1ra-44/2019 — Art. 287 alin. 2 lit. b, 152 alin. 2 lit. e Cp

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 12 martie 2018, Chiorescu Aureliu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal și condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la o pedeapsă în formă de amendă în mărime de 800 unități convenționale, ceia ce constituie 16000 lei, fiindu-i explicate prevederile art. 64 alin. (31) Cod penal, dreptul de achitare a jumătate din amendă, dacă o achită în termenul de 72 de ore și în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal a fost condamnat la o pedeapsă în formă de închisoare, pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul, art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Chiorescu Aureliu i s-a stabilit pedeapsa 1 definitivă în formă de închisoare, pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis și amendă în mărime de 800 unități convenționale, ceia ce constituie 16000 lei. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii stabilită lui Chiorescu Aureliu a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani și nu va fi executată dacă condamnatul în termenul de probațiune nu va comite o nouă infracțiune și prin purtare exemplară va confirma încrederea ce i s-a acordat. Prin aceiași sentință, Cebotari Vadim a fost recunoscut vinovat de comiterea de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal și condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la o pedeapsă în formă de amendă în mărime de 750 unități convenționale, ceia ce constituie 15000 lei, fiindu-i explicate prevederile art. 64 alin. (31) Cod penal, dreptul de achitare a jumătate din amendă, dacă o achită în termenul de 72 de ore și în baza art. 152 alin. (2), lit. e) Cod penal a fost condamnat la o pedeapsă în formă de închisoare, pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul, art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Cebotari Vadim i s-a stabilit pedeapsa definitivă în formă de închisoare, pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis și amendă în mărime de 750 unități convenționale, ceia ce constituie 15000 lei. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii stabilită lui Cebotari Vadim a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani și nu va fi executată dacă condamnatul în termenul de probațiune nu va comite o nouă infracțiune și prin purtare exemplară va confirma încrederea ce i s-a acordat. Prin aceiași sentință a fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Mihail Malai.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt că, Chiorescu Aureliu, la data de 25 aprilie 2014, aproximativ orele 17.00, împreună și de comun acord cu Cebotari Vadim, aflându-se la terasa „Lazur-Lazurit”, din str. Valea Crucii, 2/2, mun. Chișinău, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, încâlcând grosolan ordinea publică printr-un cinism și obrăznicie deosebită au inițiat un conflict cu Malai Mihail, numindu-l cu cuvinte necenzurare în prezența altor persoane, după care în mod intenționat au aplicat violența fizică față de ultimul, manifestată prin mai multe lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i dureri fizice și diferite vătămări corporale. Astfel, instanța de fond a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Chiorescu Aureliu, a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, individualizată prin „huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvîrșite de două persoane”. 2 Tot el, la data de 25 aprilie 2014, pe la orele 17.00, împreună și de comun acord cu Cebotari Vadim, în timp ce se aflau la terasa „Lazur-Lazurit”, din str. Valea Crucii, 2/2, mun. Chișinău, au inițiat fără nici un motiv un conflict cu Malai Mihail, aplicând intenționat față de acesta violența fizică, manifestată prin mai multe lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i ultimului, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1735/D din 30 iulie 2014, raportului de expertiză medico-legală 2577/D din 05 noiembrie 2014, și conform raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 75, din 16 martie 2015, leziuni corporale sub formă de fractură închisă a maleolei laterale a gleznei drepte cu deplasare complicată cu leziunea ligamentului deltoid a gleznei drepte, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice indirecte, ca rezultat a rotirii forțate a plantei în articulația talocrarală, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare medie. Astfel, instanța de fond a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Ciorescu Aureliu, a comis infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, individualizată prin „vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglare îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime din capacitatea de muncă, săvîrșite de două persoane”. Inculpatul, Cebotari Vadim, la data de 25 aprilie 2014, aproximativ orele 17.00, împreună și de comun acord cu Chiorescu Aureliu, aflându-se la terasa „Lazur-Lazurit”, din str. Valea Crucii, 2/2, mun. Chișinău, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, încâlcând grosolan ordinea publică printr-un cinism și obrăznicie deosebită, au inițiat un conflict cu Malai Mihail, numindu-l cu cuvinte necenzurare în prezența altor persoane, după care în mod intenționat au aplicat violența fizică față de ultimul, manifestată prin mai multe lovituri cu mîinile și picioarele peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i dureri fizice și diferite vătămări corporale. Astfel, instanța de fond a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Cebotari Vadim, a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, individualizată prin „huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvîrșite de două persoane”. Tot el, la data de 25 aprilie 2014, pe la orele 17.00, împreună și de comun acord cu Chiorescu Aureliu, în timp ce se aflau la terasa „Lazur-Lazurit”, din str. Valea Curcii, 2/2, mun. Chișinău, au inițiat fără nici un motiv un conflict cu Malai Mihail, aplicând intenționat față de acesta violența fizică, manifestată prin mai multe lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i ultimului, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1735/D din 30 iulie 2014, raportului de expertiză medico-legală nr. 2577/D din 05 3 noiembrie 2014 și conform raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 75 din 16 martie 2015, leziuni corporale sub formă de fractură închisă a maleolei laterale a gleznei drepte cu deplasare complicată cu leziunea ligamentului deltoid a gleznei drepte, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice indirecte, ca rezultat a rotirii forțate a plantei în articulația talocrarală, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare medie. Astfel, instanța de fond a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Cebotari Vadim, a comis infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, individualizată prin „vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglare îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime din capacitatea de muncă, săvârșite de două persoane”.

Procurorul a contestat sentința cu apel, solicitând casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Central din data de 12 martie 2018 pe motivul blândeții acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu recunoașterea culpabilității inculpatului, Chiorescu Aureliu, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani în penitenciar de tip semiînchis. A recunoaște vinovat pe Chiorescu Aureliu de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 900 unități convenționale. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, definitiv a-i stabili lui Chiorescu Aureliu pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, în penitenciar de tip închis și amendă în mărime de 900 unități convenționale. A recunoaște vinovat pe Cebotari Vadim de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani în penitenciar de tip semiînchis. A recunoaște vinovat pe Cebotari Vadim de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800 unități convenționale. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, definitiv a-i stabili lui Cebotari Vadim pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, în penitenciar de tip semiînchis și amendă în mărime de 800 unități convenționale. În susținerea apelului depus, procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Liliana Verdeș, a indicat că în conformitate cu principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, astfel la stabilirea pedepsei instanța de judecată urma să țină cont de faptul că ambilor inculpați le sunt incriminate comiterea infracțiunilor ce fac parte din categoria infracțiunilor grave, motivul și scopul 4 celor comise, persoana celui vinovat, instanța a neglijat faptul că inculpatul, Cebotari Vadim, la momentul comiterii infracțiunilor, cât și până în prezent deține funcția de polițist și în virtutea obligațiunilor sale funcționale are obligația de a curma și preîntâmpina acțiuni infracționale, iar inculpatul Chiorescu Aurel, anterior a fost atras la răspundere penală și reieșind din faptele incriminate concluziile necesare nu le-a făcut, ambii inculpați nu au recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate deși în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești au fost acumulate probe pertinente și concludente ce dovedesc vinovăția acestora, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. 3.1. Avocatul, Grigore Sarsaman, în interesele părții vătămate, Mihail Malai, declarând apel a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 12 martie 2018 cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanța prin care lui Chiorescu Aureliu și Cebotari Vadim să le fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare cu excluderea art. 90 Cod penal și admiterea acțiunii civile cu stabilirea cuantumului despăgubirilor. În susținerea apelului depus, avocatul Grigore Sarsaman, în interesele părții vătămate Mihail Malai, a invocat că la stabilirea pedepsei acuzatorul de stat a solicitat stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani închisoare cu executare și amendă penală. Partea apărării de asemenea a solicitat stabilirea pedepsei cu închisoare cu executare. Instanța de fond nu a luat în considerație că Chiorescu Aureliu anterior a mai fost condamnat penal, iar Cebotari Vadim fiind polițist în afara serviciului a aplicat violență fizică și psihică asupra părții vătămate prin urmare a încălcat nu numai legea penală, dar și normele codului deontologic al polițistului. Faptul că ambii nu recunosc vina în comiterea infracțiunii, nu au recuperat prejudiciul moral cauzat, pedeapsa condiționată pronunțată în privința acestora este una prea blândă, iar scopul legii penale de corectare și reeducare a condamnaților nu va fi atins. Solicită Colegiului să se pronunțe și asupra cuantumului acțiunii civile înaintate de partea vătămată. 3.2. Inculpatul Cebotari Vadim și avocatului Angela Capmoale în numele inculpatului Cebotari Vadim în apelul suplimentar au solicitat casarea integrală sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 12 martie 2018 cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanța de achitare a lui Cebotari Vadim, în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) și 152 alin. (2) lit. e) Cod penal din motiv că nu există faptul infracțiunii. În susținerea apelului depus de inculpatul Cebotari Vadim și apelul suplimentar al avocatului Angela Capmoale, în interesele inculpatului Cebotari Vadim, s-a invocat că Cebotari Vadim este nevinovat în comiterea faptelor imputate, iar faptul infracțiunii (atât huliganism, cât și cauzarea de leziuni corporale medii pretinsei victime) în realitate nu a avut loc ci din contra, anume Malai Mihail, aflându-se la terasa „Lazur-Lazurit” la 25 aprilie 2014 circa la orele 5 17.00, fiind în stare de ebrietate, a inițiat un conflict cu Chiorescu Aureliu (cu care se cunoșteau) din cauza instalării de către ultimul a unui gard pe care Malai Mihail a declarat că îl v-a scoate. Deoarece Malai Mihail se comporta agresiv, martorul Gașper Daniel, care stătea cu el la masă, l-a luat pe Malai Mihail acasă. Iar peste vre-o 10-15 minute Malai Mihail special s-a întors în bar, pentru a iniția conflict cu Chiorescu Aureliu, fiind și mai agresiv, foarte agitat, murdar, și adresându-se către Chiorescu cu cuvinte urâte și necenzurate având un comportament inadmisibil în public. El și Chiorescu Aureliu a încercat să-l liniștească fără a-i aplica forța fizică. La un moment dat, când s-a întors spre Chiorescu Aureliu și înapoi, spre Malai Mihail a văzut că acesta era jos și striga tare, iar barmanul a chemat paza și ambulanța. Cebotari Vadim nu a comis nici o acțiune huliganică și nu a aplicat careva lovituri lui Malai Mihail, fapt confirmat atât de inculpatul Chiorescu Aureliu, cât și martorii Solomon Mariana (barman), Gașper Daniel și Dubița Ludmila. Pe toată durata urmăririi penale și examinării cauzei în fond, atât el, cât și Chiorescu Aureliu au dat aceleași declarații, exhaustive și consecutive, a colaborat activ cu organele de urmărire penală în vederea elucidării adevărului; -ordinea publică a fost încălcată în cel mai grosolan mod de către Malai Mihail pe care doar a încercat să-l calmeze. Însăși instanța de fond constată comportamentul inadmisibil al lui Malai Mihail (confirmat de martorul, Solomon Mariana) și starea sa de ebrietate în momentul conflictului (fapt confirmat atât de martorul Solomon Mariana, cât și de certificatul eliberat de instituția medicală, ce confirmă starea pacientului la momentul internării), poziția sa activă în conflict - însăși Malai Mihail, cu toate că a fost luat din bar de către martorul Gașper Daniel, pentru a se liniști acasă), singur s-a întors în bar pentru a continua conflictul inițiat tot de el, comportându-se provocator și agresiv amenințîndu-l pe Chiorescu Aureliu cu răfuiala fizică cu ajutorul prietenilor săi care chipurile trebuiau să vină. Însă instanța a enunțat că toate acestea nu îndreptățesc inculpații să-i aplice samavolnic lovituri chiar și persoanei aflate în asemenea stare, considerând că această urmează a fi luat în considerare la individualizarea pedepsei. Faptul comportamentului huliganic și a stării sale de ebrietate, cât și coordonării slabe a acțiunilor pretinsei victime a fost dovedit pe deplin prin probe suficiente, veridice, pertinente și admisibile, faptul comportamentului huliganic din partea inculpaților nu a fost probat. Faptul că pretinsa victimă, fiind în stare de ebrietate și necoordonîndu-și bine mișcările a căzut, rezultând cu fractura maleolei gleznei (care conform concluziilor medicilor legiști este una specifică, neputând fi cauzată ca urmare a loviturilor, ci în rezultatul plasării incorecte a tălpii pe suprafața de suport (raportul de expertiză nr.2577/D din 05 noiembrie 2014), ceea ce evident coincide cu circumstanțele cazului - Malai Mihail era în stare de ebrietate și nu-și coordona bine mișcările corpului; - apelanții au mai indicat că instanța practic integral își întemeiază soluția pe concluziile raportului de expertiză medică legală în comisie nr.75 din 25 martie 2015 care a avut drept scop să înlăture anumite neclarități între raportul de expertiză primară nr. 1735/D din 30 iulie 2014 și cea nr.2577/D din 6 05 noiembrie 2014 însă, din contra, a creat niște concluzii noi, care nu se știe pe ce s-au întemeiat și anume - concluzia comisiei de experți precum că volumul și caracterul lezional din regiunea gleznei drepte nu corespund (în circumstanțele descrise) mecanismului de formare a fracturii maleolei laterale cu leziunea ligamentului deltoid; - sentința este una neîntemeiată urmând a fi casată și deși conține argumente care într-un fel sau altul explică soluția adoptată, în realitate instanța de fond a făcut o selectare a probelor punând la bază condamnării cele pe care le-a considerat că dovedesc comiterea faptelor imputate și vinovăția inculpaților, neanalizând în mod suficient și necoroborând probele în apărare cu cele în acuzare, care se contrazic între ele, adoptând o sentință aparent motivată, însă eronată în fond; - concluziile expuse în raportul de expertiză primar nr. 1735/D din 30 iulie 2014 și în raportul de expertiză în comisie nr.75 din 16 martie 2015 nu stabilesc sigur și categoric că fractura maleolei laterale a gleznei drepte a părții vătămate Malai Mihail, ar fi provocată de lovituri directe în această regiune a piciorului; - lipsa motivării nu permite să urmărească cum instanța a ajuns la concluzia de a nu audia experții, lăsând necunoscute temeiurile și motivele de care s-a condus ceea ce nu îi dă posibilitate să le combată în apel cu contraargumente; - audierea experților va elucida chestiunile ce țin de contradicțiile/neclaritățile existente în rapoartele de expertiză medico-legală și pînă la urmă va reconfirma că acești experți nu au concluzii certe referitor la cauzele fracturii maleolei laterale a gleznei drepte a părții vătămate Malai Mihail. 3.3. Avocatul Serghei Canțer în numele inculpatului Chiorescu Aureliu, declarând apel a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 12 martie 2018, prin care Chiorescu Aureliu a fost recunoscut culpabil și condamnat în baza art. 287 alin. (2) Cod penal la amendă în mărime de 16000 lei; art. 152 al. 2 lit. e) Cod penal - 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal, cu suspendarea executării pedepsei, stabilindu-i-se un termen de probațiune de 3 ani și adoptarea unei decizii, potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care Chiorescu Aureliu să fie achitat, deoarece în acțiunile acestuia lipsesc elementele infracțiunilor încriminate. În susținerea apelului depus avocatul, Serghei Canțer, în interesele inculpatului Chiorescu Aureliu, a invocat că instanța de fond a ignorat declarațiile inculpatului Chiorescu Aureliu și ale inculpatului Cebotari Vadim, confirmate de declarațiile părții vătămate Mihai Malai, ale martorilor Gașpar Daniel, Dubița Ludmila; - martorii declară despre un conflict apărut dintre partea vătămată și inculpați, fapt confirmat prin declarațiile martorilor, inculpaților, care au confirmat că careva lovituri lui Mălai Mihail nu i-au aplicat; - referitor la capătul de învinuire pe art. 287 alin. (2) Cod penal, apărerea indică că fapta dată a fost comisă la 25 aprilie 2014, astfel cade sub incidența Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. 7

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2018 a fost respins ca nefondat apelul declarat de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Liliana Verdeș. Au fost admise apelurile înaintate de avocatul Sarsaman Grigore în numele părții vătămate Mihai Malai și apelul motivat al avocatului Sarsaman Grigore, în numele părții vătămate Mihai Malai, apelul avocatului Serghei Canțer în numele inculpatului Chiorescu Aureliu, apelul inculpatului Cebotari Vadim, apelul suplimentar al avocatului, Capmoale Angela, în numele inculpatului Cebotari Vadim, sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din data de 12 martie 2018, casată integral inclusiv din oficiu în conformitate cu prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Chiorescu Aureliu învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2), lit. e) Cod penal a fost achitat din motiv că fapta nu a fost comisă de către inculpat. Chiorescu Vadim a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și condamnat în baza acestei legi la o pedeapsă în formă de amendă în mărime de 400 unități convenționale, ceea ce constituie 8000 lei. A fost încetat procesul penal în baza art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală în cauza penală privind învinuirea lui Cebotari Vadim de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta acestuia constituie contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional. Cebotari Vadim a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional. Cebotari Vadim a fost liberat de răspundere contravențională conform art. 30 Cod contravențional, în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere contravențională. Cebotari Vadim a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal și condamnat în baza acestei legi la o pedeapsă sub formă de închisoare, pe un termen de 4 (patru) ani, în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului Cebotari Vadim, pe o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani. În temeiul art. 90 alin. (6) Cod penal, s-a obligat Cebotari Vadim să nu-și schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului competent. Acțiunea civilă înaintată de Mihai Malai cu privire la încasarea prejudiciului moral a fost admisă parțial. S-a încasat de la Chiorescu Aureliu în beneficiul lui Mihai Malai prejudiciul moral în sumă de 5000 lei. S-a încasat de la Cebotari Vadim în beneficiul lui Mihai Malai prejudiciul moral în sumă 15000 lei, în rest cerințele au fost respinse. 4.1. Instanța de apel a reținut că, instanța de fond a stabilit incorect starea de fapt, constatând că fapta infracțională prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod 8 penal, a fost comisă de către inculpatul Chiorescu Aureliu, în situația în care probatoriul administrat la caz, arată cu totul altă concluzie decât cea făcută la caz, fiind cert că această faptă infracțională nu a fost comisă de către acesta. Totodată, instanța de apel a constatat incorectă încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Chiorescu Aureliu, în baza normei art. 287 alin. (1) lit. b) Cod penal, din considerentul că probatoriul administrat la caz, arată fără echivoc necesitatea reîncadrării acțiunilor ultimului, conform art. 287 alin. (1) Cod penal. A mai reținut, instanța de apel că instanța de fond pripit a conchis că acțiunile inculpatului Cebotari Vadim, constituie infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în situația în care s-a adeverit cu certitudine că acțiunile ultimului nu au depășit gradul de gravitate a unei fapte contravenționale, pentru care ultimul urmează a fi sancționat. La fel, instanța de apel a constatat necesitatea de drept de a interveni în sentință și la capitolul încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Cebotari Vadim, în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, în situația în care fapta infracțională vizată a fost comisă de către inculpat, fără participarea altei persoane, așa cum s-a invocat în învinuire, adică în lipsa inculpatului Chiorescu Aureliu. În acest context, se atestă că instanța de fond la adoptarea sentinței din data de 12 martie 2018, a încălcat prevederile art. 101 alin. (1), art. 384 alin. (3) și art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală. Raționând prin prisma celor conturate supra, instanța de apel a relevat că prima instanță nu a dat o apreciere cuvenită normelor citate mai sus. Or, concluziile primei instanțe sunt contradictorii având în vedere că probatoriul administrat de către organul de urmărire penală și cercetat în cadrul procesului judiciar denotă o altă concluzie decât cea abordată de către instanța de fond. În speță, instanța de apel a constatat următoarea situație de fapt: Conform ordonanței de punere sub învinuire și rechizitoriului, inculpatul Chiorescu Aureliu, este învinuit de procuror de faptul că la data de 25 aprilie 2014, pe la orele 17.00, împreună și de comun acord cu Cebotari Vadim, în timp ce se aflau la terasa „Laxur-Lazurit”, din str. Valea Crucii, 2/2, mun. Chișinău, au inițiat fără nici un motiv un conflict cu Malai Mihail, aplicând intenționat față de acesta violența fizică, manifestată prin mai multe lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzând-i ultimului, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1735/D din 30 iulie 2014, raportului de expertiză medico-legală nr. 2577/D din 05 noiembrie 2014 și conform raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 75, din 16 martie 2015, leziuni corporale sub formă de fractură închisă a maleolei laterale a gleznei drepte cu deplasare complicată cu leziunea ligamentului deltoid a gleznei drepte, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice indirecte, ca rezultat a rotirii forțate a plantei în articulația talocrarală, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare medie. 9 Astfel, de către procuror, inculpatul Ciorescu Aureliu, este învinuit că a comis infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, individualizată prin „vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglare îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime din capacitatea de muncă, săvârșite de două persoane”. În continuare, inculpatul Chiorescu Aureliu, la data de 25 aprilie 2014, aproximativ orele 17.00, aflându-se la terasa „Lazur-Lazurit”, din str. Valea Crucii, 2/2, mun. Chișinău, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, încălcând grosolan ordinea publică printr-un cinism și obrăznicie deosebită a inițiat un conflict cu Malai Mihail, numindu-l cu cuvinte necenzurare în prezența altor persoane, după care în mod intenționat a aplicat violența fizică față de ultimul, manifestată prin mai multe lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i dureri fizice și diferite vătămări corporale. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Chiorescu Aureliu, a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, individualizată prin „huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită”. Inculpatul Cebotari Vadim, la data de 25 aprilie 2014, aproximativ la ora 17.00, în timp ce se afla la terasa „Lazur-Lazurit”, din str. Valea Crucii, 2/2, mun. Chișinău, a inițiat fără nici-un motiv un conflict cu Malai Mihail, aplicând intenționat față de acesta violența fizică, manifestată prin mai multe lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părții ale corpului, cauzându-i ultimului, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1735/D din 30 iulie 2014, raportului de expertiză medico-legală nr. 2577/D din 05 noiembrie 2014, și conform raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 75, din 16 martie 2015, leziuni corporale sub formă de fractură închisă a maleolei laterale a gleznei drepte cu deplasare complicată cu leziunea ligamentului deltoid a gleznei drepte, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice indirecte, ca rezultat a rotirii forțate a plantei în articulația talocrarală, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare medie. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Cebotari Vadim, a comis infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal, individualizată prin „vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglare îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime din capacitatea de muncă”. Contravenientul, Cebotari Vadim, la data de 25 aprilie 2014, aproximativ la ora 17.00, aflându-se la terasa „Lazur-Lazurit”, din str. Valea Crucii, 2/2 mun. Chișinău, la acostat jignitor în loc public pe Malai Mihail tulburând astfel ordinea publică și liniștea lui Malai Mihail. 10 Astfel, intenționat Cebotari Vadim, a comis contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional, individualizată prin „huliganism nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce încalcă normele morale, tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice”. Cu referire la fapta infracțională incriminată inculpatului Chiorescu Aureliu privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, instanța de apel, rezumând totalitatea probatoriului administrat la caz, a ajuns la concluzia, că această infracțiune fiind incriminată ca fiind comisă de către Chiorescu Aureliu, împreună și de comun acord cu inculpatul, Cebotari Vadim, organul de urmărire penală nu a administrat vre-o probă clară și exigentă ce ar susține această învinuire, cu atât mai mult la acest capitol, instanța de fond recunoscându-l pe Chiorescu Aureliu vinovat de comiterea acestei infracțiuni, a ignorat declarațiile depuse de către inculpați, dar și însuși de către martorii, Gașpar Daniel, Solomon Mariana și Dubița Ludmila, și s-a axat pe mărturiile ultimilor depuse în cadrul urmăririi penale, ignorând însă relatările acestor martori depuse în ședința de judecată, care vin să confirme cele reiterate de către inculpatul Chiorescu Aureliu. Prin urmare, instanța de apel a reținut că, inculpatul Chiorescu Aureliu, a remarcat că anume pătimitul Malai Mihail, a fost inițiatorul acestui conflict, acesta având un comportament inadecvat, fiind în stare de ebrietate și adresându-se cu cuvinte necenzurate, totodată dânsul a remarcat că atunci când Malai Mihail a revenit în bar, dânsul nu i-a aplicat nicio lovitură, ci dimpotrivă, dânsul nici nu a văzut momentul în care Malai Mihail a căzut jos, și atunci când s-a întors, l-a văzut pe pătimit stând la pământ și strigând, de asemenea dânsul a reiterat că Cebotari Vadim îi despărțea pe Chiorescu Aureliu și Malai Mihail, iar căderea a avut loc după ce Cebotari Vadim i-a despărțit, când pătimitul s-a reîntors în bar după ce a trecut vre-o 10-15 minute. Relatări similare a făcut și inculpatul Cebotari Vadim. Urmează a se reitera că cele menționate de către inculpați, privind faptul că Chiorescu Aureliu nu a aplicat lovituri pătimitului Malai Mihail, au fost confirmate și de către martorul Gașpar Daniel. De asemenea urmează a fi reiterat și faptul că și martorul Solomon Mariana, în cadrul ședinței instanței de fond a confirmat integral nevinovăția lui Chiorescu Aureliu de comiterea faptei incriminate. Astfel, nici martorul Solomon Mariana, nu a confirmat faptul că ar fi văzut dacă Chiorescu Aureliu ar fi aplicat lovituri pătimitului Malai Mihail, dimpotrivă, ultima a menționat comportamentul inadecvat anume al pătimitului Malai Mihail, cu atât mai mult că acest fapt a fost susținut și de către inculpați, dar și de către însuși martorii acuzării. Faptul neaplicării loviturilor părții vătămate Mihai Malai, a fost confirmat integral și de către martorul Dubița Ludmila. În sensul precitat, instanța de apel a considerat că de fapt, instanța de fond a redat și pus la baza sentinței de condamnare a lui Chiorescu Aureliu, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, doar 11 declarațiile martorilor Dubița Ludmila, Solomon Mariana și Gașpar Daniel, depuse în cadrul urmăririi penale, în contradicție cu norma art. 371 alin. (1) Cod de procedură penală, care indică clar că „citirea în ședința de judecată a declarațiilor martorului depuse în cursul urmăririi penale, precum și reproducerea înregistrărilor audio și video ale acestora, pot avea loc, la cererea părților, în cazurile: pct. 1) când există contradicții esențiale între declarațiile depuse în ședința de judecată și cele depuse în cursul urmăririi penale; pct. 2) când martorul lipsește în ședință și absența lui este justificată fie prin imposibilitatea absolută de a se prezenta în instanță, fie prin motive de imposibilitate de a asigura securitatea lui, cu condiția că audierea martorului a fost efectuată cu confruntarea dintre acest martor și bănuit, învinuit sau martorul a fost audiat în conformitate cu art.109 și 110”. Astfel, martorii vizați au depus mărturii în ședința instanței de fond și au confirmat integral circumstanțele în care s-a produs evenimentele din data de 25 aprilie 2014, cu atât mai mult, instanța de fond urma să le i-a în considerație coroborându-le cu celelalte probe și analizându-le corect, or, însuși existența de careva contradicții în declarațiile acestor martori a fost înlăturată, dat fiind faptul că martorii audiați au relatat că de la momentul când au depus declarații în cadrul urmăririi penale, până la etapa actuală a trecut o perioadă îndelungată de timp, totodată acești martori nu și-au schimbat declarațiile pentru a le pune la îndoială în modalitatea în care a procedat instanța de judecată. Mai mult ca atât, în susținerea nevinovăției inculpatului Chiorescu Aureliu, vin însuși relatările părții vătămate Malai Mihail, care a comunicat că în timp ce se afla în bar, dânsul nu a dorit să se salute cu Chiorescu Aureliu, ulterior din cauza conflictului au plecat împreună cu Ghiorescu Aureliu, iar la întoarcere i-a spus lui Chiorescu Aureliu că va avea probleme și au început a se certa, la ce Cebotari Vadim a început să-l lovească pe Malai Mihail, totodată ultimul a comunicat că în timpul, conflictului Chiorescu Aureliu stătea la o parte și nu i-a aplicat careva lovituri. În contextul expus, instanța de apel a reiterat că la caz, nicio probă nu confirmă participarea inculpatului, Chiorescu Aureliu, la aplicarea loviturilor părții vătămate, Malai Mihail, cu atât mai mult însuși pătimitul a infirmat faptul că Chiorescu Aureliu i-ar fi aplicat lovituri, iar de referință la procesele-verbale de confruntare, urmează a se menționa că de fapt, aceste acte procesuale, vin doar să confirme susținerea de către pătimit, și învinuiți la acea etapă procesuală a poziției sale, fără a fi constatate și identificate careva circumstanțe noi. Mai mult ca atât, instanța de apel a reiterat că la caz acțiunile inculpatului, Chiorescu Aureliu, urmează a fi delimitate de acțiunile inculpatului, Cebotari Vadim, or, ținînd cont de relatările tuturor martorilor, și inclusiv ale părții vătămate, Malai Mihail, s-a constatat cu certitudine că inculpatul, Chiorescu Aureiu, nu a aplicat absolut nici-o lovitură părții vătămate, Malai Mihail, și de fapt doar inculpatul, Cebotari Vadim, a fost persoana care a aplicat lovituri părții vătămate, acțiuni care au și avut drept urmare cauzarea de vătămări corporale medii pătimitului, Malai Mihail. 12 Cu referire la faptul comiterii de către Cebotari Vadim, a contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional, instanța de apel a reiterat că în acțiunile lui Cebotari Vadim nu s-a constatat existența faptei infracționale de huliganism, or, acțiunile acestuia nu au depășit gradul maxim de gravitate corespunzător unei contravenții. Instanța de apel a mai menționat că, în cazul de față acțiunile lui Cebotari Vadim nu s-au manifestat nemijlocit prin încălcarea ordinii publice și exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate, în situația în care și inculpatul Chiorescu Aureliu, a confirmat că anume Cebotari Vadim a intervenit în conflictul între Chiorescu Aureliu și Malai Mihail și anume Cebotari Vadim încerca să aplaneze acest conflict. Totodată, însuși partea vătămată Malai Mihail, a afirmat că inculpatul, Cebotari Vadim, i-a aplicat mai multe lovituri și chiar dacă ultimul a indicat că ambii inculpați l-au numit cu cuvinte necenzurate aceste alegații au fost combătute atât de către inculpații, dar și de către martorul Gașpar Daniel, care nu a făcut careva mențiuni de referință la faptul, că Cebotari Vadim s-ar fi adresat cu cuvinte necenzurate față de Malai Mihail. De asemenea și martorii Dubița Ludmila și Solomon Mariana, au confirmat faptul că inculpatul, Cebotari Vadim, nu s-a adresat cu careva cuvinte necenzurate în adresa lui Malai Mihail, și acesta nu a admis încălcarea ordinii publice, dimpotrivă, anume Cebotari Vadim a intervenit în conflictul între Chiorescu Aureliu și Malai Mihail pentru a aplana acest conflict. A mai specificat instanța de apel că, nu a fost motivat prin ce anume s-a realizat violența psihică, în contextul în care noțiunea generică de „violență” poate îngloba atât violența fizică susceptibilă de a cauza vătămarea corporală, cât și pe cea psihică care poate provoca suferință psihică, situație lipsă la caz, de vreme ce în cazul dat, fapta infracțională nu s-a realizat, dat fiind faptul că aceasta a fost înglobată de infracțiunea de vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății și nicidecum a faptei de huliganism, or, conform relatărilor martorilor, și a inculpaților, nu a fost identificată comiterea din start a infracțiunii de huliganism, și ulterior a faptei de vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, deoarece doar în cazul în care infracțiunea de huliganism este urmată de infracțiunea de vătămare intenționată medie a integrității corporale ori a sănătății, cele săvârșite se vor încadra în baza concursului real de infracțiuni, iar calificarea se v-a face, conform art. 287 și art. 152 Cod penal. Instanța de apel a notat că, pe fond, și în limine litis, răspunderea în privința lui Cebotari Vadim urmează a fi aplicată în baza art. 354 Cod contravențional și nicidecum conform rigorilor art. 287 Cod penal, așa cum a conchis instanța de fond, or, pretinsa încălcare a ordinii publice și-a găsit confirmare pe parcursul cercetării judecătorești în instanța de apel, iar aplicarea violenței de fapt s-a realizat ca modalitate de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 152 Cod penal, pentru care Cebotari Vadim urmează a fi tras la răspundere penală. Cu referire la faptul comiterii de către inculpatul Cebotari Vadim, a infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a respins 13 alegațiile inculpatului Cebotari Vadim și ale apărătorului acestuia, privind aprecierea critică a rapoartelor de expertiză, dar și careva pretinse încălcări, în situația în care în ședința instanței de apel, a fost audiat expertul Tighineanu Sergiu. Totodată, instanța de apel a menționat că, atât partea vătămată Malai Mihail, cât și martorul Gașpar Daniel au confirmat existența conflictului între Malai Mihail și Chiorescu Vadim, dar și intervenția inculpatului Cebotari Vadim. Intenția directă a inculpatului Cebotari Vadim, în viziunea instanței de apel și-a găsit deplină confirmare nemijlocit urmare a acțiunilor părții vătămate, Malai Mihail, care s-a adresat cu cuvinte necenzurate și amenințări în adresa inculpaților, însă aceasta din urmă nu justifică legalitatea aplicării loviturilor și vătămarea medie a integrității corporale a părții vătămate, Malai Mihail. În sensul sus enunțate, instanța de apel a reiterat că de fapt, intenția directă a inculpatului Cebotari Vadim, la caz și-a găsit realizare în contextul dorinței de răzbunare pentru faptul că Malai Mihail s-a adresat în privința acestuia, cât și a lui Chiorescu Aureliu cu cuvinte necenzurate, dar și datorită amenințărilor adresate de către pătimit acestora din urmă. Instanța de apel a respins și alegațiile apărătorului inculpatului, Cebotari Vadim, precum că niciunul din două rapoarte de expertiză medico-legală nu a stabilit cert și incontestabil că cauzarea leziunilor medii lui Malai Mihail ar fi urmare a loviturilor directe sau indirecte a unei anumite persoane, or, expertul judiciar, fiind audiat în ședința instanței de apel a confirmat că nu există criterii pentru stabilirea numărului agresorilor necesar pentru a cauza aceste leziuni. Nu a putut fi admis nici motivul apărătorului inculpatului, Cebotari Vadim, precum că ar fi fost încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil, în situația în care întreg procesul judiciar în instanța de fond s-a petrecut cu respectarea rigorilor Codului de procedură penală, pe parcursul procesului inculpatului și apărătorului acestuia fiindu-i asigurate toate drepturile garantate, inclusiv dreptul de a formula cereri și prezenta probe în susținerea poziției de apărare, cît și alte drepturi, astfel că careva temeiuri de a interveni la capitolul vinovăției inculpatului, Cebotari Vadim, lipsesc. Totodată, instanța de apel a reiterat că în cazul de față, datorită probatoriului administrat la caz, și cercetat supra, s-a adeverit că de fapt, infracțiunea prevăzută de art. 152 Cod penal, a fost comisă doar de către inculpatul, Cebotari Vadim, or, instanța de apel a ajuns la concluzia de achitare a lui Chiorescu Aureliu pentru această faptă, deoarece fapta infracțională a fost comisă anume de către Cebotari Vadim, iar în consecință, este exclusă agravanta prevăzută la art. 152 alin. (2) lit. e) Cod Penal, „comiterea infracțiunii de către două sau mai multe persoane”, fapt care în cele din urmă atrage reîncadrarea acțiunilor inculpatului, Cebotari Vadim, în baza art. 152 alin. (1) Cod Penal, iar la capitolul dat, instanța de apel a notat necesitatea de a interveni din oficiu, așa cum dictează norma art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală. Cu referire la faptul comiterii de către inculpatul Chiorescu Aureliu, a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a reținut că, această infracțiune și-a găsit confirmare integral, iar vina inculpatului, Chiorescu 14 Aureliu, pentru comiterea acestei fapte a fost dovedită pe deplin, astfel că pătimitul Malai Mihail, a confirmat pe parcursul cercetării judecătorești, că inculpatul Chiorescu Aureliu, s-a adresat față de acesta cu cuvinte necenzurate, încălcând ordinea publică și cu atât mai mult, atât pătimitul Malai Mihail, cât și martorul Gașpar Daniel, au indicat că inculpatul Chiorescu Aureliu, l-a atins cu palma pe față. Sub aspectul expus, instanța de apel a reiterat că inculpatul Chiorescu Aureliu, și-a manifestat acțiunile sale în legătură nemijlocit cu adresarea de către Malai Mihail față de acesta cu cuvinte necenzurate, precum și cu diferite amenințări în adresa ultimului, însă o asemenea acțiune nu justifică acțiunile huliganice ale lui Chiorescu Aureliu. De asemenea instanța de apel a ținut să remarce și faptul că aferent probatoriului administrat la caz, care arată clar fapta infracțională comisă de către Chiorescu Aureliu și dovedește fără echivoc că aceasta întrunește elementele constitutive ale acestei infracțiuni, instanța de apel ține să remarce și faptul că însuși inculpatul Chiorescu Aureliu, în ședința instanței de apel a remarcat faptul că recunoaște integral fapta de huliganism și solicită aplicarea la acest capitol a actului de amnistie, fapt care denotă acordul ultimului față de acțiunile infracționale pe care le-a admis. Totodată, instanța de apel a respins și solicitarea inculpatului Chiorescu Aureliu, privind aplicarea în privința sa a prevederilor Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, or, conform rigorilor art. 10 alin. (1) lit. k) legii vizate, „prevederile art. (1-9) nu se aplică persoanei învinuite, inculpate sau condamnate care nu a reparat integral prejudiciul cauzat prin infracțiunea pentru care este urmărită sau, după caz, a fost condamnată. În cazul persoanei condamnate se va ține cont de prejudiciul stabilit prin hotărârea judecătorească”, astfel că conform relatărilor părții vătămate Malai Mihail, acesta susține în continuare că nu i s-a recuperat prejudiciul moral cauzat prin infracțiune, și are pretenții față de inculpatul Chiorescu Aureliu. La stabilirea pedepsei penale, instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, și anume de faptul că ambii inculpați, au comis infracțiuni mai puțin grave, de persoana inculpaților, Chiorescu Aureliu și Cebotari Vadim, care nu au antecedente penale, de asemenea inculpații nu figurează la evidența medicului narcolog și psihiatru, circumstanțe care evidențiază concluzia de a aplica în privința lui Chiorescu Aureliu și Cebotari Vadim o pedeapsă în limitele prevăzute de normele de sancționare, or, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpații să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Totodată, apreciind totalitatea împrejurărilor de ordin obiectiv și subiectiv, instanța de apel a considerat că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza penală dată în privința inculpaților, poate fi atinsă prin aplicarea față de aceștia a pedepsei penale neprivative de libertate. 15 La capitolul soluționării acțiunii civile înaintată de către partea vătămată Malai Mihail, instanța de apel a reținut că, în cadrul judecării cauzei în instanța de fond, partea vătămată, Malai Mihail, a solicitat încasarea de la inculpații, Chiorescu Aureliu și Cibotari Vadim, a prejudiciului moral în sumă de 25000 lei de la fiecare, cât și a cheltuielilor de asistență juridică. La fel, instanța de apel a menționat că, în urma comiterii infracțiunii, partea vătămată a suportat un prejudiciu moral, datorită vătămărilor corporale medii suportate, precum și a acțiunilor huliganice comise în privința sa. Instanța de apel a mai reținut că, conform cererii de chemare în judecată depuse de către partea vătămată Malai Mihail, se solicită încasarea cheltuielilor judiciare, fără a se concretiza mărimea acestora, iar în ședința instanței de apel, partea vătămată Malai Mihail, a comuniat că pretenții de ordin material față de inculpați nu are. Totodată, la aprecierea prejudiciului moral ce urmează a fi încasat în contul părții vătămate Malai Mihail, instanța de apel a luat în considerație gradul de suferințe cauzate, cât și rolul fiecărui inculpat la cauzarea acestui prejudiciu moral, caracterul proporțional al prejudiciilor, dar și posibilitățile materiale reale ale inculpaților.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 02 august 2018, în termen, declară recurs ordinar procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Andronic Natalia prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. În motivarea recursului, invocând temeiul de drept prevăzut de pct. 6), 10) și 12) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - Instanța de apel casând sentința a pus la bază o altă apreciere a probelor, decât cea dată de către prima instanță; - Achitându-l pe Chiorescu A. și recalificând fapta imputată lui Cebotari V., instanța de apel urma să constate fapta săvârșită de către inculpați respectiv, probele pe care se întemeiază concluziile instanței și motivele pentru care instanța a respins alte probe; - Desființând sentința, instanța de apel a pronunțat o soluție neclară, nemotivată, fără o careva consecutivitate logică, reținând în sarcina inculpaților același eveniment infracțional imputat prin rechizitoriu, doar că cu o altă încadrare juridică și aprecierea faptelor; - Instanța de apel nu a luat în considerație declarațiile făcute de către partea vătămată Malai Mihail, declarațiile martorilor Gașpar D., Solomon Mariana; - Instanța de apel urma să aprecieze critic declarațiile inculpaților, cât și a părții apărării; - Din probatoriul administrat, acțiunile lui Chiorescu Aureliu și Cebotari Vadim au fost îndreptate la încălcarea ordinii publice din intenții huliganice și prin aplicarea violenței asupra lui Malai Mihail; - În urma verificării probelor, acțiunile inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal; 16 - La stabilirea pedepsei, instanța de apel a interpretat eronat regulile de aplicare a pedepsei cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar la aplicarea pedepsei cu amenda instanța s-a axat primordial numai pe personalitatea inculpaților.

Judecând recursul ordinar, în raport cu actele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, reieșind din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Procurorul invocă în recursul declarat temei de drept prevăzut de pct. 6), 10) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevăd că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma 17 cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă un temei de casare. Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul lărgit reține că temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, invocate și de recurent, și-au găsit confirmarea în cauza dată, sub aspectul că „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”, din următoarele considerente. Având în vedere prevederile legale citate, reieșind din conținutul deciziei atacate cu recurs, Colegiul lărgit atestă că instanța de apel a pronunțat o hotărâre motivată succint, în termeni vagi și cu conținut ambiguu, din al cărei descriptiv nu rezultă motivele pe care se întemeiază soluția adoptată, fără a fi cercetate amănunțit și multiaspectual probele care au conturat convingerea instanței pentru a hotărî în sensul celor indicate în dispozitiv. În acest sens se evidențiază, că în situația în care instanța de apel a ajuns la concluzia reîncadrării acțiunilor inculpatului Cebotari Vadim din prevederile art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în baza art. 354 Cod contravențional, și nu a fost de acord cu aprecierea probelor prezentate de către procuror, aceasta urma să dezvăluie concluzia privind reîncadrarea faptelor imputate inculpatului, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și puse la baza deciziei de recalificare, fapt care pe caz nu a avut loc, fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale. Astfel, se va evidenția că potrivit rechizitoriului, lui Cebotari Vadim i-a fost incriminată săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pentru faptul, că la data de 25 aprilie 2014, aproximativ orele 1700, împreună și de comun acord cu Chiorescu Aureliu, aflându-se la terasa „Lazur-Lazurit”, din str. Valea Crucii, 2/2, mun. Chișinău, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, încălcând grosolan ordinea publică printr-un cinism și obrăznicie deosebită, au inițiat un conflict cu Malai Mihail, numindu-l cu cuvinte necenzurare în prezența altor persoane, după care în mod intenționat au aplicat violența fizică față de ultimul, manifestată prin mai multe lovituri cu mîinile și picioarele peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i dureri fizice și diferite vătămări corporale. 18 Tot el, la data de 25 aprilie 2014, pe la orele 17.00, împreună și de comun acord cu Chiorescu Aureliu, în timp ce se aflau la terasa „Lazur-Lazurit”, din str. Valea Curcii, 2/2, mun. Chișinău, au inițiat fără nici un motiv un conflict cu Malai Mihail, aplicând intenționat față de acesta violența fizică, manifestată prin mai multe lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părții ale corpului, cauzându-i ultimului, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1735/D din 30 iulie 2014, raportului de expertiză medico-legală nr. 2577/D din 05 noiembrie 2014, și conform raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 75 din 16 martie 2015, leziuni corporale sub formă de fractură închisă a maleolei laterale a gleznei drepte cu deplasare complicată cu leziunea ligamentului deltoid a gleznei drepte, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice indirecte, ca rezultat a rotirii forțate a plantei în articulația talocrarală, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare medie. Cu referire la concluzia instanței de apel precum că, Cebotari Vadim de rând cu infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal, a comis și contravenția prevăzută la art. 354 Cod contravențional, instanța de recurs statuează că instanța de apel, în mod pripit a conchis, că în acțiunile inculpatului descrise supra, prevalează elementele constitutive ale contravenției de huliganism nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce încalcă normele morale, tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice. Or, în practica judiciară se delimitează contravenția de huliganism nu prea grav de infracțiunea de huliganism prin faptul că contravențiile nu presupun și existența unei acțiuni adiacente alternativ, exprimate în: 1) aplicarea violenței asupra persoanelor; 2) amenințarea, cu aplicarea violenței, asupra persoanelor; 3) opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane, care curmă actele huliganice. La delimitarea contravenției de huliganism de infracțiunea prevăzută de art. 287 Cod penal, instanțele de judecată trebuie să țină cont că va fi considerată infracțiune de huliganism, prevăzută la art. 287 Cod penal și nu contravenție reglementată la art. art. 354, 357 sau 363 Cod contravențional, dacă făptuitorul nu se limitează doar la: acostarea jignitoare, în locuri publice, a persoanei fizice, tulburarea ordinii publice; tulburarea liniștii în timpul nopții, alte acțiuni similare; tragerea din armă de foc, în locuri publice, în locuri rezervate pentru tragere, dar cu încălcarea modului stabilit, însă mai recurge și la aplicarea violenței, la amenințarea, cu aplicarea violenței sau la opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane, care curmă actele huliganice. În astfel de circumstanțe, fapta comisă depășește gradul de pericol social al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni. Având în vedere explicațiile desfășurate mai sus, Colegiul lărgit accentuează că instanța de apel a omis din vedere faptul că potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 1735/D din 30 iulie 2014, raportului de expertiză medico- 19 legală 2577/D din 05 noiembrie 2014, și conform raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 75, din 16 martie 2015, leziuni corporale sub formă de fractură închisă a maleolei laterale a gleznei drepte cu deplasare complicată cu leziunea ligamentului deltoid a gleznei drepte, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice indirecte, ca rezultat a rotirii forțate a plantei în articulația talocrarală, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare medie. Cu referire la acest segment, și întru evitarea repetării unora și acelorași erori, Colegiul penal lărgit va accentua că la rejudecarea cauzei, instanța de apel va ține cont și de explicațiile oferite de practica judiciară constantă, unde a fost specificat, că doar în cazul în care infracțiunea de huliganism este urmată de infracțiunea de omor intenționat ori de vătămarea intenționată gravă sau medie a integrității corporale ori a sănătății, cele săvârșite se vor încadra în baza concursului real de infracțiuni, iar calificarea se va face, conform art. 287 și art. 145, 151 sau 152 Cod penal. Totodată, Colegiul lărgit ține să menționeze că, în speța dedusă judecății, luând în considerație cele menționate supra, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de faptul că, o dată ce în acțiunile inculpatului Cebotari Vadim, s-au constatat inclusiv și elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism, acțiuni ce au fost comise de comun acord cu Chiorescu Aureliu, care a fost recunoscut de către instanța de apel vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, acțiunile inculpaților Chiorescu Aureliu și Cebotari Vadim, necesită a fi încadrate conform indicilor art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, care prevede „huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, cați care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane”. Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, în prezenta speță și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate de recurent și prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea remiterii cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesuale penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, să verifice și să aprecieze minuțios probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să dea apreciere cuvenită fiecărei probe examinate și toate în ansamblu, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpaților și să argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre 20 legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul ordinar, declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2018 privindu-i pe Chiorescu Aureliu XXXXX și Cebotari Vadim XXXXX cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 28 martie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 21