1ra-2155/2018 — art. 187 alin. 2 lit. b, d, f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 187 alin. 2 lit. b, d, f CP
- Temei legal
- art. 422 CPP
1ra-2155/2018 — art. 187 alin. 2 lit. b, d, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-2155/2018
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
19 decembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Iurie Diaconu,
Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,
a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în
principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun.
Chișinău din 03 iunie 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 16 decembrie 2016, declarat de inculpatul
Creciun Viorel XXXX, născut la
XX XXXXX XXXX, originar și locuitor al XXXXXX,
XXXXXX, cetățean al R. Moldova, condamnat
anterior prin:
1) sentința Judecătoriei Vulcănești din 26.04.2012,
în baza art. 188 alin. (2) lit. e) Cod penal și încheierea
Judecătoriei Cahul din 11.03.2014, la 5 ani închisoare.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 02.11.2015 –03.06.2016,
instanța de apel: 11.10.2016 – 16.12.2016,
instanța de recurs: 07.11.2018 – 19.12.2018.
Asupra recursului menționat, Colegiul penal,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 03 iunie 2016,
Creciun Viorel a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal la
5 ani și 6 luni închisoare.
Potrivit art. 85 Cod penal, prin adăugirea parțială a pedepsei aplicate
conform sentinței Judecătoriei Vulcănești din 26.04.2012 și încheierii Judecătoriei
Cahul din 11.03.2014, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 7 ani închisoare, cu
executare în penitenciar de tip închis, începând din 03.06.2016, cu includerea
perioadei aflării în arest de la 15.10.2015 până la 03.06.2016.
Prin aceeași sentință a fost condamnat și Pușoi R., însă în privința lui
hotărârile judecătorești nu se contestă.
Instanța de fond a constatat că la 15 octombrie 2015, aproximativ ora
10.40, inculpatul Creciun V., de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Pușoi
R., urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, prin acces liber,
au pătruns în casa de locuit de pe XXXXXX, XXXXXX, de unde în mod
1
deschis au sustras un notebook de model „Fujitsu Siemens”, la preț de 1000 lei,
cauzându-i părții vătămate Șahnazarian A. o daună considerabilă.
Instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 187 alin. (2) b), d), e), f)
Cod penal, ca jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită
de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune
în proporții considerabile.
La stabilirea pedepsei, instanța a luat în considerare că inculpatul nu și-a
făcut concluziile de rigoare după abaterile comise anterior, nu a beneficiat de șansa
de a se corija și reintegra în societate, astfel, reeducarea și corectarea lui este
posibilă doar prin izolare de societate.
Avocatul Constantin Pisarenco a declarat apel, solicitând casarea
sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.
Apelantul a invocat că inculpatul nu are tangență cu infracțiunea săvârșită
or, nu se afla la locul săvârșirii infracțiunii, nu a participat la comiterea acesteia, nu
a păstrat lucrurile sustrase și nu cunoaște persoanele care au săvârșit fapta
prejudiciabilă.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16
decembrie 2016, apelul a fost respins ca nefondat.
Instanța de apel a statuat că starea de fapt reținută de instanța de fond se
bazează pe probe concludente și just interpretate, care, în mod judicios, dovedesc
vinovăția inculpatului.
La 27 septembrie 2018, inculpatul a declarat recurs ordinar, în care
solicită casarea acestei decizii și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie
aplicată o pedeapsă mai blândă.
Recurentul a indicat că recunoaște vina și se căiește sincer de cele comise.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal
concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel.
Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de
30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) și (5) Cod de
procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care
începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a
unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile
lucrătoare care urmează. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340
alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul
hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată
se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea
motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată.
Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază, în
termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată.
Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de
judecată, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 16 decembrie 2016, în
2
prezența inculpatului și avocatului Conoval Igor, comunicând că decizia motivată
va fi pronunțată la 23 decembrie 2016, fapt realizat la această dată și consemnat în
respectivul proces-verbal, în lipsa inculpatului, care a refuzat să se prezinte în
ședința de judecată, acestuia fiindu-i expediată o copie de pe decizia motivată (vol.
II f.d. 64, 65, 72-73, 85).
Deci, hotărârea atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 23 decembrie
2016, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la
sfârșitul zilei de 23 ianuarie 2017.
Totodată, potrivit ștampilei de pe plic, respectivul recurs ordinar a fost depus
la oficiul poștal la 24 septembrie 2018 și înregistrat la Curtea Supremă de Justiție
pe 27 septembrie 2018, adică peste termenul prevăzut de lege (vol. II, f.d. 100, 101,
pct. 5. din decizie).
Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de
recurs nu există nici în dosar și nici în recursurile nominalizate.
Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede
repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula
termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin.
(2) Cod de procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea
unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia
impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.
Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest
termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are
un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din
dreptul de a exercita calea de atac.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta
este declarat peste termen.
Astfel, odată ce este depus peste termen, recursul ordinar de pe rol urmează
a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 2), alin. (3) Cod
de procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Creciun Viorel
XXX, împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 03 iunie 2016 și
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2016, pe
motiv că este declarat peste termen.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 ianuarie 2019.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
3