor sus indicate, acte care

sunt documente fiscale, a unor date denaturate cu privire la venituri, acțiuni

intenționate ce a dus la necalcularea și neachitarea impozitul pe venitul din activitatea

de întreprinzător respectiv s-au eschivat în mod intenționat de la plata taxelor și

impozitelor la bugetul de stat, în sumă totală de 2557941 lei, ce constituie proporții

deosebit de mari.

Persoana juridică „Cubal-Exim” SRL, înregistrată la 03.10.2000, la Camera

Înregistrării de Stat, înregistrată ca subiect al impunerii cu TVA la data ce 01.09.2010,

certificat numărul 0307096, cu genul principal de activitate - comercializarea

zahărului; vânzarea bunurilor imobile (spații comerciale amplasate în mun. Chișinău,

9

str. Trandafirilor 6, bl.2), în perioada 01.01.2013 – 01.01.2017, a săvârșit intenționat

infracțiunea prelungită de evaziune fiscală în proporții deosebit de mari în următoarele

circumstanțe:

Gargalîc Andrei în calitate de organizator în rezultatul înțelegerii prealabile,

împreună și de comun acord cu Gargalîc Lada, și alte persoane în curs de identificare,

activând în cadrul „Cubal-Exim” SRL, și anume Gargalîc Andrei fiind unicul fondator

și administrator, iar Gargalîc Lada activând în calitate de contabil al acestei companii,

cu un înalt grad de coordonare între ei, cu caracter retras, cu regulile sale de

comunicare, de subordonare, disciplină, având un plan bine determinat de activitate

infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și

operațiuni concrete, cu intenția de a săvârși infracțiuni, au format un grup criminal

organizat cu scopul și intenție unică de a comite evaziune fiscală, în proporții deosebit

de mari, în următoarele circumstanțe:

Astfel, Gargalîc Andrei, în perioada 01.01.2013 – 01.01.2017, aflându- se în

mun. Chișinău, a administrat „Cubal-Exim” SRL; precum și „Club Royal Park

Company” SRL; „Impex Bussinescom” SRL; „Royal Park Residents” SRL, fondate

de către el și care aveau ca gen de activitate - comercializarea zahărului; vânzarea

bunurilor imobile; prestarea serviciilor în domeniul alimentației publice (restaurant,

bar), prestarea serviciilor hoteliere și serviciilor de cazare, importul și comerțul

mărfurilor industriale, comerțul produselor alimentare, gestionându-le personal sau

prin intermediul persoanelor interpuse menționate mai sus, care erau în subordinea sa

directă, executând cu precizie indicațiile date de către el.

Pentru realizarea intențiilor criminale, Gargalîc Andrei, în prealabil, a repartizat

rolurile fiecărui membru al grupării criminale create și conduse de el.

Astfel, Gargalîc Andrei care activa în calitate de director a „Cubal-Exim” SRL

și Gargalîc Lada, care activa în calitate de contabil al aceleeași companii, aveau rolul

să acumuleze mijloacele bănești de la subdiviziunile economice ce aparțin

întreprinderilor menționate mai sus și ulterior aveau rolul de acumulare a mijloacelor

bănești și divizarea acestora după principiul separării mijloacelor bănești reflectate și

nereflectate în evidenta contabilă, iar mai apoi, informația necesară era prezentată, în

măsura în care este nevoie, potrivit indicației lui Gargalîc Andrei, cu predarea către

ultimul și/sau către Gargalîc Lada la oficiul din str. Trandafirilor 6, bloc 2, mun.

Chișinău a mijloacelor financiare nereflectate în evidenta contabilă.

Ulterior, Gargalîc Andrei, acționând de comun acord și în înțelegere prealabilă

cu Gargalîc Lada, Sturzu Aliona și alte persoane în curs de identificare, în cadrul

grupului criminal organizat, prin intermediul cărora a săvârșit acțiuni prejudiciabile de

eschivare de la achitarea impozitelor și taxelor la bugetul public național a

întreprinderilor sus menționate, prin includerea în documente contabile, fiscale și

financiare a datelor vădit denaturate privind veniturile și cheltuielile, a unor cheltuieli

care nu au fost folosite în activitatea întreprinderilor și care au la bază operațiuni ce nu

au existat, contra remunerării necontabilizate, legalizau mijloacelor bănești obținute în

urma vânzării mărfurilor bunurilor și prestarea serviciilor nereflectate în evidenta

contabilă, reflectau cheltuieli pentru bunuri și servicii ce nu erau folosite în activitatea

întreprinderii, cu scoaterea banilor în numerar, fapt ce a condus la neachitarea

impozitului în proporții deosebit de mari.

Astfel, în perioada 01.01.3013 – 31.10.2017, membrii grupului criminal

organizat, condus de către Gargalîc Andrei, de comun acord și după o înțelegere

10

prealabilă, având scopul și intenție unică de comitere a evaziunii fiscale a întreprinderi

„Cubal-Exim” SRL, contrar art.24 alin. (1) Cod fiscal, care prevede că „Se permite

deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe

parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.” și alin.(3)

care prevede că „Deducerea cheltuielilor de delegații, de reprezentanță, de asigurare a

agenților economici se permite în limitele stabilite de Guvern, cu excepția celor

reglementate de prezentul articol”, art.26 alin.(1) Cod fiscal, care prevede că

„Mărimea deducerii uzurii calculate a proprietății se determină în conformitate cu

prezentul articol, cu art.24 și 27”, alin.(2) care prevede că „proprietatea pe care se

calculează uzura este proprietatea materială reflectată în bilanțul contabil al

contribuabilului în conformitate cu legislația și folosită în activitatea de

întreprinzător...”, art.26 alin.(10) Cod fiscal care prevede că „Evidența și calcularea

uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează în conformitate cu

regulamentul aprobat de Guvern” și a prevederilor Regulamentului privind evidenta și

calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.289 din 14.03.2007, art.24 alin.(8) Cod fiscal care prevede că „Nu se

permite deducerea pierderilor în urma vânzării sau schimbului proprietății, îndeplinirii

lucrărilor și prestării serviciilor, efectuate, în mod direct sau mijlocit, între persoanele

interdependente.”, art.27 alin.(2) Cod fiscal care prevede că „Mijloacele obținute de la

înstrăinarea mijloacelor fixe, cu excepția celor obținute din înstrăinarea autoturismului

care a fost inclus în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la art.26 alin.(9)

lit.b), se raportează la reducerea bazei valorice a categoriei respective de proprietate.

Dacă reducerea indicată conduce, la sfârșitul perioadei de gestiune, la un rezultat

negativ pe categoria de proprietate, atunci acest rezultat se include în venit, iar

valoarea categoriei respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune

corespunzătoare se egalează cu zero. În cazul înstrăinării autoturismului inclus în

categoria de proprietate cu valoarea stabilită la art.26 alin.(9) lit.b), baza valorică a

categoriei respective de proprietate se reduce cu valoarea rămasă a autoturismului

înstrăinat, determinată pornind de la valoarea cu care acesta a fost inclus în categoria

respectivă. Venitul sau pierderea calculată ca diferență între suma mijloacelor obținute

de la înstrăinarea autoturismului și baza valorică a acestuia se recunoaște drept venit

sau pierdere a perioadei fiscale în care a avut loc înstrăinarea. Baza valorică a

autoturismului reprezintă valoarea acestuia micșorată cu suma uzurii calculate”, art.30

alin.(1) Cod fiscal, care stipulează că „nu se permite deducerea impozitului pe venit,

instituit în prezentul titlu, a penalităților și a amenzilor aferente lui, precum și a

amenzilor și penalităților aferente altor impozite, taxe și plăti obligatorii la buget”, în

scopul tăinuirii obiectului impozabil a dedus în scopuri fiscale cheltuieli legate de

asigurarea și amortizarea a două autoturisme: „Porsche Cayenne” și „Mercedes Benz

Viano”, care nu au fost folosite în activitatea întreprinderii; a reflectat în activitatea

întreprinderii cheltuieli în scopuri fiscale în rezultatul comercializării autoturismului

„Porsche Cayenne” persoanei interdependente Gargalîc Lada - soția fondatorului

Gargalîc Andrei și a autoturismului „Mercedes Benz S class” persoanei

interdependente Gargalîc Andrei; a reflectat cheltuieli privind diferențe negative de

curs valutar pentru împrumuturile ce nu au fost necesare în activitatea întreprinderii

din motiv că creditele și împrumuturile au fost acordate ca împrumuturi altor

întreprinderi fără dobândă, a reflectat dobânzile pentru achitarea leasingului financiar

pentru autoturismele „Porsche Cayenne” și „Mercedes Benz S class”, care nu au fost

11

folosite în activitatea întreprinderii, incluzând în declarațiile cu privire la impozitul pe

venit din activitatea de întreprinzător pentru perioada anilor 2013-2016 a companiei

sus indicate, acte care sunt documente fiscale, a unor date denaturate cu privire la

venituri și cheltuieli, acțiuni intenționate ce a dus la necalcularea și neachitarea

impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător, respectiv s-au eschivat în mod

intenționat de la plata taxelor și impozitelor la bugetul de stat, în sumă totală de

151564 lei, ce constituie proporții mari.

- la data de 20 aprilie 2018, de către avocatul Mîța Oleg în numele inculpatului

Gargalîc Andrei și inculpatul au declarat apel împotriva sentinței, solicitând casarea

acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei în partea casată și pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care din

pedeapsa stabilită să fie exclusă pedeapsa complementară - privarea de dreptul de a

gestiona întreprinderi, societăți comerciale pe un termen de 5 ani, invocând că în speță

instanța urma să aplice prevederile art.79 Cod penal; - astfel, instanța nu a ținut cont

de comportamentul inculpatului după consumarea infracțiunii, în special poziția sa

sinceră față de organul de urmărire penală, contribuția prin declarațiile făcute în

vederea descoperirii faptei și stabilirii altor circumstanțe importante, în special în

parte ce se referă la determinarea cuantumului prejudiciului cauzat în urma acțiunilor

de evaziune fiscală, că a întreprins mai multe acțiuni în vederea achitării integrale a

sumei prejudiciului cauzat în termeni cât mai restrânși; - din momentul reținerii până

la pronunțarea sentinței inculpatul s-a aflat în stare de arest preventiv, durata acestei

măsuri, per total, a depășit 6 luni de zile, iar pe parcursul deținției a suferit mai multe

boli, starea lui de sănătate agravându-se considerabil; - instanța urma să examineze

posibilitatea aplicării pedepsei sub formă de privare de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a desfășura anumită activitate, prin prisma prevederilor art.385 alin.(6)

Cod de procedură penală;

- la data de 20 aprilie 2018, de către avocatul Mîța Oleg în numele inculpatei

Gargalîc Lada și inculpata, solicitând casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei,

rejudecarea cauzei în partea casată și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care față de inculpată să fie aplicată o pedeapsă sub

formă de amendă în mărime de 2512 unități convenționale și să fie exclusă pedeapsa

complementară - privarea de dreptul de a gestiona întreprinderi, societăți comerciale

pe un termen de 3 ani, invocând că instanța i-a aplicat inculpatei o pedepasă prea

aspră; - instanța urma să aplice față de inculpată prevederile art.79 Cod penal; -

instanța nu a ținut cont de faptul că Gargalîc Lada și-a recunoscut vina și a solicitat

examinarea cauzei în procedură simplificată, și astfel mărimea amenzii urma să se

facă luând în considerare prevederile art.244 alin.(2) Cod penal; - în partea pedepsei

complementare, instanța nu a ținut cont de comportamentul inculpatei după

consumarea infracțiunii, în special poziția sa sinceră față de organul de urmărire

penală, contribuția prin declarațiile făcute la descoperirea faptei și stabilirea altor

circumstanțe importante, în special în parte ce se referă la determinarea cuantumului

prejudiciului cauzat în urma acțiunilor de evaziune fiscală; - instanța a omis faptul că

inculpata, în termeni foarte restrânși, a achitat integral prejudiciul cauzat;

- la data de 20 aprilie 2018, de către avocatul Mîța Oleg în numele persoanei

juridice „Club Royal Park Company” SRL și reprezentantul acesteia Dobrotvor Igor,

solicitând casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei în partea

12

casată și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care persoanei juridice „Club Royal Park Company” SRL să-i fie aplicată

pedeapsă penală sub formă de amendă în mărime de 3000 unități convenționale și

excluderea pedepsei complementare – privare de dreptul de a gestiona întreprinderi,

societăți comerciale pe un termen de 3 ani, invocând aceleași argumente ca și în

apelurile declarate în numele inculpaților Gargalîc Andrei și Gargalîc Lada;

- la data de 20 aprilie 2018, de către avocatul Mîța Oleg în numele persoanei

juridice „Cubal-Exim” SRL și reprezentantul acesteia Dobrotvor Igor, solicitând

casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei în partea casată și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

persoanei juridice „Cubal-Exim” SRL să-i fie aplicată pedeapsă penală sub formă de

amendă în mărime de 3000 unități convenționale și excluderea pedepsei

complementare – privare de dreptul de a gestiona întreprinderi, societăți comerciale

pe un termen de 3 ani, invocând aceleași argumente ca și în apelurile declarate în

numele inculpaților Gargalîc Andrei și Gargalîc Lada;

- la data de 21 aprilie 2018, de către inculpata Sturzu Aliona, solicitând casarea

sentinței în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei în partea casată și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

să-i fie aplicată pedeapsă penală sub formă de amendă în mărime de 2512 unități

convenționale, fără aplicarea pedepsei complementare, invocând că instanța i-a aplicat

o pedeapsă prea aspră, scopul pedepsei penale putând fi atins și cu aplicarea unei

pedepse mai blânde; - la stabilirea pedepsei complementare, instanța nu a avut în

vedere prevederile art.79 Cod penal; - instanța nu a ținut cont de faptul că nu are

antecedente penale, anterior nu a fost judecată, este la prima abatere de la legea

penală, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei în procedură

simplificată, se căiește sincer pentru cele comise, fapt demonstrat prin

comportamentul ei pe parcursul procesului penal, că a colaborat activ și cu bună

credință cu organul de urmărire penală, a contribuit la descoperirea și elucidarea

circumstanțelor și faptelor care au constituit obiectul învinuirii, că prin declarațiile

făcute au fost elucidate faptele ce nu erau înțelese și clare organului de urmărire

penală (date contabile) și specialiștilor atrași în procesul penal de la Serviciul Fiscal

de Stat, că anume declarațiile ei au ajutat la constatarea corectă și cu plenitudine a

întregului tablou faptic și au servit sprijin pentru stabilirea exactă și corectă a

cuantumului prejudiciului cauzat, natura încălcărilor din evidența contabilă,

descifrarea și clasificarea taxelor și impozitelor neachitate conform legii, și că anume

datorită implicării și atitudinii pe care a avut-o în cadrul procesului de urmărire penală

a fost stabilit adevărul și încheiată urmărirea penală în termen rezonabil, fiind

economisit timpul, resursele umane și financiare, că a fost achitat integral prejudiciul

cauzat prin infracțiune și că nu a acționat pe cont propriu, și nu a avut beneficii din

acțiunile săvârșite, acționând la indicația factorilor săi de decizie; - de asemenea

instanța nu a avut în vedere că o altă profesie decât cea de contabil, nu are, precum și

alte abilități profesionale, decât cele obținute în domeniul profesiei obținute, iar

privarea de dreptul de a presta activitatea sa profesională o privează de dreptul

fundamental garantat de Constituție - dreptul la muncă, precum și de posibilitatea de a

se întreține, adică de o sursă de existență; - încasarea cheltuielilor de judecată din

contul ei este inechitabilă, deoarece salariul mediu pentru participarea procurorului în

procesul penal nu este inclus în art.228 alin.(1) Cod de procedură penală, iar

13

consumabilele solicitate de către procuror - costul materialelor care au fost utilizate,

potrivit aceluiași articol, se compensează doar expertului și specialistului; - totodată,

dacă instanța de judecată, potrivit art.229 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală,

dispune plata cheltuielilor judiciare din contul inculpatului, acestea urmează a fi

dispuse spre încasare în limitele legii, fără a crea o povară inechitabilă și neîntemeiată

(în afara legii) pentru condamnat, iar în speță, prin dispunerea încasării în mod solidar

de la ea a cheltuielilor judiciare, solicitate de către procuror, și anume a sumei de 5720

lei, ce constituie cheltuieli pentru interpret la acțiuni de urmărire penală cu

participarea învinuiților (11 ore) și traducerile actelor procesuale în privința

învinuiților (12 file - ordonanțe de punere sub învinuire) efectuată în cadrul urmăriri

penale, instanța a emis o soluție inechitabilă și neîntemeiată, or ea nu a beneficiat de

așa servicii, acțiunile procesuale în privința ei fiind efectuate fără participarea

interpretului.

3.1. În cadrul examinării cauzei în ordine de apel apelanții sus-numiți au depus

apeluri suplimentare, după cum urmează:

- la data de 11 septembrie 2018, de către avocatul Mîța Oleg în numele

inculpaților Gagarlîc Andrei, Gagarlîc Lada, „Club Royal Park Company” SRL,

„Cubal-Exim” SRL și inculpații, solicitând casarea integrală a sentinței în temeiul

art.10 Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care procesul penal să fie încetat în baza art.275

pct.9) Cod de procedură penală, invocând că acțiunile inculpaților au fost calificate

drept evaziunea fiscală comisă de un grup criminal organizat, având ca formă de

comitere a faptei acțiunile, precum includerea în documentele contabile, fiscale și

financiare a unor date denaturate privind veniturile și cheltuielile, prin tăinuirea unor

obiecte impozabile. Prin modificările introduse în Codul penal prin Legea nr.179 din

26.07.18, au fost decriminalizate unele forme de comitere ale infracțiunii de evaziune

fiscală, cu introducerea unor modalități noi de comitere a acestei fapte. Astfel,

legiuitorul în mod esențial a redus formele de comitere a acestor fapte infracționale,

așa încât nu orice acțiune de includerea în documentele contabile, fiscale sau

financiare a unor date denaturate privind veniturile sau cheltuielile, ci doar includerea

intenționată în documentele contabile, fiscale și/sau financiare, inclusiv în cele

electronice, a unor date vădit denaturate privind veniturile sau cheltuielile care nu au

la bază operațiuni reale ori care au la bază operațiuni ce nu au existat. Cu referire la

speța din respectiva cauză penală, acțiunile incriminate inculpaților – prezentarea

datelor contabile denaturate cu privire la venituri și cheltuieli nu mai constituie o

infracțiune. De asemenea, legiuitor a stabilit clar prescripția termenului de tragere la

răspundere penală pentru infracțiunea de evaziune fiscală, și anume de un an. Prin

decizia SFS nr.59 din 14.03.2018, emisă în baza actului controlului fiscal nr.5-65958

1 din 16.02.2018, în privința ÎCS „Club Royal Parc Company” SRL, s-a dispus

calcularea sumelor neachitate la buget. În acest sens, apelanții au precizat că

contribuțiile de asigurări sociale de stat nu fac parte din sistemul național de impozite

și la acel moment nu erau incluse în prevederile art.244 Cod penal ca acțiune de

evaziune fiscală. Mai mult, potrivit art.1 al Legii privind sistemul public de asigurări

sociale, contribuție de asigurări sociale este suma datorată în mod obligatoriii de

participant la sistemul public de asigurări sociale. Prin urmare, sumele calculate în

urma controlului fiscal în mărime de 405157 lei cu titlul de prime de asigurare

obligatorii de asistență medicală, 735824 lei cu titlul de contribuții de asigurări sociale

14

de stat obligatorii virate de angajator, precum și 191957 lei cu titlul de contribuții de

asigurări sociale de stat obligatorii la momentul comiterii faptelor incriminate nu au

făcut parte din obiectul infracțiunii imputate și urmează a fi excluse de către instanță.

De asemenea, prin actul controlului fiscal nr.5-659581 din 16.02.2018, întocmit în

privința ÎCS „Club Royal Parc Company” SRL, acțiunile de evaziune fiscală au avut

loc în privința mai multor tipuri de impozite și în diferite perioade de timp. Respectiv,

neachitarea impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător în mărime de 605063

lei a avut loc în perioada A/2013 - 350139 lei și A/2014 254924 lei. Rezultă că, pentru

aceste tipuri de impozite, faptele nu pot fi apreciate ca evaziune fiscală întrucât nu a

fost depășit plafonul minim, stabilit de lege, iar un simplu calcul demonstrează cu

desăvârșire că, dacă întreaga perioada de evaziune fiscală, inclusă în rechizitoriu, este

împărțită la anii fiscali vizați în actul de învinuire, atunci pentru fiecare din acești ani

cuantumul sumei impozitelor și taxelor ce nu au fost achitate în bugetul de stat nu va

depăși sumele calculate în baza salariului mediu pe economie prognozat pentru anul

în care a fost comisă fapta;

- la data de 12 septembrie 2018, de către inculpata Sturzu Aliona solicitând

casarea integrală a sentinței în temeiul art.10 Cod penal, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

procesul penal să fie încetat în baza art.275 pct.9) Cod de procedură penală, invocând

că prin Legea nr.179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, au fost operate

modificări la Codul penal, prin care au fost modificată latura obiectivă a infracțiunii

prevăzute de art.244 Cod penal. Astfel, după noile modificări, o persoană poate fi

trasă la răspundere penală pentru evaziune fiscală doar dacă suma cumulativă

impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuției de asigurări sociale de stat

obligatorii sau primei de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente unui an

fiscal depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate. Dacă în cursul

unui an fiscal, suma cumulativă a impozitelor neachitate în rezultatul evaziunii fiscale

nu atinge pragul de 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, faptele

respective nu constituie infracțiune. În cauza penală de față, în conformitate cu actul

de control fiscal nr.5-659581, prelungit pe formularele 5-659582, 5-659583, 1-

748614, 1-748615 și 1-748616 din 16.02.2018 suma cumulativă a impozitelor și

taxelor neachitate pe toate perioadele (anii fiscali 2013, 2014, 2015, 2016, 2017)

constituie un cuantum sub nivelul cuantumului care stă la baza calificării infracțiunii

de evaziune fiscală. Potrivit deciziei SFS nr.59 din 14.03.2018, emisă în privința ÎCS

„Club Royal Parc Company” SRL sunt indicate sumele cumulative pentru întreaga

perioadă supusă controlului (A/2013-A/2017), perioadă inclusă în învinuirea înaintată.

La momentul comiterii faptei incriminate, art.244 Cod penal, la elementele laturii

obiective prevedea în mod expres sintagma „dacă suma impozitului care trebuia să fie

plătit depășește”. Prin modificarea normei penale, legiuitorul a completat această

sintagmă cu noi tipuri de plăti față de bugetele de stat, și anume: taxe prevăzute de

Codul fiscal, contribuție de asigurări sociale de stat obligatorii, primă de asigurare

obligatorie de asistență medicală. Astfel, evaziunea fiscală în privința taxelor

prevăzute de Codul fiscal, contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și

primei de asigurare obligatorie de asistență medicale a fost incriminată prin lege din

data de 17.08.2018. Or, noțiunea de impozit are definire exactă, prevăzută de Codul

Fiscal, iar tipurile impozitelor sunt prevăzute în mod exhaustiv în art.5 Cod fiscal.

15

2018, apelurile, inclusiv cele suplimentare, au fost admise, casată sentința, inclusiv

din oficiu în baza art.409 alin.(2) Cod penal, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

Procesul penal intentat în privința inculpaților Gargalîc Andrei în baza art.42

alin.(3), 46, 244 alin.(2) lit.b) Cod penal, Gargalîc Lada în baza art.42 alin.(2), 46, 244

alin.(2) lit.b) Cod penal, Sturzu Aliona în baza art.42 alin.(2), 46, 244 alin.(2) lit.b)

Cod penal, „Club Royal Park Company” SRL în baza art.46, 244 alin.(2) lit.b) Cod

penal și „Cubal Exim” SRL în baza art.46, 244 alin.(1) Cod penal, a fost încetat pe

motiv că există alte circumstanțe care exclud pornirea urmăririi penale și tragerea la

răspunderea penală.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că cercetarea judecătorească s-a

efectuat în procedură simplificată în baza probelor administrate în faza de urmărire

penală și că sentința este contestată în sensul că prevederile art.244 Cod penal au fost

modificate prin Legea nr.179 din 26.07.18, procesul penal urmând a fi încetat în

temeiul art.275 pct.9) Cod de procedură penală.

Astfel, instanța de apel având în vedere că noul text al art.244 Cod penal,

introdus prin art.IV pct.11) din Legea nr.179 din 26.07.18, în vigoare din 17.08.2018,

prevede la alineatul unu și doi pedepse penale mai blânde, precum și că însăși

conținutul acestei norme este mai blând, stabilind un plafon mai înalt al prejudiciului

material cauzat bugetului de stat, ținând cont de prevederile art.8 și 10 Cod penal, a

considerat că față de inculpați urmează a fi aplicate anume prevederile art.244 Cod

penal, în vigoare din 17.08.2018, introduse prin Legea nr.179 din 26.07.18.

Or, potrivit acestuia, pentru ca fapta să constituie infracțiune, suma cumulativă

a impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuției de asigurări sociale de stat

obligatorii sau primei de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente unui an

fiscal trebuie să depășească 50 de salarii medii lunare pe economie prognozate

(alin.(1) al art.244 Cod penal) sau 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate

(alin.(2) al art.244 Cod penal).

Consecvent, potrivit Hotărârii Guvernului nr.951 din 20.12.2012 privind

aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul

2013, cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2013 a

fost de 3850 lei, potrivit Hotărârii Guvernului nr.1000 din 13.12.2013 - cuantumul

salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2014 a fost de 4225 lei,

potrivit Hotărârii Guvernului nr.974 din 04.12.2014 - cuantumul salariului mediu

lunar pe economie, prognozat pentru anul 2015 a fost de 4500 lei, potrivit Hotărârii

Guvernului nr.879 din 23.12.2015 - cuantumul salariului mediu lunar pe economie,

prognozat pentru anul 2016 a fost de 5050 lei și potrivit Hotărârii Guvernului nr.1233

din 09.11.2016 - cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru

anul 2017 a fost de 5600 lei.

Pentru ca fapta inculpaților să poată fi calificată drept evaziune fiscală, conform

art.244 alin.(1) Cod penal, suma cumulativă a impozitului, taxei prevăzute de Codul

fiscal, contribuției de asigurări sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare

obligatorie de asistență medicală aferente anului fiscal 2013 trebuie să depășească

suma de 192500 lei, pentru anul fiscal 2014 - 211250 lei, pentru anul fiscal 2015 -

225000 lei, pentru anul fiscal 2016 - 252500 lei și pentru anul fiscal 2017 - 280000

lei, iar pentru încadrarea acțiunilor inculpaților în baza art.244 alin.(2) lit.b) Cod

penal, suma cumulativă a impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuției de

16

asigurări sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare obligatorie de asistență

medicală aferente anului fiscal 2013 trebuie să depășească suma de 385000 lei, pentru

anul fiscal 2014 - 422500 lei, pentru anul fiscal 2015 - 450000 lei, pentru anul fiscal

2016 - 505000 lei și pentru anul fiscal 2017 - 560000 lei.

În contextul expus, instanța de apel a precizat că în conformitate cu actul de

control fiscal nr.5-659581, prelungit pe formularele 5-659582, 5-659583, 1-748614,

1-748615 și 1-748616 din 16.02.2018, suma cumulativă a impozitelor și taxelor

neachitate de către „Club Royal Park Company” SRL pe toate perioadele - anii fiscali

2013, 2014, 2015, 2016, 2017 – nu atinge plafonul minim prevăzut de art.244 alin.(1)

Cod penal și în conformitate cu prevederile art.275 pct.9), 332 alin.(1) și 391 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală, procesul penal urmează să fie încetat, pe motiv că

există alte circumstanțe care exclud pornirea urmăririi penale și tragerea la

răspunderea penală.

Totodată, instanța de apel a menționat că inculpații au înlăturat încălcările

imputate în speță, recuperând integral prejudiciul cauzat.

recurs ordinar procurorul care, indicând temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6),

7), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia și dispunerea rejudecării

cauzei în aceeași instanță de apel, pe motiv că hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția; - decizia instanței nu conține fondul apelului și

temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelurilor, precum și motivele

adoptării soluției; - instanța a admis o cale de atac neprevăzută de lege sau apelul a

fost introdus tardiv; - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - instanța de

apel a admis apelurile suplimentare contrar prevederilor art.402 alin.(4) și (5) Cod de

procedură penală; - soluția instanței de apel nu are suport legal, alegațiile instanței

fiind preluate din apelurile suplimentare; - instanța nu a făcut nicio mențiune cu

referire la suma evaziunii fiscale, or, anume această circumstanță constituie temelia

deciziei de încetare a procesului penal; - și-a pronunțat hotărârea fără a soluționa

fondul apelurilor, fără aprecierea acțiunilor inculpaților din perspectiva încadrării

acestora în baza alin.(1) art.244 Cod penal, limitându-se doar la constatarea lipsei

laturii obiective; - instanța eronat a constatat că suma obligației fiscale nu este

suficientă pentru ca fapta să fie încadrată în baza art.244 Cod penal; - a omis să se

expună referitor la existența unei posibile componențe de contravenție fiscală, din

moment ce a constatat existența unei evaziuni fiscale într-o sumă oarecare, dar care nu

atinge plafonul minim prevăzut de norma penală pre-citată; - instanța a interpretat

eronat prevederile art.10 alin.(1) Cod penal și greșit a conchis că prin Legea nr.179

din 26.07.2018 a fost dezincriminată fapta imputată inculpaților, or, indiferent de

modalitatea calculării sumei cumulative a obligațiilor fiscale, pentru fiecare an fiscal

în parte sau pentru toată perioada în care a fost comisă infracțiunea de evaziune

fiscală, componența de infracțiune după operarea noilor modificări a rămas aceeași.

dosarului și motivele invocate, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

17

În susținerea recursului, recurentul invocă temeiurile prevăzute de art.427

alin.(1) pct.6), 7), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, instanța a admis o cale de atac neprevăzută de lege, precum și

atunci când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Astfel, cu referire la argumentul recurentului, precum că instanța a admis o cale

de atac neprevăzută de lege, Colegiul penal consideră că acesta nu este întemeiat.

Motivul pentru care recurentul a invocat acest temei de recurs este faptul că

instanța de apel a admis apelurile suplimentare contrar prevederilor art.402 alin.(4) și

(5) Cod de procedură penală.

În viziunea recurentului, reieșind din prevederile acestor norme, apelurile

suplimentare declarate în respectiva cauză penală nu întrunesc condițiile de

admisibilitate stabilite în textul normelor. Însă, recurentul nu a luat în considerare că

apelurile suplimentare au fost depuse ca urmare a modificării articolului Codului

penal în baza căruia inculpații au fost recunoscuți vinovați, creându-le o posibilă

situație mai favorabilă.

Or, art.244 Cod penal a fost modificat prin Legea pentru modificarea unor acte

legislative nr.179 din 26.07.18, în vigoare din 17.08.2018.

Potrivit materialelor cauzei, inițial sentința a fost contestată cu apeluri, în partea

stabilirii pedepselor penale, de către avocatul Mîța Oleg în numele inculpaților

Gargalîc Andrei, Gargalîc Lada, „Club Royal Park Company” SRL, „Cubal-Exim”

SRL și inculpații, precum și de către inculpata Sturzu Aliona, la 20 și respectiv, 21

aprilie 2018 – date anterioare modificărilor operate prin Legea nr.179 din 26.07.18.

La data de 11 și 12 septembrie 2018, posterior intrării în vigoare a Legii

nominalizate, apelanții enumerați supra au declarat împotriva sentinței recursuri

suplimenare, invocând anume intervenția acestei Legi și prin urmare, instanța de apel

corect a admis spre examinare apelurile suplimentare declarate de către sus-numiții.

Cu referire la argumentele recursului, potrivit cărora hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită, instanța de recurs menționează următoarele.

Potrivit art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

Potrivit art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal sesizează că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au

fost respectate întocmai de către instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel.

Or, instanța a conchis că suma cumulativă a impozitelor și taxelor neachitate pe

toate perioadele – anii fiscali 2013, 2014, 2015, 2016, 2017 – nu atinge plafonul

minim prevăzut de art.244 alin.(1) Cod penal, fără a indica care este anume această

sumă, stabilită în condițiile articolului citat.

Astfel, Colegiul penal menționează că potrivit art.244 alin.(1) Cod de procedură

penală, se consideră evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor

prin includerea intenționată în documentele contabile, fiscale și/sau financiare,

18

inclusiv în cele electronice, a unor date vădit denaturate privind veniturile sau

cheltuielile care nu au la bază operațiuni reale ori care au la bază operațiuni ce nu au

existat, fie prin tăinuirea intenționată a unor obiecte impozabile, acte contabile, fiscale

și/sau financiare, dacă suma cumulativă a impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal,

contribuției de asigurări sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare obligatorie

de asistență medicală aferente unui an fiscal depășește 50 de salarii medii lunare pe

economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul

săvârșirii faptei, iar în cazul alin.(2) al aceluiași articol – 100 de salarii medii lunare

pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul

săvârșirii faptei.

Reieșind din prevederile acestei norme, pentru încadrarea acțiunilor persoanei

inculpate, în infracțiunea respectivă, suma impozitelor, taxelor prevăzute de Codul

fiscal, contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii sau a primelor de asigurare

obligatorie de asistență medicală, trebuie:

- să fie cumulative;

- aferente unui an fiscal;

- să depășească 50 și respectiv, 100 de salarii medii lunare pe economie

prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr.951 din 20.12.2012 privind aprobarea

cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2013,

cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2013 a fost de

3850 lei, potrivit Hotărârii Guvernului nr.1000 din 13.12.2013 - cuantumul salariului

mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2014 a fost de 4225 lei, potrivit

Hotărârii Guvernului nr.974 din 04.12.2014 - cuantumul salariului mediu lunar pe

economie, prognozat pentru anul 2015 a fost de 4500 lei, potrivit Hotărârii

Guvernului nr.879 din 23.12.2015 - cuantumul salariului mediu lunar pe economie,

prognozat pentru anul 2016 a fost de 5050 lei și potrivit Hotărârii Guvernului nr.1233

din 09.11.2016 - cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru

anul 2017 a fost de 5600 lei.

Instanța de apel, făcând referire la prevederile art.422 alin.(1) Cod penal în

cumul cu Hotărârile Guvernului enumerate mai sus, a stabilit că pentru ca fapta

inculpaților să poată fi calificată drept evaziune fiscală, conform art.244 alin.(1) Cod

penal, suma cumulativă a impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuției de

asigurări sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare obligatorie de asistență

medicală aferente anilor fiscali: - 2013 - trebuie să depășească suma de 192500 lei; -

2014 - 211250 lei; - 2015 - 225000 lei; - 2016 - 252500 lei; - 2017 - 280000 lei, iar

pentru încadrarea acțiunilor inculpaților în baza art.244 alin.(2) lit.b) Cod penal, suma

cumulativă a impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuției de asigurări

sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare obligatorie de asistență medicală

aferente anilor fiscali: - 2013 - trebuie să depășească suma de 385000 lei; - 2014 -

422500 lei; - 2015 - 450000 lei; - 2016 - 505000 lei; - 2017 - 560000 lei.

Însă, din textul deciziei instanței de apel nu este clar cum instanța a ajuns la

concluzia că suma cumulativă a impozitelor și taxelor neachitate de către inculpați nu

atinge plafonul minim prevăzut de art.244 Cod penal, din moment ce nu a făcut

referire la nici o cifră, adică nu a stabilit care este această sumă, precum nu este clar

nici cum a fost calculată suma pe care a catalogat-o ca fiind mai mică, este ea

cumulativă și aferentă fiecărui an fiscal (în speță - 2013, 2014, 2015, 2016, 2017), așa

19

cum prevede art.244 Cod penal, sau este cumulativă și aferentă pentru întreaga

perioadă 2013-2017, circumstanță imperativă pentru încadrarea juridică corectă a

faptei.

Totodată, stabilind că suma cumulativă a impozitelor și taxelor neachitate nu

atinge plafonul minim prevăzut de art.244 alin.(1) Cod penal, motiv pentru care, în

temeiul art.332 Cod de procedură penală, a dispus încetarea procesului penal, instanța

de apel nu a dat apreciere juridică faptelor imputate inculpaților prin actul de

învinuire, pentru care de altfel, aceștia și-au recunoscut vina, solicitând examinarea

cauzei penale în procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală.

Având în vedere cele descrise supra, Colegiul penal conchide că instanța de apel

a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, fapt

prin care a admis eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală.

Subsecvent, potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea

casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel.

Având în vedere că erorile de drept menționate nu pot fi corectate de către

instanța de recurs, decizia instanței de apel în respectiva cauză urmează a fi casată, cu

dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art.436 Cod de procedură penală, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de

apel și recurs, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să

aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate

cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau

lipsa elementelor infracțiunii imputate, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei, să-și argumenteze clar concluziile, ținând cont

de motivele casării deciziei recurate, să respecte prevederile art.394, 414 Cod de

procedură penală și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală,

întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură

penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale Barbalat Nadejda, casează

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2018, în

cauza penală în privința inculpaților Cargalîc Andrei, Cargalîc Lada, Sturzu Aliona,

persoana juridică „Club Royal Park Company” SRL și persoana juridică „Cubal-

Exim” SRL și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Decizia motivată, pronunțată la data de 06 iunie 2019.

20

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Victor Boico

Nadejda Toma

Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

21