1ra-149/2019 — art. 264 al. 3 lit. b, 266 CP

1ra-149/2019 — art. 264 al. 3 lit. b, 266 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-149/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de către

avocații Ciofu Ion și Bevza Dumitru în numele inculpatului și de ultimul, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 08 iunie

2018 și încheierii Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 28 iunie 2018, în

cauza penală, în privința lui

Nicolaev Ivan XXX, născut la XXX, originar și

locuitor al XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 03.10.2011 până la 18.05.2015;

Instanța de apel de la 11.06.2015 până la 08.06.2018;

Instanța de recurs de la 02.11.2018 până la 23.01.2019.

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Ivan a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 264

alin. (3) lit. b) și art. 266 Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

A fost respinsă acțiunea civilă a succesorului părții vătămate Drumi Ecaterina,

privind încasarea de la inculpatul Nicolaev Ivan a prejudiciului material în sumă de

80 000 lei și a prejudiciului moral în sumă de 150 000 lei.

potrivit învinuirii înaintate, Nicolaev Ivan, la 22 august 2010, aproximativ între

orele 21:30 - 22:30, conducând automobilul de marca ,,XXX”, cu n/î XXX, și

deplasându-se pe str. XXX în satul XXX, raionul XXX, cu încălcarea cerințelor pct.

45 al Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357

din 13.05.2009, ce obligă pe șoferii să conducă mijlocul de transport, ținând cont

permanent de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, de condiții

rutiere și de situația rutieră, precum și în cazul apariției, în limita vizibilității, a

vreunui obstacol, care poate fi observat de conducător, să reducă viteza sau chiar să

oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, nu a ținut cont de

impedimentele circulației, legate de survenirea amurgului, prin ce s-a creat obstacol

în câmp vizual al platformei drumului, pe terenul părții carosabile la distanța de 15,2

m de la pod, nu l-a observat pe Murji Nicolai, care trecea drumul și nu a întreprins

careva măsuri la timp pentru a stopa mijlocul de transport, în urma cărui fapt Murji

Nicolai a fost tamponat de automobilul de marca ,,XXX”, cu n/î XXX.

În urma tamponării comise de Nicolaev Ivan asupra cet. Murji Nicolai, ultimul a

primit leziuni corporale grave, periculoase pentru viață sub formă de traumă cranio-

cerebrală deschisă, plăgi în regiunea frontal-temporală din stânga, hemoragii în

tegumente moi ale capului din stânga, fractura osului temporal din stânga cu trecere

spre baza craniului, hematoma subdurală în regiunea parietal-temporală din stânga,

1

cu volum de 40-50 ml, hemoragii subarahnoidale în ambele emisfere ale creierului,

contuzie a creierului, prezența unui lichid sângeros în ventriculele creierului, fracturi

eschiloase închise ale oaselor gambei stângi în treimea mijlocie; echimoze și

excoriații în regiunea feței, cutiei toracice cu trecere spre regiunea abdominală, în

regiunea membrilor superior și inferior din stânga. Aceste leziuni corporale au dus

după sine la decesul lui Murji Nicolai, care a decedat pe 25 august 2010 fără a-și

reveni în secția de reanimare a spitalului raional Ceadîr-Lunga.

Tot el, după ce a comis accidentul rutier, știind că, Murji Nicolai în urma

accidentului de circulație rutieră comis a primit leziuni corporale grave, cu încălcarea

pct. 12 lit. b) și g) din Regulamentul Circulației Rutiere, ce obligă pe șoferul

mijlocului de transport, implicat într-un accident de trafic rutier, să nu schimbe

poziția vehiculului și a obiectelor de pe carosabil provenite ca urmare a accidentului

în traficul rutier, precum și să anunțe despre accident poliția și să rămână pe loc până

la sosirea polițiștilor, cerințele respective nu le-a îndeplinit, ci a părăsit locul

accidentului rutier, și cu automobilul de marca ”XXX” cu n/î XXX, implicat în acest

accident rutier, a plecat de la fața locului, lăsîndu-1 pe pătimitul Murji Nicolai pe

acostament pe strada XXX în satul XXX, ulterior tăinuind mașina sa de la organele

de urmărire penală.

Babcinschi în numele succesorului părții vătămate și civile, Drumi Ecaterina, a

depus apel, în care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care, Nicolaev Ivan să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de

art. 264 alin. (3) lit. b), 266 Cod penal și să fie admisă acțiunea civilă.

În argumentarea apelului s-a indicat că, sentința nu corespunde concluziilor

expuse privind circumstanțe de fapt ale cauzei penale, ori, în opinia apelantului, au

fost dovedite atât acțiunile ce se impută lui Nicolaev Ivan, cât și legătura cauzală cu

consecințele survenite.

Probele administrate în cadrul anchetării judiciare privind vinovăția învinuitului

Nicolaev Ivan certifică netemeinicia și contradictorialitatea versiunii înaintată de el,

bazată pe declarații mincinoase ale unui șir de persoane, pe care Nicolaev Ivan le-a

provocat pentru a da mărturii false și în baza cărora instanța de judecată a emis

sentința de achitare.

În sentință nu este indicat din care considerente, în cazul existenței unor probe

contrare, ce au importanță esențială pentru concluziile instanței, instanța de judecată a

acceptat unele din acest probe și a respins altele.

Versiunea înaintată a lui Nicolaev Ivan precum că, Comerzan Alexandr a

cumpărat de la el automobil în ajunul accidentului rutier ce avu loc, se combate prin

declarațiile martorului Comerzan Elena, care fiind audiată în ședința de judecată (vol.

3 f.d. 96), a declarat în instanță că, nu-i cunoaște pe Nicolaev Ivan și partea vătămată

Murji Nicolai.

Ne cătând la faptul că, instanța de judecată a prezentat probele ce confirmă

vinovăția inculpatului Nicolaev Ivan, totuși instanța de fond a considerat că, nu a fost

constatată existența faptei infracțiunii. Probele, ce confirmă contrariul, sunt:

informația înregistrată în Registrul nr. 2 cu nr. 1023 (vol. 1 f.d. 22); proces-verbal de

cercetare la fața locului accidentului rutier din 23 august 2010, autodrumul pe str.

Gării în s. Chiriet-Lunga cu tabel fotografic (vol. 1 f.d. 23-27); schema la proces-

verbal de cercetare la fața locului accidentului rutier din 23 august 2010 pe str. Gării

în s. Chiriet-Lunga (vol. 1 f.d. 28); schema accidentului de circulație rutieră pe str.

2

Gării în s. Chiriet-Lunga (maculator) (vol. 1 f.d. 29); cererea lui Radova N. din 23

august 2010 pe numele comisarului CRP Ceadîr-Lunga cu solicitare de a clarifica

faptul cauzării leziunilor corporale la fratele ei Murji Nicolai în urma accidentului, ce

a avut loc pe 22 august 2010 aproximativ la orele 22:30-23:00 (vol. 1 f.d. 34); proces-

verbal de examinare și verificare a stării tehnice a automobilului ,,XXX” cu n/î XXX

de culoare albastră (vol. 1 f.d. 44); ordonanța și proces-verbal de ridicare din 23

septembrie 2010 (vol. 1, f.d. 91-92); ordonanța din 12 aprilie 2011 (vol. 1 f.d. 93);

raport de expertiză trasologică nr. 174 din 28.12.2010; raport de expertiză

trasologică suplimentară nr. 016 din 16 martie 2011 (vol. 1, f.d. 153-170); certificat

de confirmare a chemării ambulanței pe 22.08.2010 la orele 23:30 (vol. 1 f.d. 183);

proces-verbal de confruntare din 15 martie 2011 între martorul Burgudji O.A. și

bănuitul Nicolaev Ivan (vol. 1, f.d. 211-213); proces-verbal de confruntare din 16

martie 2011 între martorul Iazadji A. și bănuitul Nicolaev Ivan (vol. 1, f.d. 216-219);

cererea lui Darii A. din 29.03.2011 pe numele procurorului Procuraturii Găgăuziei

Caraivan R. precum, că pe 28.03.2011 în timpul audierii acestuia ca martor, el a dat

declarații false, de aceea solicită ca el să mai fie audiat, pentru a povesti tot adevărul

(vol. 1, f.d. 227); proces-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după

fotografie Darii C. din 13.09.2011 de către martorul Darii Constantin (vol. 1, f.d.

236); scrisoarea de însoțire a companiei SA ,,Orange” și descifrarea convorbirilor

telefonice de pe cîteva telefoane mobile (vol. 2, f.d. 20-70); informația privind

trecerea frontierei de stat a RM (vol. 2, f.d. 10); proces-verbal de confruntări între

Nicolaev Ivan și martorii Darii A.din 19.09.2011, Sloțchi P.G. din 20.09.2011 și

Ursachi V.P. din 22.09.2011 (vol. 2, f.d. 171-180); CD disc cu înregistrarea audio a

convorbirii telefonice la numărul 903 pe 22 august 2010 (vol. 2, cusut la copertă)

De asemenea, prima instanță a dat o apreciere neobiectivă actului de

examinare medico-legală nr. 151 din 25.08.2010 a cadavrului Murji Nicolai.

Instanța a ignorat prezența probelor precum, că Nicolaev Ivan încercînd de a-și

scoate bănuielile în comiterea acestei infracțiuni, și-a creat un alibi fictiv.

3.1. Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, procurorul a depus apel,

prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri, de recunoaștere

lui Nicolaev Ivan în comiterea infracțiunilor, prevăzute de art. 264 alin. (3) și art. 266

Cod penal și să-i fie numită pedeapsa în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, sub

formă de închisoare pe termen de 4 ani și 6 luni cu privarea dreptului de a conduce

mijloc de transport pe termen de 4 ani, iar potrivit art. 90 Cod penal, a solicitat

aplicarea pedepsei neprivative. În baza art. 266 Cod penal, pe motiv că, din momentul

săvârșirii au trecut mai mult de 2 ani, iar infracțiunea prevăzută este una ușoară,

conform cerințelor art. 60 alin. (2) lit. a) Cod penal, a solicitat să fie eliberat de

răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție a tragerii la

răspundere penală. Acțiunea civilă, înaintată de către succesorul în drepturi al părții

vătămate în cadrul procesului penal pe cauza dată a solicitat să fie admisă integral,

(vol. 4, f.d. 192-199)

În argumentarea apelului s-a indicat că, instanța la cercetarea probelor a apreciat

vădit unilateral probele prezentate, totodată o deosebită atenție în sentință a fost

acordată probelor, prezentate de către apărare întru susținerea versiunii inculpatului,

expusă de el la etapa urmăririi penale. Astfel, instanța fără audierea respectivă a

inculpatului, a acceptat versiunea lui a celor întâmplate, totodată ignorând grav

probele prezentate de către acuzare referitor la vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunilor, prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal și art. 266 Cod penal.

3

La cercetarea probelor pe cauză, instanța s-a expus cu presupuneri și interpretări în

mod unilateral doar din poziția apărătorului inculpatului, ce nu corespund evident

realității și nu se bazează pe ceva concret și nu corelează cu probele dobândite, ci se

formează doar cu ajutorul unor presupuneri în folosul versiunii inculpatului.

Astfel a menționat că, conform concluziilor actului de examinare medico-legală

a cadavrului Murji Nicolai nr. 151 din 25.08.10 și raportului de expertiză medico-

legală nr. 130 /J, din 26.01.2011, la examinarea medico-legală a cadavrului cet. Murji

Nicolai au fost depistate leziuni primite și survenirea decesului, în care există legătură

cauzală directă.

Luând în considerație aceste examinări medico-legale ale cadavrului (localizarea

leziunilor corporale), se poate de presupus, că la momentul tamponării lui cet. Murji

Nicolai, ultimul se afla în față de mijlocul de transport cu partea stângă a corpului și

mai mult ca precis se afla în poziție verticală (vol. 1, f.d. 47-54, 114- 115).

Mai mult, procurorul a menționat că, în ședința primei instanțe, au fost efectuate

un șir de încălcări care urează a fi înlăturate.

au fost admise apelurile procurorului și avocatului Nelli Babcinschi în numele

succesorului părții vătămate și civile, Drumi Ecaterina, casată sentința cu emiterea

unei noi hotărîri prin care: Nicolaev Ivan XXX a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzut de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, numindu-i-se pedeapsa sub

formă de 5 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu

privarea dreptului de a conduce mijloace de transport pe termen de 4 ani.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii stabilite

inculpatului Nicolaev Ivan, a fost suspendă condiționat pe o perioadă de probațiune

de 4 ani, dacă în această perioadă de probațiune inculpatul nu va comite o nouă

infracțiune și cu respectarea condițiilor probațiunii își va justifica încrederea ce i-a

fost acordată.

Nicolaev Ivan XXX a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii, prevăzut

de art. 266 Cod penal și liberat de răspundere penală în legătură cu expirarea

termenului de prescripție a tragerii la răspundere penală.

Acțiunea civilă a succesorului părții vătămate Drumi Ecaterina a fost admisă,

fiind încasat de la inculpatul Nicolaev Ivan în beneficiul lui Drumi Ecaterina

prejudiciu material în sumă de 45 758 lei și prejudiciu moral în mărime de 100 000

lei.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că, inculpatul Nicolaev

Ivan pe 22 august 2010 aproximativ între orele 21:00 și 30 minute - 22:00 și 30

minute, conducând automobilul de marca ,,XXX”, cu n/î XXX și deplasându-se pe

str. XXX în satul XXX, raionul XXX, cu încălcarea cerințelor pct. 45 al

Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din

13.05.2009, ce obligă pe șoferii să conducă mijlocul de transport, ținând cont

permanent de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, de condiții

rutiere și de situația rutieră, precum și în cazul apariției, în limita vizibilității, a

vreunui obstacol, care poate fi observat de conducător, să reducă viteza sau chiar să

oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, nu a ținut cont de

impedimentele circulației, legate de survenirea amurgului, prin ce s-a creat obstacol

în câmp vizual al platformei drumului, pe terenul părții carosabile la distanța de 15,2

m de la pod, nu l-a observat pe Murji Nicolai, care trecea drumul și nu a întreprins

4

careva măsuri la timp pentru a stopa mijlocul de transport, în urma cărui fapt s-a

tamponat cu Murji Nicolai.

În urma tamponării comise de Nicolaev Ivan asupra cet. Murji Nicolai, ultimul a

primit leziuni corporale grave, periculoase pentru viață sub formă de traumă cranio-

cerebrală deschisă, plăgi în regiunea frontal-temporală din stînga, hemoragii în

tegumente moi ale capului din stânga, fractura osului temporal din stînga cu trecere

spre baza craniului, hematoma subdurală în regiunea parietal-temporală din stînga, cu

volum de 40-50 ml, hemoragii subarahnoidale în ambele emisfere ale creierului,

contuzie a creierului, prezența unui lichid sângeros în ventriculele creierului, fracturi

eschiloase închise ale oaselor gambei stângi în treimea mijlocie; echimoze și

excoriații în regiunea feței, cutiei toracice cu trecere spre regiunea abdominală, în

regiunea membrilor superior și inferior din stânga. Aceste leziuni corporale au dus

după sine la decesul lui Murji Nicolai, care a decedat pe 25 august 2010 fără a-și

reveni în secția de reanimare a spitalului raional Ceadîr-Lunga.

Tot el, în aceeași zi, după ce a comis ACR, știind că Murji Nicolai în urma

accidentului rutier comis, a primit leziuni corporale grave, cu încălcarea punctului 12

lit. b) și g) din Regulamentul circulației rutiere, ce obligă pe șoferul mijlocului de

transport, implicat într-un accident de trafic rutier, să nu schimbe poziția vehiculului

și a obiectelor de pe carosabil provenite ca urmare a accidentului în traficul rutier,

precum și să anunțe despre accident poliția și să rămână pe loc până la sosirea

polițiștilor, cerințele respective nu le-a îndeplinit, ci a părăsit locul accidentului rutier,

și cu automobilul de marca ,,XXX” cu n/î XXX, implicat în acest ACR, a plecat de la

fața locului, lăsîndu-1 pe pătimitul Murji Nicolai pe acostament pe strada XXX în

satul XXX, ulterior tăinuind mașina sa de la organele de urmărire penală.

Instanța de apel a menționat că, vinovăția inculpatului Nicolaev Ivan se

confirmă prin materialele cauzei și anume: ordonanța de pornire a urmăririi penale pe

faptul ACR din 02.09.2010 (vol. 1 f.d. 1); procesul-verbal de cercetare la fața locului

din 23.08.2010 (vol. 1 f.d. 23-27); schema de cercetare la fața locului din 23 august

2010 (vol. 1 f.d. 28- 29); pe 23 august 2010, Radova N. a depus cerere pe numele

comisarului CRP Ceadîr-Lunga, în care solicită să se clarifice pe faptul primirii

leziunilor corporale de către fratele ei Murji Nicolai, ce a avut loc pe 22 august 2010

aproximativ la orele 22:00-23:00 (vol. 1 f.d. 34); actului de reținere nr. 156 din 23

august 2010 IP Ceadîr-Lunga a fost reținut automobilul VAZ 2107 cu n/î XXX de

culoare albă (vol. 1 f.d. 39); procesul-verbal de examinare și verificare a stării tehnice

a automobilului ,,XXX” cu n/î XXX cu tabel fotografic (vol. 1 f.d. 40-43); actul de

reținere nr. 157 din 25 august 2010 a mijlocului de transport ,,XXX” cu n/î XXX de

culoare albastră (vol. 1 f.d. 44); actul de examinare medico-legală nr. 151 din

25.08.2010 a cadavrului Murji Nicolai (anexa nr. 1), în rezultatul căruia medicul

legist C. Topal a ajuns la concluzie că, între leziunile primite și survenirea decesului

există legătura cauzală directă (vol. 1 f.d. 47-54); pe 23.08.2010 a fost întocmit

proces-verbal de autodenunțare a lui Nicolaev Gheorghii, în conformitate cu care el

afirmă, că pe 22 august 2010 aproximativ la orele 22:00 și 30 minute, conducând

automobilul XXX pe str. Gării s. Chiriet- Lunga el a comis tamponare asupra unui

pieton, (vol. 1 f.d. 58); procesul-verbal și ordonanța de ridicare a înregistrării audio

din 23.09.2010 pe cartela flash a fost copiată înregistrarea audio a mesajului despre

cele întâmplate, care a parvenit de la Moscu I. pe 22.08.2010 la orele 23:00 și 30

minute (vol. 1, f.d. 91-92); ordonanța de anexare la cauză a corpurilor delicte din 12

aprilie 2011, a fost anexată la materialele cauzei înregistrarea audio a apelului

5

telefonic, scris pe CD, la numărul 903 din 22 august 2010 la orele 23:30 (vol. 1 f.d.

93); ordonanța de scoatere de sub urmărire penală din 27.09.2010, conform căreia

Nicolaev Gheorghii (vol. 1 f.d. 104-105); raportul de expertiză medico-legală nr. 130

începută pe 15.09.2010, și finisată pe 26.01.2011, a cadavrului Murji Nicolai (vol. 1,

f.d. 114- 115); raportul de expertiză trasologică nr. 174 din 28.12.2010 (vol. 1 f.d.

123- 128); raportul de expertiză trasologică suplimentară nr. 016 din 16 martie 2011,

(vol. 1 f.d. 153-161), foto-tabel la raportul expertului din 16.03.2011. (vol. 1 f.d. 162-

170);

De asemenea vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor nominalizate se

confirmă prin proces-verbal de confruntare din 15.03.2011 între martorul Burgudji O.

și bănuitul Nicolaev Ivan (vol. 1 f.d. 211-213), prin care s-a constatat că, Burgudji O.

pe 22.08.2010 la orele 21:00 și 30 minute l-a văzut pe inculpatul Nicolaev Ivan cu

soția și fiul la automobilul ,,XXX” pe str. XXX în XXX; proces-verbal de

confruntare între martorul Selezniov G. și bănuitul Nicolaev Ivan (vol. 1 f.d. 214-

215); proces-verbal de confruntare între martorul Iazadji A.I. și bănuitul Nicolaev

Ivan (vol. 1 f.d. 216-219) și proces-verbal de confruntare din 19.09.2011 între

martorul Darii A. și bănuitul Nicolaev Ivan, conform căruia Nicolaev Ivan i-a promis

să dea declarații în beneficiul lui (vol. 2 f.d. 171-180), proces-verbal de confruntare

din 20.09.2011 între martorul Sloțchi P. și bănuitul Nicolaev Ivan, conform căruia

Nicolaev Ivan i-a propus să dea declarații în beneficiul lui. (vol. 2 f.d. 176-178) și

proces-verbal de confruntare din 22.09.2011 între martorul Ursachi V. și bănuitul

Nicolaev Ivan, conform căruia Ursachi V. a indicat, că de el s-a apropiat Selezniov

Gordei și a rugat să ajute lui Nicolaev Ivan (vol. 2 f.d. 179-180); cererea lui Darii A.

pe numele procurorului UTA Găgăuzia, Caraivan R. din 29.03.2011 precum, că pe

28.03.2011 în timpul audierii lui Darii Anatolii ca martor, el a dat declarații false, de

aceea solicită ca el să mai fie audiat, pentru a povesti tot adevărul (vol. 1, f.d. 227).

Conform procesului-verbal de identificare a persoanei spre recunoaștere după

fotografie 13.10.2011, Darii Constantin, a recunoscut pe fotografia nr. 3 (vol. l, fd.

236).

Astfel, instanța de apel a considerat că, prima instanță pe cauza dată eronat a

ajuns la concluzia că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și l-a achitat pe

inculpatul Nicolaev Ivan, ori vinovăția acestuia este confirmată și prin declarațiile

succesorului părții vătămate, Drumi Ecaterina, martorilor Radova Nadejda, Burgudji

Oliga, Morji Vladimir, Caicî Constantin, Diuligher Constantin, Barduc Victor, Darii

Anatolii, Cheosea Leonid, Selezniov Gordei, Pitrapov Ivan, Moscu Ivan, Tarlev

Gheorghii, Diacova Elena, Cara Piotr, Comerzan Anatolii, Nicolaev Gheorghii și

inculpatul Nicolaev.

Instanța de apel a menționat că, din materialele cauzei rezultă, că pătimitul Murji

Nicolai a decedat noaptea spre 25.08.2010 la orele 03:00 și 35 minute.

În legătură cu circumstanțele expuse, traumele pătimitului Murji Nicolai, care au

dus la decesul acestuia, au putut să se formeze pe 22.08.2010 în circumstanțele

descrise în învinuire.

În cazul dat, ținând cont de informația parvenită la ambulanță de pe 22.08.2010

de la orele 22:00 și 30 minute până pe 25.08.2010 orele 03:00 și 35 minute, au trecut

mai mult de 2 zile și 4 ore, din care motiv instanța de apel a constatat cu certitudine

că, ora indicată a primirii leziunilor corporale de către pătimitul Murji Nicolai pe

22.08.2010 la orele 22:00 și 30 minute este adevărată și coroborează cu toate

6

materialele cauzei, de asemenea concluziile medicului legist despre ora cauzării

leziunilor corporale lui Murji Nicolai sunt aproximative.

Astfel, prima instanță nu a luat în considerație toate celelalte probe pe cauză,

care certifică faptul că, leziunile corporale Murji Nicolai le-a primit nu cu mult timp

înainte de apelul la ambulanță, ce a avut loc pe 22.08.2010 la orele 23:00 și 30

minute.

Faptul existenței traumelor indicate la pătimitul Murji Nicolai de asemenea a

fost confirmat de martorii Murji V., Radova N., Drumi E., Moscu I., care au

confirmat, că pătimitul Murji Nicolai a primit leziunile corporale în urma cărora ca

rezultat a decedat, anume în perioada de timp, indicată în învinuire, adică seara pe

22.08.2010 iar formularea expusă în raport de expertiză medico-legală ,,leziunile

formate la Murji Nicolai au putut să se formeze în circumstanțele indicate în

ordonanță, cu 3-4 zile înainte de survenirea decesului” este un punct de reper

aproximativ și se măsoară în zile, și nu în ore, de aceea reieșind din probele

administrate s-a constatat cu certitudine, că leziunile corporale Murji Nicolai, le-a

primit pe 22.08.2010, adică aproximativ cu 3 zile înainte de survenirea decesului.

De asemenea, reieșind din numărul și gravitatea leziunilor corporale depistate la

Murji Nicolai colegiul consideră că, pătimitul Murji Nicolai nu putea să se deplaseze

cu aceste traume și faptul menționat l-ar fi observat rudele lui la întâlnirea cu el în

acea zi.

Cu atât mai mult, expertul a indicat direct în actul de examinare medico-legală a

cadavrului Murji Nicolai nr. 151 din 25.08.10, precum că, decesul cet. Murji Nicolai

a survenit în urma traumei cranio-cerebrale deschise.

Cu atât mai mult, prin raportul de expertiză medico-legală nr. 130/1, din

26.01.2011 s-a constatat că, se poate de presupus, că în momentul tamponării asupra

cet. Murji Nicolai, ultimul se afla față de mijloc de transport cu partea stângă a

corpului și mai mult ca precis se afla în poziție verticală (vol. 1, f.d. 47-54, 114-115).

Argumentele apărării precum că, procurorul sau avocatul pătimitului nu au

solicitat instanței audierea expertului, instanța de apel le-a respins ca fiind

neîntemeiate, deoarece părțile în proces nu au avut careva dubii în privința raportului

de expertiză medico-legală.

Apreciind declarațiile martorilor Nicolaev V., Barduc V., Caicî C., Burgudji O.,

Radova N. și Diuligher C., instanța de apel a menționat că, prin declarațiile acestora

se confirmă că, inculpatul Nicolaev Ivan se deplasa în Chiriet-Lunga cu automobil de

marca ,,XXX”, cu n/î XXX.

Astfel, instanța de apel a conchis că din probele administrate în respectiva cauză

penală se confirmă că, inculpatul Nicolaev Ivan în ziua tragediei era la fața locului,

fiind implicat în acest accident, iar argumentele inculpatului precum că ,,... în ziua

ceea el cu mașina Opel-Cadet, nu a ieșit nicăieri, căci cu acest automobil el deloc nu

a mers și de aceea martorii audiați: Diuligher C., Caicî C., Burgudji O,, Drumi E.,

Radova N., nicidecum nu puteau să-l vadă pa parcursul zilei, mai ales seara. Toate

acestea sunt inventate cu familia lor și împreună cu polițiști”, sunt nefondate, și

instanța le-a apreciat drept o metodă de a se eschiva de la urmărirea penală.

Afirmațiile inculpatului Nicolaev Ivan precum că, a vândut automobilul ,,Opel

Cadet”, cu n/î XXX, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate, deoarece lipsesc

careva probe concludente.

Astfel, martorii Ermicioi V., Nicolaev Gheorghii și Diacova E. au declarat că, ei

au fost martorii vânzării automobilului ,,XXX”, cu n/î XXX, anume în ziua ceea când

7

a fost comis ACR, însă instanța a considerat că, aceste date nu și-au găsit confirmare

în dosar, deoarece aceste circumstanțe nu au fost confirmate documentar (de

exemplu: recipisa precum că au fost achitate mijloace bănești în mărime de 500 dolari

SUA și au rămas datori încă cu 100 dolari).

Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului Comerzan A.,

or, acestea nu sunt confirmate în prezenta cauză penală și este doar o presupunere a

ultimului.

De asemenea, instanța de apel a considerat că, declarațiile martorului Tarlev G.

sunt neveridice și date cu scop de a elibera inculpatul de răspundere penală, deoarece

acestea de asemenea confirmă faptul vânzării mijlocului de transport fără a avea

suport probatoriu.

În susținerea poziției sale, instanța de apel a menționat că, prin declarațiile

martorului Selezniov G., se confirmă poziția acuzării precum că, inculpatul Nicolaev

Ivan în mod intenționat a încercat pe parcursul întregii urmăriri penale să inducă în

eroare organul de urmărire penală, care la rândul său putea să ajungă la o concluzie

eronată în privința vinovăției inculpatului, ceea ce și a fost făcut de prima instanță la

emiterea sentinței de achitare.

De asemenea, vinovăția inculpatului Nicolaev Ivan în comiterea infracțiunii,

prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, se confirmă și prin următoarele probe:

martorului Darii A., procesul-verbal de recunoaștere a lui Nicolaev Ivan după

fotografie de către martorul Darii A., efectuat la 13.09.2011 (vol. 1 f.d. 236), și

procesul-verbal de confruntare a lui Nicolaev Ivan cu acest martor, efectuat pe

19.09.2011 (vol. 2 f.d. 171-172).

Instanța de apel a conchis că concluzia primei instanțe precum că, în perioada de

pe 21:30 până pe 22:30 inculpatul Nicolaev Ivan nicidecum nu putea să se afle la fața

locului, după cum este indicat în rechizitoriu, este una nefondată, or, conform

descifrării convorbirilor telefonice, prezentată de către învinuire (vol. 2, f.d. 22), de

asemenea rezultă că, pe 22 august 2010 inculpatul se afla în satul Tvardița, de unde s-

au făcut apeluri pe telefonul lui de la orele 12:00 și 20 minute până la orele 17:00 și

55 minute. Astfel, instanța de apel a considerat constatat și veridic faptul că, Nicolaev

Ivan pe parcursul zilei cu membrii familiei sale se odihnea pe lac, amplasat în

extravilanul s. Chiriet-Lunga, care este situat lângă s. Tvardița, și detalierea apelurilor

telefonice de pe telefonul lui mobil doar confirmă faptul aflării lui Nicolaev Ivan în

zona ariei de acoperire a rețelei telefonice, ce cuprinde radiusul ariei de acoperire a

lacului, pe malul căruia și se afla Nicolaev Ivan în ziua ceea împreună cu familia sa.

La examinarea conținutului descifrării convorbirilor telefonice de pe număr de

telefon pe numele Nicolaev Vitalii, de care s-a folosit inculpatul Nicolaev Ivan în

ziua ACR, instanța de apel a a constatat că, într-adevăr pe 22.08.2010 la orele 21:00

și 51 minute a fost făcut apel de ieșire la numărul de telefon 069282143, care după

cum s-a confirmat prin declarațiile lui Diacov E. aparține ei. Reieșind din declarațiile

lui Diacova E., Nicolaev i-a sunat pentru ca ea să aducă apă, adică în acel moment el

se afla în Basarabeasca.

Conform declarațiilor martorului Murji V., s-a confirmat faptul că din or.

Basarabeasca până în s. Chiriet-Lunga, sunt 12 km, care pot fi parcurși în jumătate de

oră. Ținând cont de faptul că, la ora 21:00 și 51 minute inculpatul Nicolaev Ivan se

afla în or. Basarabeasca, atunci până în momentul accidentului, adică până la ora

22:00 și 30 minute, inculpatul Nicolaev Ivan putea cu totul să se întoarcă și pe drum

8

să-l întâlnească pe pătimitul Murji Nicolai, care după cum au explicat martorii

Radova N. și Diuligher C., în timpul zilei, acesta era treaz, nu avea careva leziuni.

Astfel, instanța de apel a considerat că, a fost confirmat faptul, precum că

Nicolaev Ivan fiind la volanul automobilului său de marca ,,XXX” l-a tamponat pe

pietonul Murji Nicolai, când se întorcea din or. Basarabeasca în s. Chiriet-Lunga, or,

apelul la serviciu 903 a fost făcut anume de pe telefonul lui la ora 22:00 și 37 minute

(vol. 2 f.d. 22), respectiv în acest moment el deja se afla fără mașină în raion, unde se

afla pătimitul Murji Nicolai cu traumele primite.

Aceste circumstanțe sunt confirmate de asemenea de succesorul părții vătămate

Drumi E. și martorul Moscu I., care a explicat că, în acea seara era în automobilul

XXX, la volanul căruia se afla Nicolaev Ivan, și în care de asemenea se aflau soția lui

Nicolaev Ivan, fiul lui și fiica, că ei se deplasau cu viteza foarte mare și l-au tamponat

pe cineva lângă pod.

Subsecvent, instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului Moscu I.,

date în ședința de judecată, precum și declarațiile date ulterior în cadrul urmăririi

penale pe 24 septembrie 2010 și pe 09 martie 2011, or, argumentele acestuia precum

că, înaintea primei lui interogări, s-a exercitat presiune din partea colaboratorilor de

poliție, nu și-au găsit confirmare din cumulul de probe administrat în respectiva cauză

penală (f.d. 52 vol. 5).

De asemenea, coroborând cu declarațiile date de către martorul Moscu I. și cu

declarațiile lui Darii A., rezultă că toate declarații ulterioare ale martorului Moscu I.,

precum și plângerile la etapa urmăririi penale în procuratură împotriva acțiunilor

colaboratorilor de poliție au fost date de Moscu I. sub presiunea inculpatului și sunt

neveridice.

Totodată, instanța de apel a menționat că, declarațiile martorului Moscu I. în

privința faptului că, ei întâmplător l-au depistat pe pătimitul Murji Nicolai, nu

corespund cu declarațiile lui inițiale și cu alte materiale ale cauzei, precum și cu

declarațiile martorului Murji V., care i-a văzut împreună cu inculpatul în ziua

tragediei.

Reieșind din cele indicate mai sus și declarațiilor martorilor audiați în ședința de

judecată Darii A., Rusnac M., Ursachi V. și Selezniov G., se confrimă faptul că,

inculpatul încă la etapa urmăririi penale a întreprins măsuri, pentru ca persoanele

vizate să dea mărturii false pentru a confirma versiunea lui.

Instanța de apel, a respins ca fiind neîntemeiate declarațiile martorului de

Nicolaev Gheorghii, fratele inculpatului Nicolaev Ivan, or, după cum s-a constatat în

cadrul urmăririi penale Nicolaev Gheorghii nu a avut deprinderi în conducerea

automobilului, astfel ultimul și-a asumat inițial răspunderea pentru săvârșirea unei

infracțiuni grave, prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, care nu a comis-o

cu scop de a-l tăinui pe fratele său Nicolaev Ivan, care a fost în acel moment candidat

la funcția de primar al s. Chiriet-Lunga.

În cadrul examinării cauzei în instanța de apel, martorul Nicolaev Gheorghii din

nou și-a schimbat declarațiile și a indicat că, a scris autodenunțare, pentru a-l salva pe

fiul, inculpatul Nicolaev Ivan, care avea intenții să meargă la studii în Turcia, când a

aflat că, pe Igor vor să-l tragă la răspundere, totodată el a vrut să-l apere pe nepot,

căci în caz contrar el putea să fie exmatriculat de la studii. Și inculpatul nu l-a rugat

să scrie autodenunțare. (f.d. 216-221, vol. 5).

Luând în considerație declarațiile martorului Nicolaev Gheorghii, instanța de

apel a apreciat critic declarațiile date de acest martor în instanța de judecată (f.d. 216-

9

221 vol. 5), deoarece ele contravin circumstanțelor constatate ale cauzei, și consideră

necesar de a lua în considerație la emiterea hotărârii declarațiile acestuia, date în

cadrul urmăririi penale (f.d. 60, 104, 106 vol. 1).

În afară de acest fapt, potrivit declarațiilor martorului Barduc V., de la care

Nicolaev Ivan a procurat automobilul de marca ,,XXX”, inculpatul a venit la el cu

mașina albă ,,Jîguli” și a întrebat ,,unde se poate de schimbat parbrizul la XXX, la

care el a răspuns, că în Comrat”. Aceste circumstanțe, confirmate de martor în

instanța de apel de asemenea, combat toate argumentele inculpatului și martorilor

precum, că automobilul de marca ,,XXX” a fost vândut lor în ziua tragediei unor

persoane necunoscute, deoarece nu e necesar atunci de a-și cheltui mijloace pentru o

mașină ,,străină”, care totodată este obiectul comiterii infracțiunii. În virtutea celor

expuse mai sus rezultă concluzia că, inculpatul Nicolaev Ivan fiind permanent la

volanul acestui automobil și pe 22 august 2010, conducând mijlocul de transport,

trecând podul la intrare în s. Chiriet-Lunga pe str. Gării l-a tamponat pe pătimitul

Murji Nicolai și totodată i-a aplicat leziuni corporale susmenționate, care au constituit

cauza decesului.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, în conformitate cu raportul de

expertiză trasologică nr. 174 din 28.12.2010, efectuată de expertul Biroului tehnico-

criminalistic CRP Tomailî S., acesta a concluzioant că, ,,Fragmente din masă

plastică a indicatorului cotiturii automobilului de marca ,,XXX” cu numere 4 și 5, nr.

6, 7, 8, nr. 9 și 10, ridicate la cercetarea la fața locului accidentului de circulație

rutieră pe 23.08.2010 în satul Chiriet-Lunga, raionul Ceadîr-Lunga pe str. Gării,

anterior au constituit un tot întreg după linia generală de spargere. Fragmentele

prezentate din masă plastică de culoare portocalie, galbenă, un fragment de culoare

roșu-închis, ridicate pe 23 august 2010 în s. Chiriet-Lunga, raionul Ceadîr-Lunga pe

str. Gării, pot fi particulele indicatorului cotiturii automobilului de marca ,,XXX”,

după semne de marcaj, formă și după imagine - ,,pătrățele”, ,,linii paralele sub

unghi”.

Pe fragmentul nr. 5 litera ,,L” înseamnă cuvântul ,,left” - ,,stâng”, prin urmare,

fragmente din masă plastică, prezentate la expertiză, pot fi particulele indicatorului

stâng al cotiturii automobilului de marca ,,XXX”. (vol. 1 f.d. 123-128)

Potrivit raportului de expertiză trasologică suplimentară nr. 016 din 16 martie

2011, s-a constatat că, la locul indicatorului stâng al cotiturii este prezent un fragment

(fărâmitură) a corpului indicatorului stâng al cotiturii, confecționat din masă plastică

de culoare portocalie, fixat la caroseria automobilului cu ajutorul șurubului ,,cu cap

pătrat”.

Două fragmente (fărâmituri) din masă plastică de culoare portocalie, depistate și

ridicate în timpul examinării pe 23 august 2010 pe str. Gării s. Chiriet- Lunga, raionul

Ceadîr-Lunga, care anterior au constituit un tot întreg cu fragmentul (fărîmitură) din

masa plastică de culoare portocalie a corpului indicatorului stâng al cotiturii

automobilului ,,XXX” cu n/î XXX.

Patruzeci și cinci fragmente (fărâmituri) de sticlă organică de culoare portocalie,

depistate și ridicate în timpul examinării pe 23.08.2010 str. Gării s. Chiriet-Lungă,

raionul Ceadîr-Lunga, anterior au constituit particulele dispersorului de culoare

portocalie a indicatorului stâng al cotiturii, posibil au constituit un tot întreg cu două

fragmente (fărâmituri) din masă plastică de culoare portocalie, depistate și ridicate în

timpul examinării pe 23.08.2010 pe str. Gării s. Chiriet-Lunga, raionul Ceadîr-Lunga,

10

și fragmentul (fărîmitură) din masa plastică de culoare portocalie a corpului

indicatorului stâng al cotiturii automobilului ,,XXX” cu n/î XXX.

Fragmentul (fărîmitură) sticlei organice de culoare roșie, depistat și ridicat în

timpul examinării pe 23.08.2010 pe str. Gării s. Chiriet-Lunga, raionul Ceadîr-

Lunga, anterior nu a constituit un tot întreg cu nici un fragment (fărîmitură), prezentat

pentru cercetare și nu este fragment al indicatorului stîng al cotiturii automobilului

,,XXX” cu n/î XXX (vol. 1 f.d. 153-161).

Astfel, instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele apărării precum

că, e imposibil de a face concluzia cu care anume porțiune a mașinii a fost tamponat

Murji Nicolai, deoarece prin raport de expertiză trasologică și expertiză trasologică

suplimentară s-a constatat că, aceasta a fost partea stângă a automobilului ,,XXX” cu

n/î XXX.

De asemenea, sunt neîntemeiate argumentele inculpatului și apărării precum că,

fragmente de sticlă ridicate de la fața locului nu au fost împachetate, deoarece după

cum rezultă din raportul expertului nr. 174 din 28.12.2010 (f.d. 123-128 vol. 1)

corpurile delicte au fost ridicate și sigilate în conformitate cu legislația națională.

Totodată, aceste circumstanțe, în cadrul urmăririi penale și la luarea cunoștinței

cu materialele prezentei cauze penale, nu au fost contestate nici de către inculpat, nici

de către apărător, la fel ele se confirmă în mod obiectiv prin declarațiile martorului

Pitrapov I.

Cu referire la faptul că, în cauză a fost reținută ilegal o altă mașină „Jîguli”, care

aparține lui Nicolaev Ivan, instanța de apel a menționat că, aceste circumstanțe nu pot

fi cercetate și analizate în acest proces, la fel lipsesc careva probe precum că,

Nicolaev Ivan s-a adresat cu vreo plângere împotriva acțiunilor colaboratorilor de

poliție în această privință.

Ținând cont de circumstanțele cauzei, precum și de faptul că, motivul chemării

ambulanței este indicat ,,căderea de pe pod”, instanța de apel a considerat că, instanța

neîntemeiat a recunoscut ca probe inadmisibile ale acuzării atât proces-verbal de

cercetare la fața locului, schema la el și foto-tabel în baza celor temeiuri, cât și

procesul-verbal care a fost întocmit și semnat de colaboratorul de poliție Cheosea L.,

acesta nefiind împuternicit pentru efectuarea unui asemenea tip de acțiune,

documentele procesuale menționate au fost întocmite cu încălcări grave din Codul de

procedură penală, adică au fost întocmite și semnate de către persoană

neîmputernicită și semnată doar de o singură persoană.

Astfel, instanța de apel nu a susținut poziția instanței de fond menționată mai

sus, deoarece conform argumentelor acuzării în această parte și anume la momentul

întocmirii procesului-verbal de cercetare la fața nu era pornită o cauză penală, iar

cercetarea la fața locului, care s-a efectuat pe 23.08.2010 a fost legată cu elucidarea

circumstanțelor depistării lui Murji Nicolai conform informației parvenite de la spital.

Totodată, instanța de apel a conchis că, la momentul cercetării la fața locului

colaboratorii de poliție, nu și-au dat seama că a avut loc un accident, deoarece

inculpatul împreună cu Moscu I. au tăinuit acest fapt și doar întâmplător colaboratorii

de poliție, care au depistat fragmente de la farurile automobilului ,,XXX” au ajuns la

concluzia că victima a decedat în urma tamponării acestuia cu mijlocul de transport

XXX.

Instanța de apel a considerat că, prima instanță neîntemeiat a recunoscut

procesul-verbal de cercetare la fața locului sus-menționat ca unul inadmisibil și

neîntemeiat a recunoscut ca probă inadmisibilă proces-verbal de examinare și

11

verificare a stării tehnice a automobilului „XXX”, căci legislația de procedură penală,

inclusiv art. 118 alin. (3) Cod de procedură penală, nu stipulează că, examinarea

obiectelor și cercetarea la fața locului urmează a fi desfășurate în mod obligatoriu în

prezența participanților ACR și faptul lipsei vreunuia dintre participanții ACR poate

duce la nulitatea acestei acțiuni.

De asemenea, în privința argumentelor apărării precum că, schema la procesul-

verbal de cercetare la fața locului este neclară, instanța de apel a menționat că, în

cazul dat apărarea a fost în drept să conteste actele, cu care nu a fost de acord și să

solicite concretizare a momentelor interesate, însă aceasta nu a fost făcut și fiind de

acord până la finalizarea examinării cauzei, au declarat de acest fapt abia la etapa

susținerilor verbale în instanța de apel, și nu au contestat la timp conținutul

procesului-verbal de cercetare la fața locului, precum și schema la el.

În privința afirmației lui Nicolaev Ivan că, semnătura în actul de reținere a

automobilului „XXX”, întocmit pe 25.08.2010 nu aparține lui și el nu a participat la

întocmirea acestuia, instanța de apel a concluzionat că, acest fapt nu a fost contestat

de către inculpat sau de alți participanți la proces, ci doar la susțineri verbale în prima

instanță inculpatul a declarat că nu este de acord cu actul de reținere a automobilului,

deoarece nu a fost semnat de el, deși a fost în drept să-l conteste sau să înainteze

demers în fața instanței de judecată privind numirea expertizei grafologice pentru

confirmarea argumentelor sale, prin urmare inculpatul a indicat neîntemeiat aceste

circumstanțe.

Astfel, instanța de apel a constatat că, probele administrate în respectiva cauză

penală confirmă nu numai vinovăția inculpatului Nicolaev Ivan în comiterea

infracțiunii, prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, dar și acțiunile lui

îndreptate spre tăinuirea obiectului infracțiunii și încercării de a induce instanța de

judecată în eroare, din care motiv a înscenat vânzarea automobilului în ziua

producerii accidentului rutier, la fel a atras persoane străine pentru a da mărturii false

în vederea confirmării acestor circumstanțe întru apărarea sa.

Cu referire la aplicarea pedepsei penale aplicate inculpatului, instanța de apel a

conchis că, potrivit sancțiunii normei penale prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod

penal, termenul maxim de închisoare este de până la 7 ani, în legătură cu ce această

infracțiune face parte din categoria infracțiunilor grave.

De asemenea, a ținut cont de faptul că inculpatul este fără antecedente penale

(f.d. 147, vol. 2), la domiciliul se caracterizează pozitiv (f.d. 130, vol. 2), nu se află la

evidența medicului narcolog sau psihiatru, (f.d. 148-149, vol. 2).

Astfel, ținând cont de gradul de pericol social al acțiunilor inculpatului, de datele

lui personale, de prezența circumstanțelor atenuante și absența circumstanțelor

agravante, de comportamentul lui în timpul și după săvârșirea infracțiunii, de

caracterul, gravitatea și consecințele infracțiunii săvârșite, instanța a conchis că este

posibil de a-i numi inculpatului pedeapsa sub formă de 5 ani închisoare cu executarea

pedepsei în instituție penitenciară de tip deschis și 4 ani cu privarea dreptului de a

conduce mijloace de transport.

De asemenea, instanța de apel analizând toate circumstanțele în respectiva cauză

penală a conchis că este oportun de a aplica în privința inculpatului prevederile art. 90

Cod penal, și a dispune suspendarea executării pedepsei penale pe o perioadă de

probațiune de 4 ani.

Reieșind din circumstanțele cauzei, vinovăția lui Nicolaev Ivan în comiterea

faptelor incriminate în baza art. 266 Cod penal și-a găsit confirmare prin materialele

12

cauzei, însă a expirat termenul de prescripție a tragerii la răspundere penală comiterea

infracțiunii, prevăzută de art. 266 Cod penal.

Luând în considerație prevederile art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, precum și

faptul că, infracțiunea prevăzută de art. 266 Cod penal, a fost comisă de Nicolaev

Ivan pe 22.08.2010, adică 2 ani din ziua săvârșirii acestei infracțiunii au expirat pe

22.08.2012 la fel că, Nicolaev Ivan, urmează a fi recunoscut ca vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 266 Cod penal și eliberat de răspundere penală la

învinuirea în săvârșirea acestei infracțiunii, în legătură cu expirarea termenului de

prescriptive a tragerii la răspundere penală.

Referitor la acțiunea civilă, declarată de către succesorul părții vătămate Drumi

Ecaterina, conform căreia a încasarea de la inculpat în beneficiul ei suma de 45 758

lei, ca compensare a prejudiciului material suportat de ea, precum și 100 000 lei ca

compensare a prejudiciului moral, instanța de apel a considerat întemeiată și pasibilă

admiterii.

Astfel, cu privire la prejudiciul material succesorul părții vătămate a adus

suficiente probe care să certifice valoarea acestuia, ia r cu privire la prejudiciul moral,

instanța de apel a luat în considerație caracterul și gravitatea infracțiunii, în urma

cărui fapt a fost cauzat prejudiciu moral, circumstanțele în care el a fost cauzat,

gravitatea suferințelor morale ale părții vătămate, precum și comportamentul

inculpatului Nicolaev Ivan pe parcursul întregii cercetări judecătorești pe cauză.

Astfel, instanța de apel a considerat că, suma pe care o solicită partea vătămată

cu titlu de reparare a prejudiciului moral este comparabilă cu suferințe morale ale

succesorului părții vătămate Drumi E. și familiei ei, din care motiv a considerat de

încasat de la inculpat în beneficiul reclamantului civil prejudiciu moral în mărime de

100 000 lei.

4.2. Prin încheierea Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 28 iunie

2018, s-a dispus înlăturarea erorii evidente admise în decizia Colegiului judiciar al

Curții de Apel Comrat din 08 iunie 2018 și s-a adăugat în dispozitivul deciziei,

aliniatul șase despre soluționarea chestiunii privind corpuri delicte și anume:

- Automobilul de marca ,,XXX” cu n/î XXX, aflat la păstrare pe teritoriul IP

Ceadîr-Lunga, de restituit posesorului temporar Nicolaev Ivan;

- Fragmente de sticlă organică de culoare portocalie și fragmentul corpului

indicatorului stâng din masă plastică, păstrate în camera de păstrare a corpurilor

delicte a Procuraturii UTA Gagauzia, de nimicit deoarece nu prezintă care-va valoare;

- Înregistrarea video a audierii martorului Darii A. din 29.03.2011, pe DVD-

disc și înregistrarea audio a convorbirii telefonice la numărul 903 din 22.08.2010 pe

CD-disc, aflate în materialele cauzei penale, să fie lăsate în dosarul penal.

inculpatului, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu menținerea

sentinței primei instanțe. Recurentul invocă că, învinuirea este înaintată doar în baza

presupunerilor; expertul criminalist a dobândit probe în afara acțiunilor de urmărire

penală, schița accidentului rutier, procesul-verbal de cercetare la fața locului

accidentului, foto-tabelul, a fost efectuat cu încălcări, ori nu este arătată vreo urmă de

transport, nu este arătat locul accidentului presupus; a fost încălcat dreptul la apărare;

învinuirea nu este clară, ori ordonanța de punere sub învinuire nu cuprinde faptele

concrete comise de inculpat, modul de comitere și analiza probelor în coraport cu

faptele incriminate.

13

5.1. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel și încheierea de corectare

privind corpurile delicte, inculpatul Nicolaev Ivan, făcând trimitere la prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care

solicită casarea acestora cu menținerea sentinței primei instanțe. Recurentul invocă

că, decizia de condamnare este bazată pe presupuneri, ori martorii acuzării sunt rude

cu partea vătămată, în ordonanța de învinuire și fapta constată a deciziei instanței de

apel este diferit indicat ora comiterii infracțiunii, potrivit interceptărilor telefonice, la

ora și data săvârșirii infracțiunii inculpatul se afla la orașul Basarabeasca însă nu în

satul Chiriet-Lunga, instanța de apel neîntemeiat a condamnat pe aceleași probe prin

care prima instanță l-a achitat.

5.2. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel și încheierea de corectare

privind corpurile delicte, avocatul Bevza Dumitru în numele inculpatului Nicolaev

Ivan, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acestora cu menținerea sentinței

primei instanțe. Recurentul invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor,

prin care inculpatul a fost condamnat, ori, instanța de apel, unilateral a apreciat

probele în favoarea acuzării. De asemenea, recurentul invocă aceleași motive

declarate de avocatul Ciofu Ion în numele inculpatului Nicolaev Ivan și de ultimul.

5.3. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul, a prezentat referință privind opinia asupra recursurilor declarate de

avocații Ciofu Ion și Bevza Dumitru în numele inculpatului și de ultimul, prin care a

menționat că, este de poziția respingerii acestor recursuri, deoarece decizia instanței

de apel este justă și corespunde prevederilor legale.

cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal constată că titularii

au invocat ca temeiuri pentru recurs art.427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod de procedură

penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, precum și când faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând motivele indicate în textul recursurilor, Colegiul penal sesizează că,

de fapt, recurenții contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de

apel, considerând că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc cu certitudine că faptele

incriminate în actul de învinuire a fost comis de Nicolaev Ivan.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că procedura de apreciere a

probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanța de

apel, de competența căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept

să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată

comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin

hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această concluzie se desprinde din

14

prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate

în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept.

Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul

unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a

unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

Cât privește motivul precum că, instanța a admis o eroare gravă de fapt,

Colegiul penal în această ordine de idei specifică că, pentru a constitui caz de casare

eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției

cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu

privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță

și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept

consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține.

Dar, verificând probatoriul administrat în cauză, prin prisma argumentelor invocate

de recurent, Colegiul le consideră ca nefondate, în sensul că vinovăția inculpatului de

săvârșirea infracțiunii incriminate se dovedește indubitabil din probele acumulate și

că, la caz, nu a fost comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de apel la

judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărârii atacate și adoptarea unei alte

soluții.

Din acest punct de vedere se constată că, de fapt, în cauză nu s-a comis erorile

de drept la care fac referință recurenții și, deci, nu persistă temeiurile de casare a

soluției adoptate, iar pedeapsa aplicată inculpatului este echitabilă faptelor comise.

Totodată, instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de către recurenți, au

format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel respectând

prevederile art. 414 alin.(3) și 417 alin.(1) pct. 7) și 8) Cod de procedură penală,

cărora instanța le-a dat o motivare clară și argumentată expusă în pct. 4.1. al prezentei

decizii, soluție, care este susținută și de instanța de recurs și a cărei reluare nu se mai

impune.

Mai mult, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție, reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală, prevede că la această etapă instanța de recurs verifică

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate

expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt

reținute în cauză.

Așadar, verificând procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și

lecturând textul deciziei, rezultă că instanța ierarhic inferioară a verificat legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate, și-a motivat soluția adoptată punând la baza acesteia

probele administrate și verificate în cadrul ședinței instanței de apel. Ținând cont de

cele menționate, Colegiul penal conchide că, conținutul deciziei corespunde

prevederilor legale menționate, fiind oferite răspunsuri la toate motivele invocate în

apel.

Prin urmare, Colegiul penal susține că, toate probele prezentate au primit o

apreciere justă, iar concluziile făcute de instanța de apel au rezultat din circumstanțele

de fapt stabilite în prezenta cauză penală.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de instanța de apel. În cazul în care acesta și-a motivat decizia luată,

arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală,

pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de

15

recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor

instanțe.

Astfel, Colegiul penal susține pe deplin concluzia instanței de apel precum că,

inculpatul Nicolaev Ivan, a comis infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) și

art. 266 Cod penal.

Prin urmare, erorile de drept invocate de recurenți, prevăzute la art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor,

iar din aceste considerente recursurile urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind

vădit neîntemeiate.

Referitor la invocarea inculpatului a prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod

de parocedură penală, instanța de recurs va respinge acesta ca neîntemeiat, or în

recursul declarat nu se menționează încadrarea juridică care ar trebui aplicată la

faptele săvârșite de inculpat. Mai mult, acesta solicită achitarea sa. Pe cale de

consecință, Colegiul penal reiterează că decizia instanței de apel corespunde

prevederile legii de procedură penală, ea fiind legală, argumentată și întemeiată.

De asemenea, recurenții invocă dezacordul cu încheierea de corectare a instanței

de apel din 28 iunie 2018, privind omiterea expunerii în partea dispozitivă a deciziei

din 08 iunie 2018, asupra corpurilor delicte, instanța de recurs menționează că acest

argument urmează a fi declarat neîntemeiat, or, potrivit prevederilor art. 249, 250

Cod de procedură penală, instanța de apel urma să înlăture omisiunile vădite.

Generalizând cele menționate anterior, Colegiul penal conchide, că concluziile

la care a ajuns instanța de apel privitor la condamnarea inculpatului Nicolaev Ivan,

sunt corecte și corespund materialului probator, nefiind identificată prezența erorilor

judiciare prevăzute la pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

impunându-se în consecință respingerea recursurilor declarate ca fiind vădit

neîntemeiate.

Colegiul penal,

d e c i d e:

inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocații Ciofu Ion și

Bevza Dumitru în numele inculpatului și de ultimul, împotriva deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Comrat din 08 iunie 2018 și încheierii Colegiului judiciar al

Curții de Apel Comrat din 28 iunie 2018, în cauza penală, în privința lui Nicolaev

Ivan XXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 februarie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

16